Condițiile majore ale jihād-ului de transmitere a Mesajului islamic
1. Permisiunea conducătorului musulmanilor:
Acest jihād are nevoie de permisiunea liderului musulmanilor. Marele sheikh, Mohammed ibn Al-Uthaimīn (Allah să aibă milă de el!), a spus:
„Armata nu poate lupta decât cu permisiunea conducătorului, indiferent de situație, pentru că persoanele care pot porni un jihād și o invazie sunt conducătorii și nu indivizii, având în vedere faptul că indivizii trebuie să își urmeze conducătorii. Prin urmare, nimeni nu ar trebui să înceapă un jihād fără permisiunea conducătorului decât dacă acesta este pentru apărare. Dacă un inamic surprinde poporul musulman, atunci el se poate apăra prin luptă. Așadar, jihād-ul este legat de conducător și orice invazie fără permisiunea lui este o încălcare a drepturilor sale. Aceasta se datorează faptului că, dacă indivizii ar fost lăsați să invadeze pe cine doresc fără permisiunea conducătorului, atunci lumea s-ar fi aflat într-un haos. Oricine ar putea merge pe calul lui și invada pe cine dorește, iar dacă oamenii ar putea face acest lucru, s-ar produce multe rele.”21
2. Capacitatea:
Sheikh Ibn Al-Uthaimīn (Allah să aibă milă de el!) a menționat, de asemenea, că o condiție importantă pentru jihād este abilitatea. El a spus:
„Trebuie să fie îndeplinită o condiție: musulmanii trebuie să aibă capacitatea și puterea de a lupta. În cazul în care nu au capacitatea pentru a face aceasta, atunci intrarea într-o luptă îi va conduce la distrugere. Astfel, Allah Cel Atotputernic nu i-a obligat pe musulmani să lupte atunci când se aflau în Mecca din cauza slăbiciunii lor. După ce au migrat la Medina, au format statul musulman și au dobândit putere, le-a fost poruncit să lupte. Prin urmare, această condiție este obligatorie, iar dacă aceasta nu poate fi îndeplinită, atunci jihād-ul nu mai este obligatoriu, asemeni tuturor obligațiilor, deoarece toate obligațiile au drept condiție capacitatea de îndeplinire a acestora.”22
Dostları ilə paylaş: |
