| Importanța existenței Legii Divine
Cu mult timp în urmă, nu existau instituții juridice, comisii juridice sau entități de supraveghere care să adopte și să aplice legi care să reglementeze chestiunile oamenilor! De aceea, fie Allah (Dumnezeu) revela o Lege Divină care să reglementeze chestiunile omului și care să nu aibă nevoie de legislatori care să o îmbunătățească sau să îi aducă adăugiri, fie avea să predomine legea junglei, în care cei puternici îi mănâncă pe cei slabi.
Prin urmare, din Dreptate și Milă față de robii Săi, Allah Preaînaltul a revelat o Shariʻah (Lege) ale cărei fundamente și corectitudine sunt constante și care nu se schimbă în funcție de timp sau loc. De exemplu, delictul este delict și nu va fi niciodată o virtute, dreptul este drept și nu va fi niciodată anulat, iar toată lumea este egală în fața acestor legi. În ceea ce privește normele sale, ele au fost reînnoite din când în când prin Profeți pe care Allah Preaînaltul (Dumnezeu) i-a trimis pentru a călăuzi oamenii și pentru a le arăta Shariʻah lui Allah, care a fost trimisă pentru a reglementa viețile lor. Spre exemplu, în cazul evreilor, după ce au pierdut și au denaturat regulile Shariʻei lor, Allah Preaînaltul l-a trimis pe Profetul Său, Isus (Pacea fie asupra sa!), pentru a reînnoi aceste reguli, iar după ce creștinii au pierdut și au denaturat regulile lor, Allah Preaînaltul a conchis Shariʻah Sa Divină cu Mesajul lui Mohammed (ﷺ). Astfel, El l-a trimis cu o Shariʻah care este valabilă pentru fiecare timp și loc și care nu poate fi modificată sau înlocuită de-a lungul timpului, deoarece aceasta este Shariʻah finală. Allah Preaînaltul spune:
„Apoi te-am aşezat Noi (o, Mohammed) pe Calea cea adevărată a religiei. Urmeaz-o, aşadar, (calea monoteismului islamic) şi nu urma poftelor celor care nu ştiu (politeiștii)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 45:18]
Toate acestea arată în mod clar hotărârile Shariʻei cu privire la tipurile de sancțiuni în raport cu tipurile de infracțiuni. Aceasta bazează severitatea pedepsei pe gravitatea infracțiunii și pericolul pe care aceasta îl presupune pentru societate. Aceasta este o Shariʻah care nu depinde de capricii și de favoritism, tratându-i în mod egal pe toți cei care comit o infracțiune. Astfel, nimeni nu este scutit de pedeapsă, indiferent de statutul său social, puterea, autoritatea sau averea sa. Acest lucru este clar din cuvintele Profetului (ﷺ), care a spus:
„Națiunile dinaintea voastră au fost distruse din cauza faptului că, atunci când cineva de viță nobilă dintre ei fura, îl iertau, însă dacă o persoană săracă dintre ei fura, atunci îi aplicau pedeapsa prescrisă. (Jur) Pe Allah, dacă Fatimah, fiica lui Mohammed, ar fura, i-aş tăia mâna!”
(Al-Bukhari)
Dostları ilə paylaş: |
