► extinderea urbana este un fenomen predominant al secolului 20 ce va continua de-a lungul secolului 21
► extinderea urbana este un fenomen predominant al secolului 20 ce va continua de-a lungul secolului 21
► apa subterana permite servicii de alimentare cu apa ieftine, accesibile local utilizatorilor privati, precum si posibilitatea de stocare (apa si energie) in sistemul acvifer – aspect critic in cazul schimbarilor climatice
► ubanizarea rapida si necontrolata constitue un risc major pentru resursa de apa subterana legat de exploatarea in exces si de poluare
► dezvoltarea majora a constructiilor subterane (marime si complexitate) – conduce la coborari sau ridicari ale nivelului apelor subterane cu un impact puternic asupra infrastructurii urbane
Strate acvifere de suprafata / acvifere de adincime
Strate acvifere de suprafata / acvifere de adincime
Circuitul apelor urbane
Aspecte cantitative ale apelor subterane din mediul urban
Influenta constructiilor subterane asupra regimului de curgere
Relatia retelele edilitare - sistem acvifer
Executia incorecta a puturilor ce capteaza acviferele de adincime
Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban
Principalele surse de poluare
Instrumente de protectie ale apelor subterane
Harti de vulnerabilitate a acviferelor
Perimetre de protectie ale captarilor cu apa
Procesele urbane interacționează asupra apei subterane prin:
Procesele urbane interacționează asupra apei subterane prin:
► Modificarea procesului de realimentare al apei subterane datorita
- Reducerea acesteia in urma impermeabilizarii suprafeței terenului;
- Exfiltratii din sistemele de alimentare cu apa si canalizare (pluviale, ape uzate sau mixte) in apa subterana ( compenseaza reducerea realimetarii naturale);
- Realizarea de conexiuni hidraulice antropice intre stratele acvifere.
► Maresc substantial incarcarea cu contaminanti ca rezultat al:
- Pierderile de apa din sistemele de canalizare (si altele), reinjectiei apei insuficient epurata ce provine din sistemele de epurare comunitare sau individuale;
- Stocarea si manipularea incorecta a apelor comunitare precum si a substantelor utilizate in industria chimica;
- Dispunerea si stocarea incorecta a deseurilor solide si lichide
- Conexiunea hidraulica cu apele de suprafata (rauri, lacuri)
- Conexiunii hidraulice antropice intre stratele acvifere de suprafata si de adincime.
Dezvoltarea urbană produce în general creșterea nivelului apelor subterane.
Dezvoltarea urbană produce în general creșterea nivelului apelor subterane.
Cresterea nivelului de apa subterana afecteaza structurile urbane in cazul in care acestea au fost proiectate si construite in perioadele în care nivelul apelor subterane era scazut, fara a constientiza posibilitatea ca nivelul acestora sa creasca. (literatura de specialitate - probleme in numeroase orase europene: tuneluri subterane cale ferata sau metrou, parcari subterane, pivnite ale cladirilor, etc.)
Este important de mentionat faptul ca structurile urbane produc un efect de bariera impermeabila asupra fluxului apei subterane.
utilizarea apei subterane în scopuri industriale a ajuns la 60 – 70 milioane mc/an în anii '70. Denivelarea înregistrată în diferite zone ale oraşului atingea valori între câţiva metri şi peste 15 m.
utilizarea apei subterane în scopuri industriale a ajuns la 60 – 70 milioane mc/an în anii '70. Denivelarea înregistrată în diferite zone ale oraşului atingea valori între câţiva metri şi peste 15 m.
o mare parte a reţelei de metrou a fost construită în perioada nivelurilor scăzute din anii 1950 – 1970
amenajarea traseului râului Dâmbovița în perioada 1976-1980.
amenajarea traseului râului Dâmbovița în perioada 1976-1980.
Inainte de amenajare, Dambovita reprezenta drenul natural al apelor subterane din zona centrala a Bucurestiului.
Inainte de amenajare, Dambovita reprezenta drenul natural al apelor subterane din zona centrala a Bucurestiului.
Constructia unei casete colectoare construita din două semicasete cu rol colector și un dren cu rol de a drena acviferulde suprafața Colentina
Construcția subsolurilor, parcarilor subterane, lucrarilor de infrastructura de canalizare/alimentare cu apa necesită execuția unor lucrări de epuisment sau drenaj. Acestea pot fi cel mai adesea temporare (pe durata executiilor), dar pot fi și definitive pentru a împiedica, de exemplu apariția subpresiunilor.
Construcția subsolurilor, parcarilor subterane, lucrarilor de infrastructura de canalizare/alimentare cu apa necesită execuția unor lucrări de epuisment sau drenaj. Acestea pot fi cel mai adesea temporare (pe durata executiilor), dar pot fi și definitive pentru a împiedica, de exemplu apariția subpresiunilor.
Problemele care pot sa apară la realizarea unei lucrari de epuisment sau drenaj se pot clasifica in felul urmator:
Datorita lucrarilor efectuate la un bloc de 18 etaje (72 metri inalțime) situat in apropierea Parcului Circului, cu o fundație adinca, a fost afectat acviferul freatic (Colentina) și implicit izvoarele naturale ce alimenteaza lacul din parc.
