~ ~'L ~'L ~'L ~'L ~

1. 
   
   

Motto: Tinerii ~tiu destule lueruri pentru a fi prudenti, ~i totu~i -;neeo rea so rea lizeze imposibilulj ~; i~i implinese dorinto, generotie dupa generatie.

_I

Tinerii sunt baza comunitatii noastre, sunt speranta unui viitor mai bun, cu un spirit Iibertin, aducand creatii noi ora~ului.La inceputul secolului nostru, nevoia unei calificari inalte, prin invatamantul superior, nu era obligatorie.Astazi, durata ~colarizarii obligatorii este de 10 ani.Toate aceste fenomene noi impun cre~terea

rolului educatiei socia Ie a tineretului, inclusiv initierea rolului educatiei sociale a tineretului, inclusiv initierea sa in vederea preluarii de responsabilitati,inafara de studiu, tinerii au mare nevoie de sprijinul familiei, care ii ajuta so se integreze in societatea care se dezvolta cu 0 viteza remarcabila.Tinerii au nevoie ~i de prieteni, care se confrunta cu acelea~i probleme, pentru co prietenia cutreiera in ritm de dans pamantul ~i ne

invito pe toti so ne rede~teptam pentru preamarirea fericirii.

Activitatea moral-educativa trebuie so duca la forma rea omului nou, cu un larg orizont de cunoa~tere a legitatiilor dezvoltarii lumii, a cuceririi culturii ~i ~tiintei moderne, militant activ pentru transformarea revolutionara a lumii.

Eu sunt 0 adolescenta obi¥,uita din ora~ul Satu Mare.Nu pretind so fiu nii Ahile, viteazul de sub zidurile Troiei, dar nu sunt nici Antonin sau Geta, adolescenti corupti de viata u~uratica de la Roma.Lane Kane, la 1 8 ani avea 0 conceptie formata despre viata, bazata pe "acceptarea tacita a conditiilor sociale, a~a cum sunt ele, acceptarea moderato de 0 oarecare apreciere personala cu privire la ceea ce e just ~i nejust in atitudine individuala"oin opinia mea, conceptele lui sunt eronate, conditiile sociale nu trebuie acceptate tacit, ci imbunatatite, chiar de generatiile tinere, care au putere in maini.Noi, adolescentii, trebuie so depuem efort pentru a ne imbunatati viitorul nostru ~i al urma~i1or no~trioinsa, in conditiile de astazi, distanta dintre apiratii ~i posibilitati ',I esc brusc, adeseori exagerat, ~i cu totul necontrolat.Din punctul de vede. r. a unui adult, tinerii danseaza prea mult, se duc prea des la cabaret ~i f. ( prea multe excursii cu ma~inile in ora~ele vecine, faro so fie supraveglt. ati.Din punctul nostru de vedere, totul se bazeaza pe incredere.

Avem nevoie de un sp·jjin continuu, care ne ajuta ~i ne arata calea vietii noastre, rostul existentei.Caritas este 0 astfel de

..

organizatie.Propune diverse teme ~i activitati care ne imbunatatesc viata.Caritas-ul este 0 familie, unde mereu gase~ti un prieten bun.

A~ dori so particip la activitatea care va fi desfa~urata intre 26 iunie - 1 0 iulie 2010 deoarece vreau so ma cunosc.Pot so ma definesc a fi 0 "maniaca a vietii", aceasta manie insemnand modalitatile prin care aleg sa-mi traiesc viata mai bine, mai frumos ~i mai complet.Frica este un panou care blocheaza realitatea, de aceea erou este cel care are curaj fata de sine insu~i.lav- Tse considera urmatoarele: "ai cunoa~te pe ceilalti, iata intelepciunea.A te cunoa~te pe tine insuti, iata intelepciunea suprema!".Succesul nu alearga incoace ~i incolo r~gandu-se de oameni sa-I descopere.Precum 0 comoara ascunsa, numai cei ce cred cu adevarat ~i continua sa-I caute II gasesc.

Da, eu particip!Particip deoarece vreau so devin un voluntar. Voluntariatul este activitatea desfO~urata din proprie initiativa, prin care 0 persoana fizica i~i ofera timpul, talentele ~i energia in sprijinul altora fOra 0 recompensa de natura financiara, dar care poate deconta cheltuielile realizate in sprijinul proiectului in care este implicata.Activitatile voluntare sunt foarte importante pentru noi toti, deoarece prins intr-o alergatura continua ~i inecat de rutina zilnica uiti de lucrurile cu adevarat importante, uiti cat de putin te costa sO faci bine ~i co nu te simti niciodata mai implinit, decat atunci cand poti s", ajuti pe cineva, total dezinteresat. ~i, cand te gande~ti co de 2% din timpl I tau Iiber poate depinde viitorul unui copil, realizezi co e atat de putin efv f pentru 0 cauza atat de frumoasa.~i ~tiu bine, daca ma implic in activitati ~ e voluntariat, am posibilitatea so imi pun ideile in practica ~i so produc Sell nbari in comunitatea mea.$chimbarea poate porni cu pa~i mici ~i in locuri nesemnificative, dar visul nostru nu trebuie so se opreasca daca vrem sc '"Jjutam 0 lume intreaga!

A~a cum orice organizatie arE: 0 locatie exacfa, tot a~a ora~ul Satu Mare se afla in judetul Satu Mare, in :1ord-vestul Romaniei.Un rol important in supravietu!rea ~i dezvoltarea neam'erupta a poporului nostru de-a lungul veacurilor a avut creatia sa cultural-\.l\ tistica, care i-au exprimat ~i potentat virtutiile, ajutandu-I so se identifice ~i ~a se edifice necontenit.Pastrand ~i dezvoltand traditii milenare, locuitori' ,Iaiurilor satmarene, faro deosebire de nationalitate, au faurit monument, ~ :ulturale si artistice de 0

, ,

impresionanta originalitate ~i expreslvitate, printre care: Turnul Pompierilor, Catedrala romano-catolica, sediul Ef ! ;copiei de Satu Mare, Statui a Lupa Capitolina (Lupoaical, Biserica Refon ~ ata cu lanturi, Biserica ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului", Biserica greco-catolica "Sf. Arhangheli Mihail ~i Gavril", Casa Memoriala "Vasile ll' aciu", Muzeul Judetean, Teatrul de Nord, Palatul Episcopal, C1adirea Bn:' lei Cizmarilor sau Casa Ormos.Printre marii no~tri arti~ti ii putem enumera ~i pe Aurel Popp, care s-a nascut in localitatea Caia~, din judetul Satu Mr-"e.A studiat ~i sculptura, dar este recunoscut ca ~i pictor.A studiat la Bu.l Jpesta, Viena ~i Paris.Ne putem mandri ~i cu Vince Nagy, om politic, I~,argareta Kaffka, care a frecventat

organizatie.Propune diverse teme ~i activitati care ne imbunatatesc viata.Caritas-ul este 0 familie, unde mereu gase~ti un prieten bun.

A~ dori so particip la activitatea care va fi desfa~urata intre 26 iunie - 10 iulie 2010 deoarece vreau so ma cunosc.Pot so ma definesc a fi 0 "maniaca a vietii", aceasta manie insemnand modalitatile prin care aleg sa-mi traiesc viata mai bine, mai frumos ~i mai complet.Frica este un panou care blocheaza realitatea, de aceea erou este cel care are curaj fata de sine insu~i.Lav- T se considera urmatoarele: "ai cunoa~te pe ceilalti, iata intelepciunea.A te cunoa~te pe tine insuti, iata intelepciunea suprema!".Succesul nu alearga incoace ~i incolo r~gandu-se de oameni 50-1 descopere.Precum 0 comoara ascunsa, numai cei ce cred cu adevarat ~i continua 50-1 caute iI gasesc.

Da, eu particip!Particip deoarece vreau so devin un voluntar. Voluntariatul este activitatea desfO~urata din proprie initiativa, prin care 0 persoana fizica i~i ofera timpul, talentele ~i energia in sprijinul altora fora 0 recompensa de natura financiara, dar care poate deconta cheltuielile realizate in sprijinul proiectului in care este implicata.Activitatile voluntare sunt foarte importante pentru noi toti, deoarece prins intr-o alergatura continua ~i inecat de rutina zilnica uiti de lucrurile cu adevarat importante, uiti cat de putin te costa sO faci bine ~i co nu te simti niciodata mai implinit, decat atunci cand poti 5'" ajuti pe cineva, total dezinteresat. ~i, cand te gande~ti co de 2% din timp\ I tau Iiber poate depinde viitorul unui copil, realizezi co e atat de putin efv f pentru 0 cauza atat de frumoasa.~i ~tiu bine, daca ma implic in activitati ~ e voluntariat, am posibilitatea so imi pun ideile in practica ~i so produc Sell nbari in comunitatea mea.$chimbarea poate porni cu pa~i mici ~i in locuri nesemnificative, dar visul nostru nu trebuie so se opreasca daca vrem sc ''1jutam 0 lume intreaga!

A~a cum orice organizatie are: 0 locatie exacta, tot a~a ora~ul Satu Mare se afla in judetul Satu Mare, in :1ord-vestul Romaniei.Un rol important in supravietu~rea ~i dezvoltarea neam"erupta a poporului nostru de-a lungul veacurilor a avut creatia sa cultural-1..¹1 tistica, care i-au exprimat ~i potentat virtutiile, ajutandu-I so se identifice ~i ~a se edifice necontenit.Pastrand ~i dezvoltand traditii milenare, locuitori' )Iaiurilor satmarene, faro deosebire de nationalitate, au faurit monument" :ulturale si artistice de 0

, ,

impresionanta originalitate ~i expreslvitate, printre care: Turnul Pompierilor, Catedrala romano-catolica, sediul Ef ! ;copiei de Satu Mare, Statui a Lupa Capitolina (Lupoaical, Biserica Refon ~ ata cu lanturi, Biserica ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului", Biserica greco-catolica "Sf. Arhangheli Mihail ~i Gavril", Casa Memoriala "Vasile L II aciu", Muzeul Judetean, Teatrul de Nord, Palatul Episcopal, C1adirea Br'~' lei Cizmarilor sau Casa Ormos.Printre marii no~tri arti~ti ii putem enumera ~i pe Aurel Popp, care s-a nascut in localitatea Caia~, din judetul Satu M,.. •. e.A studiat ~i sculptura, dar este recunoscut ca ~i pictor.A studiat la Bu J Jpesta, Viena ~i Paris.Ne putem mandri ~i cu Vince Nagy, om politic, I~,argareta Kaffka, care a frecventat

2. 
   
   
3. 
   
   

1 1 -J

~

r ]

\; I

1

-:I

1 -:I

-I

cursu rile ~colare in Satu Mare, Ferenc Kolcsey, a pastorit 10 biserica reformata cu Lanturi, celebrele actrite Mari Jaszai si Sari Fedak, Dr. Vasile

, , ,

Lucaciu, avocatul Cosma Andrei, Ernest Grunfeld, Corina Monica Ciorba ~i leona Boitoroin ceea ce prive~te via!a culturala, jude!ul Satu Mare are 0 tradi!ie bogata ~i 0 re!ea de institu!ii de cultura constand in teatre, 0 filarmonica, 60 de biblioteci publice (10 nivel de jude!) cu un fond de carte de peste 1 .000.000 exemplare, 2 cinematografe, patru case de cultura multi-func!ionale, 17 muzee (inclusiv unul dedicat pastrarii tradi!ii1or popula!iei de origine germana), doua galerii de arta ~i un centru de promovare a crea!iei.Sistemul educa!ional 01 ora~ului este bine dezvoltat in jude!, existand 274 de ~coli ~i licee.Mass media sunt, de asemenea, bine reprezentate de trei cotidiene, doua reviste de Iiteratura, trei posturi de radio ~i doua de televiziune.Pentru co so formam 0 echipa buna, comunitatea ora~ului trebuie so fie unita.

Comunitatea este definita co un grup de oameni cu interese, obiceiuri, norme de via!a comune, iar societatea poate fi denumita co 0 intreprindere formata prin investire de capital in com un, in vederea realizarii unor beneficii.

Daca ne gandim 10 adolescen!a co 10 0 calatorie sou 0 trecere din copilarie catre maturitate, atunci pe tot parcursul acestei calatorii, adolescen!ii i~i evalueaza experien!ei,~ prin prisma a doua intrebari simple referitoare 10 identitatea lor: "Cine sunt eu?" si "Ce voi deveni?" .Drumul este destul de aglomerat, direc!ii1e nu sunt bine marcate, exista fundaturi ~i ocoli~uri.Pentru co acest drum so fie rr.ai u~or de parcurs, adolescen!ii au nevoie de aperciere, aparen!a, compenten!a, incredere ~i contribu!ii.

Comunitatea este intr-o mare n1asura responsabila de faptele adolescen!ilor intr-un mediu propice.Tiebuie so canalizam aten!ia lor asupra unor activita!i sanatoase, in scc·pul unei educa!ii potrivite.Adolescen!ii sunt atra~i de adivita!i interesante ~i amuzante.Cu scopul de a-i inlatura din cercuri vicioose pute sa Ie propunem diverse activita!i pe gustullor.

Rolurile tinerilor in comunitate sunt diverse.Tinerii sunt 0 sursa de a transmite tradi!ii1e 10 urmatoarele ge,~.era!ii.Sunt legatura dintre genera!ii.Ei lucreaza cu elan mai mare, sunt mai '~eativi, au idei noi si forta necesara pentru a Ie realiza.Sunt viitorul comun1ta!ii.Ajuta 10 revolu!ionarea comunita!ii.Tinerii sunt for!a de lucru a societa!ii.Au concep!ii cu totul ~i cu totul noi, care pot schimba via!a spre bine.Au energie pentru planurile lor, care este de-a dreptul contagioasa!

Tudor Chirila a scris 0 "scrisoare" ~ Entru a impulsiona tinerii, am dorit foarte mult sa ata~ez 0 parte din scrh:>are, care m-a impulsionat pe mine cel mai mult.

"No; am p;erdut. Dar vo;, vo; ma; avet; 0 ~ansa. No; am fost fer;c;t; ca am descoper;t Coca-Cola ~; bananele ~; an crezut ca daca no; c;t;m, ~; e; vor citi.

$; co tot; vom progresa ~; tara 0 so a;aa scapare. No; ne-am 'n~elat. Un;; d;ntre no; au plecat de a;ci. Ca~t;ga ban; aco/o ~; tan;esc dupa ora~ul asta 'mput;t. Vo; ,nsa, vo; avet; 0 ~ansa. Vo;, avet; ~ansa. Nu va gand;t; la furat. E calea cea ma; s;mpla. $t;u co at; aflat co a~a te 'mbogateft;. Daca a; pamant sau daca faci afacer; cu statui. $t;t; vo; ceva despre TV A ~; cum a; putea sa-I fur;, dar nu va e inca foarte c1ar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura ma; mult, cu atat se va constru; ma; put;n, jar cop;;; cop;;/or no~tr; vor mo~ten; un ;mper;u de CenUfa.Cit;t;. Cit;t; mult. Cit;f; tot ce va pica ,n mana. Nu-; ma; ascultat; doar pe profesor;. Cit;t; or;ce, faro d;scernamant. N;m;c nu e ma; important ca lectura, acum. Apo;, cautat;-va ,ntre vo;. Vedet; care cit;t; acelea~; lucrur; ~; 'nha;tat;-va. Numa; ,n ha;ta de oamen; deftept; 0 so reuf;t;. Unul s;ngur d;ntre vo; va f; mancat. Zece ,nsa, s-ar putea so reu~;t;. Gand;t;-va de pe acum sa-; 'n/ocu;t;. T;mpullor trebu;e so se term;ne. Trebu;e sa-; dom;nat;. Dar nu cu gandul co vet; fura ma; mult ca e;. Asta e calea s;mpla care va va sufoca mOften;tor;;. Ce-o sa facet; cu m;/ioanele intr-un ora~ mort? Ce-o so cumparat;, cu ban;; gramez;? La ce-t; fo/ose~te un Lamborgh;n; cand n-a; 0 autostrada? De ce so a; 0 vila ,ritr-un cartier sufocat de ;nundat;;? Ban;; par;ntilor vOftr; nu va reprez;nta. Va raprez;nta doar ceea ce putet; scoate pe gura. Avet; gr;;a ce scoatet; pe gura. Vremea pumnulu; f; a bodyguarz;/or a trecut. 0 so calator;t;, jar cop;;; francez; ,nvata carte, englez;; la fel. Va confruntat; cu 0 lume care acum e ma; desch;sa decat or;cand. Hot;; de la putere nu sunt ,n stare so va spuna cine este Delacroix sau Chagall. N;c; Duchamp. Nu va pot spune care e ;nfluenta lu; Schopenhauer ,n Sarmanul Dionis ~i nici de ce este Eminescu un romantic 'ntarz;at. Foarte put;n; 0 so va spuna cine a pictat Cina cea de taina fi de ce Visconti a ales romanu"ui Thomas Mann ca so faca un mare film. E; vor fti doar so va ,nvete so furat;. lar calea asta, mai devreme sau mai tarziu, se va ,nfunda s; ne va asfixia

,

cop;ii. Nu fumati iarba ~; nu va dati ,n cap cu alcoo/, cu or;ce pret. 0 so Ie dati apa la moara incultilor ~i hot;/or de la putere. Le va fi ma; s;mplu so va cata/ogheze drept 0 generat;e de d;stro~;, jar bani; dest;nat; salvor;; voastre ii vor fura. E t;mp ~; pentru ;arba, e timp ~i pentru tequ;la. Acum ,nsa trebuie so ,nvatat;, pentru co ,n curand nu va ma' f; timp pentru asta, caci veti intra ,n v;ata adanc de tot, ~; e ma; rau ca ,n iungla. An;malele au reguli nescr;se. Oamen;; au leg; scr;se. Ban;; trebu;e so va fie doar m;;/oc, nu scop. Scopul vostru trebu;e so fie cunoafterea. Cu cot vet; ~t; ma; multe, cu atat vet; f; ma; 'nalt;. Or;ce carte c;t;ta, or;ce lectie ,nvatata, se vor a~eza sub voi ~i va vor r;d;ca deasupra ce/orlalti. Vet; domina cu m;ntea. Nu e n;m;c mai frumos decat asta. Europa cumpdra ;ntel;genta. Roman;a nu cumpara n;m;c pentru co hot;i nu constru;esc, hot;; fura. Nu u;tat; co va fura pe vo; ~; asta trebu;e so va opreasca.lstor;a 0 scriu ce; care construiesc. Nu va resemnat;, asta nu duce n;ca;er;. Capul pie cat, sabia 11 ta;e. Protestat;, luptat;, protestat;. Cu scop, 'nsa. Nu degeaba, co altfel se transforma in IOtrat. invatat; leg;le. invatat;-va drepturile. Atunc; vet; ~ti cand are c;neva vo;e so va leg;t;meze. Vet; ft; cum so luptat;, daca vet; ft; leg;le. Apo; 0 so vedet; co leg;le sunt proaste. $; vet; ,ntelege co trebu;e so Ie sch;mbat;. Pare greu ~; cere t;mp. Dar, Doamne, vo; aveti t;mp ~; pentru vo; n;mic nu e grelJ Vo; nu inteleget; co SUNTET/ SCHIMBAREA? Daca voi lasat; tara asra pe mana hot;/or, atunc; de-ab;a cop;; vo~tr; vor ma; avea 0 ~ansa! Cac; ~ansa vine 0 data la 0 generat;e. Noi am p;erdut. Cativa dintre no;, f; nu suntem put;n;, va putem a;uta. No; suntem

Fomila ~i Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti dintre voi pe adevaratii /ideri. Sa-i a/egeti ~i sa nu-i invidiati. Lor Ie va fi eel mai greu. Vor avea gloria, dar ~i co~marul. Vor fi salvator;i vo~tri, dar se vor pierde pe ei In~i~i. Liderii trebuie sa fie dintre vo;. $i trebu;e sa-i cautati de pe acum. Uitati-va un;; 10 altii In fie care zi ~; cautati-va capitan;;. Altfel vet; pier; 0 data cu noi. $i atunci portile I;bertati; ne vor f; Inchise ~; EI vor ca~tiga. Cine sunt e;? $titi foarte b;ne. Ii vedet; In ziare, In fiecare zi. Salvati-vO! Salvati-ne! Este 0

...

singura cole! Lupta cunoa~terii!! $i cand veti fi ca~tigat lupta cunoa~terii, de-

abia atunci veti ~ti sa luptati cu adevarat!!!Nu va amagiti cu prezentul... Salvati-va In viitor. Noi am pierdut. Vo;? Ce faceti?"

Ce a~ putea face eu pentru aceasta comunitate ar fi in primul rand voluntariatul.A~ putea so conving a1ti tineri sau adolescenti so participe la activitata organiyate de Caritas.Activitati pentru tinerii deschi~i spre nou ar putea fi ~i activitati ecologice, deoarece in Satu Mare nu exista un sediu al mi~carii ecologice.

Pentru a sustine 0 campanie, sau pentru a organiza un program trebuie sa avem in vedere urmatorii pa~i : 1. identificarea temei pe care dorim sa 0 abordam; 2.sa fixam publicul tinta, caruia vrem sa transmitem mesajul nostru; 3. mesajul pe care dorim sa iI transmitem ~i modul in care acesta a fost formulat(general ~i specific); 4. alegerea unui slogan; 5.alegerea unei modalitati de prezentare, menite sa atraga atentia; 6. Canalul de transmitere a mesajului ~i materialele necesare(expunerea afi~elor, impartirea pliantelor, in scopul informarii celor interesati); 7.concerepera ~i aplicarea diverselor chestionare; 8.stabilirea unui buget ~i sponsorizarile pe care Ie primim; 9.centralizarea ~i interpretarea datelor obtinute din chestionare.

Exemple practice pentru organizarea unor activitati sunt activitatile propuse de mine mai jos.

Putem observa multi tineri sportivi (printre care bikeri de BMX, skateri sau rolleri) care nu au un de sa i~i manifeste talentele.Am putea sa strangem bani pentru sponsorizarea unui loc in Satu Mare, in care am fixa ni~te rangi ~i rampe.A~a am putea sa II ~tim intr-un loc sigur, ~i nu ar trebui sa calatoreasca daca vor un loc special.Poate ar fi nevoie de multa munca, dar in schimb i-am putea invita la activitati organizate de Caritas.

Ar fi bine sa lucram de mici cu copH, sa ~tie ce Ie poate oferi organizatia noastra.Putem incepe ~i de la grupele de gradinita.Putem organiza concursuri de desene.O grupa de voluntari ar putea picta pe fata, iar scopul ar fi ca parintii copiilor sa inteleaga beneficiile organizatiei Caritas.

Am putea expune panouri pentru graffiti, pentru a miqora ~ansele devastarii zonelor publice.Aceste panouri sa fie expuse timp de 0 saptamana, iar cei ce doresc sa vopseasca au nevoie doar de coloranti.Arti~tii pot fi anonimi, sau se)ot semna. Panourile pot fi expuse

publicului cu un motto de genul ({ Creotiv ~i sanatos, sunt un om generos! » sau ({ Sunt voluntar, sunt piatra de hotar! »

Activitati ecologice ar fi plantareo unor copaci sau flori, cu un grup de voluntari.

Cu sosirea mult a~teptatei Primaveri, am putea marca 0 zi ({ HelpDay », sau am putea piasa aceasta activitate in saptamona voluntariotului.Un grup de voluntari, cu imbracaminte adecvota, core se fie in numar mare ~i so imponzeasca oro~ul.Toti so ajute, mamicilor, batronilor, oricum vad pe strada co au nevoie de ajutor ~i accepta ajutorul voluntarilor no~tri.Multi tineri sunt gata so de-o 0 mono de ajutor!

Volunatii creativi ~i iscusiti, cu un spirit creativ, ar puteo alcatui un "torg" de obiecte hand-made.Amintiri ieftine, insa pline de suflet.Banii stron~i so fie donati intr-o cauza nobila.

Pentru a oferi un sprijin celor care au pierdut pe cineva in familie, am putea gasi 0 data, in core so II a~teptam pe toti cei indureroti ca so discutam cu ei, so II ajuam, so Ie oferim 0 ora de consiliere.

Pentru iubitorii de animale putem organizo 0 mi~core pentru protectio animalelor chior de ziuo ocestoro, pe 4 octombrie.Un mor~ prin oro~ cu toti cei ce doresc so participe, prin ora~, cu panouri pe care so ne scriem sloganurile.

Trebuie so aratam tinerilor scopu. Caritasului, de a da, ~i de a ajuta.Pentru aceasta, ar trebui so fim prezenti la orice manifestari din ora~ul nostru, sau pe 0 scara mai largo, ~i la evenimente organizate prin tara.Cu ocazia turneului "Copii coloreaza viata" organizat de radio "ltsyBitsy", un program distractiv pentru copii, am putea so II consiliem pe parinti, cot timp copii se joaca.

Multi adolescenti doresc so ~tie ,,10 ce sunt buni", am putea organiza 0 activitate in care tinerii, ~i nu doar ei,sa faca teste de personalitate, care apoi so fie interpretate de organizatori.Sa Ie oferim raspunsul pe 0 foaie, so Ie dam detalii despre personalitatea lor.

Planuri de lunga durata or pute fl forma rea unei organizatii noi, nonprofit, cu un scop caritabil.Sau adunarea unor fonduri pentru 0 gradinita cu copii bolnavi fizic sau pSihic.in Satu Mare nu exista 0 Casa Hospice, am putea aduna fonduri ~i pentru ridicar-;-a unei astfel de case, pentru copii pe moarte ~i parintii lor.

in incheiere a~ dori doar so spun "fii schimbarea pe care vrei so 0 vezi in lume!"( Mahatma Gandh).Lumea poate fii mai buna daca depunem ~i noi efolt pentru schimbarea ei.