Datorita lucrarilor efectuate la un bloc de 18 etaje (72 metri inalțime) situat in apropierea Parcului Circului, cu o fundație adinca, a fost afectat acviferul freatic (Colentina) și implicit izvoarele naturale ce alimenteaza lacul din parc.
Un alt exemplu este cel de la Biserica Armeneasca unde in imediata vecinătate a zonei s-a construit un bloc de birouri (Milenium Business Center) de 18 etaje. Ca urmare lucrarilor de execuție a fundației acesteia (lucrari de epuizment) s-au semnalat procese de tasare diferențiată care au variat de la 0.5 cm până la 7-8 cm.
Un alt exemplu este cel de la Biserica Armeneasca unde in imediata vecinătate a zonei s-a construit un bloc de birouri (Milenium Business Center) de 18 etaje. Ca urmare lucrarilor de execuție a fundației acesteia (lucrari de epuizment) s-au semnalat procese de tasare diferențiată care au variat de la 0.5 cm până la 7-8 cm.
Calitatea structurală și eficiența funcțională a unei rețele de canalizare sunt parametri cheie pentru a asigura transferul de ape uzate menajere, comerciale și industriale la stațiile de epurare.
Calitatea structurală și eficiența funcțională a unei rețele de canalizare sunt parametri cheie pentru a asigura transferul de ape uzate menajere, comerciale și industriale la stațiile de epurare.
Infiltrarea apelor subterane în sistemul de canalizare poate prejudicia eficiența de statiilor de epurare.
Exfiltrațiile din sistemul de canalizare pot duce la contaminarea apelor subterane
In București, operatorul de apa Apa Nova estimează o infiltrație de 1,88 m3/s. Infiltrațiile dilueaza apa care este transportata către statia de epurare din comuna Glina, astfel statia primeste un debit mare de apă care trebuie epurată, rezultatul fiind observat in costurile de epurare mari.
In București, operatorul de apa Apa Nova estimează o infiltrație de 1,88 m3/s. Infiltrațiile dilueaza apa care este transportata către statia de epurare din comuna Glina, astfel statia primeste un debit mare de apă care trebuie epurată, rezultatul fiind observat in costurile de epurare mari.
Pierderile tehnice (exfiltrațiile) din reteaua de alimentare cu apa se estimează o valoare de 2,42 m3/s.
Procesele urbane interacționează asupra apei subterane prin:
Procesele urbane interacționează asupra apei subterane prin:
► Modificarea procesului de realimentare al apei subterane datorita
- Reducerea acesteia in urma impermeabilizarii suprafeței terenului;
- Exfiltratii din sistemele de alimentare cu apa si canalizare (pluviale, ape uzate sau mixte) in apa subterana ( compenseaza reducerea realimetarii naturale);
- Realizarea de conexiuni hidraulice antropice intre stratele acvifere.
► Drenajul apelor subterane prin
- Reletele de canalizare
- retelele de transport (tunele de metrou, feroviare, auto, etc)
► Maresc substantial incarcarea cu contaminanti ca rezultat al:
- Pierderilor de apa din sistemele de canalizare (si altele), reinjectiei apei insuficient epurata ce provine din sistemele de epurare comunitare sau individuale;
- Stocarea si manipularea incorecta a apelor comunitare precum si a substantelor utilizate in industria chimica;
- Dispunerea si stocarea incorecta a deseurilor solide si lichide
- Conexiunea hidraulica cu apele de suprafata (rauri, lacuri)
- Conexiunii hidraulice antropice intre stratele acvifere de suprafata si de adincime.
Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:
Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:
Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:
Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:
Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:
Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:
Infiltratii prin depozitele de deseuri (gropile de gunoi). Lipsa impermeabilizarii zonelor de depozitare a deseurilor sau deteriorarea acestora afecteaza calitatea apelor subterane prin contaminare cu metale grele (Cd, Cr, Fe, Pb, Cu, Zn), substante microbiologice si altele.
Infiltratii prin depozitele de deseuri (gropile de gunoi). Lipsa impermeabilizarii zonelor de depozitare a deseurilor sau deteriorarea acestora afecteaza calitatea apelor subterane prin contaminare cu metale grele (Cd, Cr, Fe, Pb, Cu, Zn), substante microbiologice si altele.
apa subterana este “legatura invizibila” intre diverse elemente ale infrastructurii urbane
apa subterana afecteaza pe toata lumea insa nu intra in responsabilitatea nimanui si ar trebui gestionata chiar daca nu exista un interes major de utilizare a acesteia in alimentarea cu apa
cind nu se face nimic in acest sens, (se evita discutia acestui aspect) apar probleme costisitoare si dificile
implicarea unui spectru larg de factori (institutii) responsabili este esentiala
Cine ar trebui sa coordoneze ?:
autoritatile municipale, Apele Romane, Ministerul mediului, companiile de apa ... altii ...
Una din cele mai importante probleme cu care se confruntă marile orașe ale lumii este deficitul de apă. Se astepta ca acesta să se intensifice pe parcursul secolului XXI datorită creșterii populației la nivel mondial, creșterii economice, schimbărilor climatice.
Una din cele mai importante probleme cu care se confruntă marile orașe ale lumii este deficitul de apă. Se astepta ca acesta să se intensifice pe parcursul secolului XXI datorită creșterii populației la nivel mondial, creșterii economice, schimbărilor climatice.
Un sistem de management integrat al apelor urbane este necesar sa integreze un regim de exploare al apelor subterane mai eficient si sustenabil.
Masurile de gestiune ale cerintei de apa sa constranga ineficienta si risipa si sa reduca folosintele necontabilizate;
Stabilirea de norme privind interactiunea dintre infrastructura subterana si sistemul acvifer;
Definirea unor masuri strategice privind stocul apei in acvifere (in anumite cazuri ca ultima rezerva strategica);
Aplicarea corecta a conceptelor si metodologiilor in definirea zonelor de protectie pentru captarile de apa subterana, bazate pe timpul de transfer al contaminantilor
Definirea si aplicarea conceptelor de vulnerabilitate a acviferelor in protejarea resurselor de apa subterana;
► Apa subterana urbana este o resursa importanta dar neprotejata (suficient).
► Apa subterana urbana este o resursa importanta dar neprotejata (suficient).
► Lipsesc studiile privind schimbarile pe termen lung ale climatului si utilizarii terenului
► Sunt necesare metode inovative de monitorizare pentru a defini zonele urbane ca fiind emitatoare de contaminanti
► Dezvoltarea stiintifica a hidrologiei urbane este necesara pentru a gestiona sustenabil resursele de apa.
Lucrările de epuisment pot provoca tasări in mai multe moduri:
Lucrările de epuisment pot provoca tasări in mai multe moduri:
Prin pompări din excavații deschise provocând sufozie și eroziune internă, pierderi de material din taluze;
Prin antrenarea de particule fine din teren spre puțurile sau filtrele acirculare folosite pentru coborârea nivelului apei subterane. Acesta duce eroziune interna sau sufozie. Totodată aceste fenomene pot duce la tasări ale terenului de sub clădirile adiacente.
Problemele ce apar odată cu dezvoltarea urbană accelerată impun măsuri restrictive și de protecție atât din punct de vedere cantitativ (dimensionarea exploatărilor de extracție a apei), dar mai ales calitativ. Cunoașterea mediului subteran, și mai ales a acviferelor și a caracteristicilor acestora poate fi baza pe care cadrul legislativ se poate construi.
Problemele ce apar odată cu dezvoltarea urbană accelerată impun măsuri restrictive și de protecție atât din punct de vedere cantitativ (dimensionarea exploatărilor de extracție a apei), dar mai ales calitativ. Cunoașterea mediului subteran, și mai ales a acviferelor și a caracteristicilor acestora poate fi baza pe care cadrul legislativ se poate construi.
Infiltrarea levigatului reprezintă principala sursă de poluare.
Infiltrarea levigatului reprezintă principala sursă de poluare.
Legea apelor (107/ 1996)
Legea apelor (107/ 1996)
Normative
Ordinul MMGA 589/27.06.2005 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activităţii de certificare a unităţilor specializate în elaborarea de studii, proiecte, execuţie de lucrări, consultanţă în domeniul gospodăririi apelor şi documentaţii tehnice pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de gospodărirea apelor ;
HG 930/11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
Ord. MMGA 661/28.06.2006 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor ;
Ord. MMGA 662/28.06.2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor.
ORDIN Nr. 1.278 din 20 aprilie 2011 pentru aprobarea Instructunilor privind delimitarea zonelor de protectie sanitară si a perimetrului de protectie hidrogeologică
European
Directiva Cadru Apa 2000/60/EC
Directiva Ape subterane C6-0382/2006
Atunci când un tunel interferează cu apa subterană pot apare probleme :
Atunci când un tunel interferează cu apa subterană pot apare probleme :
curgerea apei către tunel, (in special dacă este sub presiune, poate determina încetinirea sau chiar întreruperea execuției);
scăderea nivelului apei subterane modifică regimul de curgere al apei subterane, ceea ce afectează curenţii de suprafaţă şi/sau ecosistemele.
variații importante ale nivelului piezometric amonte de barieră;
creșterea vitezei de curgere pe sub barieră.
Scăderea nivelurilor apelor subterane poate induce la nivel local sau la nivel regional fenomenul de subsidență. Acest efect poate fi provocat atât de pomparea directă a apei cât și de construcția structurilor subterane ce acționează ca drenuri sau formeaza bariere pentru fuxul natural de curgere;
Scăderea nivelurilor apelor subterane poate induce la nivel local sau la nivel regional fenomenul de subsidență. Acest efect poate fi provocat atât de pomparea directă a apei cât și de construcția structurilor subterane ce acționează ca drenuri sau formeaza bariere pentru fuxul natural de curgere;
Subsidenta, care este un fenomen ireversibil ce poate avea o extindere regională, atunci când este cauzată de pomparea excesivă;
Subsidența este cauzată de catre factorul antropic, prin diverse acțiuni pe care le desfășoara:
