[]

13|15|Cei din ceruri şi de pe pământ se prosternează înaintea lui Dumnezeu, ca şi umbrele lor, de voie ori de nevoie, dimineaţa şi seara. 13|16|Spune: “Cine este Domnul cerurilor şi al pământului?” Spune: “Dumnezeu!” Spune: “Vă luaţi în locul Lui stăpâni care nu-şi pot nici lor folosi ori păgubi?” Spune: “Orbul şi văzătorul sunt deopotrivă? Întunecimile şi lumina sunt deopotrivă? Ori ei îi fac lui Dumnezeu semeni care ar fi creat precum El a creat, aşa încât această creaţie să le apară deopotrivă cu a Sa?” Spune: “Dumnezeu este Creatorul tuturor lucrurilor. El este Unul, Biruitorul!” 13|17|El trimite din cer apă ce curge pe văi după măsura lor şi şuvoiul cară o spumă deasupra, asemănătoare cu spuma a ceea ce focul topeşte pentru făurirea de podoabe şi unelte. Astfel Dumnezeu dă pilde despre adevăr şi deşărtăciune. Spuma se risipeşte în băşici, iar ce foloseşte oamenilor rămâne pe pământ. Astfel dă Dumnezeu pildele. 13|18|Cei care au răspuns Domnului lor au cea mai frumoasă răsplată, iar cei care nu îi vor fi răspuns — chiar dacă ar avea tot ce este pe pământ şi încă odată pe atât, ca să se răscumpere — vor avea o rea socoteală şi limanul lor va fi Gheena. Ce rău aşternut! 13|19|Cel care ştie că ceea ce ţi-a fost pogorât de la Domnul tău este adevărul ar putea fi asemenea orbului? Chibzuiesc însă doar cei dăruiţi cu minte, 13|20|cei care ţin legământul cu Dumnezeu şi nu rup învoiala, 13|21|cei care ţin legăturile pe care Dumnezeu a poruncit să le ţină, cei care se tem de Domnul lor şi le este frică de răul socotelii, 13|22|cei care rabdă căutând către faţa Domnului lor, cei care îşi săvârşesc rugăciunea, cei care dau milostenie pe ascuns ori pe faţă din ceea ce i-am înzestrat, cei care alungă răul cu binele: aceştia sunt cei care vor avea Locuinţa de Apoi în 13|23|Grădinile Edenului. Ei vor intra acolo cu cei drepţi dintre părinţii, soţiile şi copiii lor. Îngerii vor intra la ei pe toate porţile. 13|24|“Pace vouă, căci aţi fost răbdători.” Locuinţa de Apoi este minunată. 13|25|Cei care încalcă legământul lui Dumnezeu după ce au intrat în învoială, rupând ceea ce Dumnezeu a poruncit să se ţină şi seamănă stricăciunea pe pământ, aceştia vor avea parte de blestem, vor avea parte de Lăcaşul cel rău. 13|26|Dumnezeu înzestrează cu prisosinţă, însă cu măsură, pe cine voieşte. Ei se bucură de Viaţa de Acum, însă ce este Viaţa de Acum pe lângă Viaţa de Apoi, dacă nu o bucurie vremelnică? 13|27|Cei care tăgăduiesc spun: “De ce nu a fost pogorât asupra lui un semn de la Domnul său?” Spune: “Dumnezeu rătăceşte pe cine voieşte şi călăuzeşte către El pe cel care se întoarce la El căindu-se, 13|28|pe cei care cred şi ale căror inimi îşi află tihna în amintirea lui Dumnezeu — nu-şi află inimile tihna în amintirea lui Dumnezeu, oare? — 13|29|pe cei care cred şi săvârşesc fapte bune. Ferice de ei, căci frumos este locul unde se vor întoarce! 13|30|Noi te-am trimis la o Adunare — câte alte adunări n-au fost înaintea ei! — ca să le reciţi ceea ce Noi ţi-am dezvăluit, căci ei îl tăgăduiesc pe Milosul. Spune: “El este Domnul meu! Nu este dumnezeu afară de El! Eu Lui mă încredinţez şi la El este întoarcerea mea.” 13|31|Dacă ar fi un Coran cu care munţii ar fi puşi în mişcare, pământul ar fi despicat şi morţii făcuţi să vorbească!... Ba nu!... Doar a Lui este porunca întru totul. Credincioşii nu vor deznădăjdui, căci Dumnezeu de-ar voi, i-ar călăuzi pe toţi oamenii. Un potop nu va lipsi să-i lovească pe cei care tăgăduiesc pentru ceea ce au făcut ori se va cuibări aproape de locuinţele lor până când va veni făgăduiala lui Dumnezeu. Dumnezeu nu-şi calcă făgăduiala. 13|32|Trimişii dinaintea ta au fost batjocoriţi şi Noi le-am dat un răgaz celor care tăgăduiau şi apoi i-am luat. Şi cum a fost atunci pedeapsa Mea! 13|33|Cine stă după fiece suflet ca martor a ceea ce agoniseşte? Ei i-au făcut lui Dumnezeu părtaşi. Spune: “Numiţi-i! Îi daţi ştire de ceea ce nu ştie de pe pământ? Ori este doar un fel de a vorbi?” Ba vicleşugul celor care tăgăduiesc a fost împodobit şi aşa au fost îndepărtaţi de la Calea cea Dreaptă. Nu este călăuză pentru cel pe care îl rătăceşte Dumnezeu! 13|34|Încă în Viaţa de Acum, o osândă îi va lovi pe cei care tăgăduiesc, însă osânda din Viaţa de Apoi va fi mult mai crâncenă, şi nu vor avea nici un oblăduitor afară de Dumnezeu. 13|35|Aşa este Grădina ce le-a fost făgăduită celor temători: râurile curg pe sub ea, fructele şi umbrarele sunt veşnice. Aceasta este răsplata celor care se vor fi temut de Dumnezeu, pe când răsplata tăgăduitorilor va fi Focul. 13|36|Cei cărora Noi le-am dăruit Cartea se bucură de ceea ce am pogorât asupra ta, însă unele alianţe se leapădă de o parte din ea. Spune: “Mie mi s-a poruncit doar să mă închin lui Dumnezeu şi să nu-I alătur pe nimeni. Pe El îl chem şi la El este întoarcerea mea.” 13|37|Aşa l-am pogorât ca o înţelepciune arabă. Dacă urmezi poftele lor, după ce ştiinţa a ajuns la tine, nu va fi pentru tine nici stăpân şi nici proteguitor în faţa lui Dumnezeu. 13|38|Noi am trimis înaintea ta trimişi şi le-am rânduit soţii şi urmaşi. Nici un trimis nu poate aduce vreun semn decât cu îngăduinţa lui Dumnezeu. Fiece timp are o Carte. 13|39|Dumnezeu şterge ori întăreşte ceea ce voieşte. La El se află Maica Scripturii. 13|40|Fie că-ţi arătăm o parte din ceea ce le-am făgăduit, fie că te vom chema la Noi, asupra ta este înştiinţarea şi asupra Noastră socoteala. 13|41|Ei nu văd că Noi venim pe pământ pentru a-l micşora din toate părţile? Dumnezeu judecă şi nimeni nu împiedică judecata Sa. El este grabnic la socoteală! 13|42|Cei dinaintea lor au urzit vicleşuguri, însă vicleşugurile toate sunt ale lui Dumnezeu. El ştie ce agoniseşte fiece suflet. Tăgăduitorii vor afla curând a cui este răsplata casei! 13|43|Cei care tăgăduiesc spun: “Tu nu eşti un trimis!” Spune: “Dumnezeu este de-ajuns ca Martor între mine şi voi. La El este ştiinţa Cărţii.” 14|1|Alif. Lam. Ra. Ţi-am pogorât ţie o Carte ca să-i scoţi pe oameni din întunecimi către lumină, cu îngăduinţa Domnului lor pe calea Puternicului, Lăudatului, 14|2|a lui Dumnezeu care stăpâneşte ceea ce este în ceruri şi pe pământ. Vai celor tăgăduitori de osânda cea aprigă! 14|3|Cei care iubesc Viaţa de Acum mai mult decât Viaţa de Apoi se abat de la calea lui Dumnezeu pe care caută s-o întortocheze. Aceştia sunt într-o rătăcire adâncă. 14|4|Noi nu am trimis nici un trimis decât pe limba poporului său ca să-i vorbească lămurit. Dumnezeu rătăceşte pe cine voieşte şi călăuzeşte pe cine voieşte. El este Puternicul, Înţeleptul. 14|5|Noi l-am trimis pe Moise cu semnele noastre: “Scoate-ţi poporul din întunecimi către lumină. Aminteşte-i zilele lui Dumnezeu.” Întru aceasta sunt semne pentru fiece om răbdător, mulţumitor, 14|6|Moise spuse poporului său: “Amintiţi-vă de binefacerile lui Dumnezeu asupra voastră când v-a mântuit de neamul lui Faraon care vă supunea la osânda cea mai rea: vă înjunghiau fiii şi le lăsau pe fiicele voastre să trăiască. Aceasta v-a fost vouă o încercare cumplită de la Domnul vostru.” 14|7|Când Domnul vostru vesti: “Dacă sunteţi mulţumitori, eu voi înmulţi binefacerile Mele asupra voastră, însă dacă sunteţi tăgăduitori, osânda mea va fi aprigă.” 14|8|Moise spuse atunci: “Dacă sunteţi tăgăduitori, voi şi toţi de pe pământ, aflaţi că Dumnezeu este Bogat, Lăudat” 14|9|Nu a venit la voi istoria dinaintea voastră, poporul lui Noe, adiţii şi tamudiţii, precum şi a celor de după ei pe care nu-i ştie decât Dumnezeu? Trimişii lor au venit la ei cu dovezi vădite, însă ei şi-au dus mâinile la gură, spunând: “Noi nu credem în ceea cu care aţi fost trimişi. Noi suntem într-o îndoială adâncă faţă de ceea spre care tu ne chemi.” 14|10|Trimişii lor spuseră: “Oare este vreo îndoială asupra lui Dumnezeu, Creatorul cerurilor şi al pământului? El vă cheamă ca să vă ierte vouă din păcate şi ca să vă mai păsuiască până la un anumit soroc.” Ei spuseră: “Voi sunteţi doar oameni asemenea nouă. Vreţi să ne îndepărtaţi de cei cărora taţii noştri li se închinau. Aduceţi-ne o împuternicire desluşită!” 14|11|Trimişii lor spuseră: “Oare este vreo îndoială asupra lui Dumnezeu, Creatorul cerurilor şi al pământului? El vă cheamă ca să vă ierte vouă din păcate şi ca să vă mai păsuiască până la un anumit soroc.” Ei spuseră: “Voi sunteţi doar oameni asemenea nouă. Vreţi să ne îndepărtaţi de cei cărora taţii noştri li se închinau. Aduceţi-ne o împuternicire desluşită!” 14|12|De ce nu ne-am încrede în Dumnezeu, când El ne-a călăuzit pe drumurile noastre? Noi răbdăm răul ce ni-l faceţi! În Dumnezeu să se încreadă cei care se încred. 14|13|Cei care tăgăduiau spuneau trimişilor lor: “Vă vom izgoni de pe pământul nostru, dacă nu vă veţi întoarce la credinţa noastră.” Domnul lor le dezvălui: “Noi îi vom nimici pe cei nedrepţi, 14|14|şi după ei, cu voi vom popula pământul.” Aceasta pentru cel care se teme de înălţimea Mea, cel care se teme de ameninţarea Mea. 14|15|Ei căutau biruinţa, însă orice despot încăpăţânat este sortit pieirii: 14|16|el este târât în Gheena unde va fi adăpat cu o apă puturoasă 14|17|pe care se va căzni s-o înghită câte puţin. Moartea îl va învălui, însă el nu va muri, căci are în spate grea osândă. 14|18|Faptele celor care îl tăgăduiesc pe Domnul lor sunt asemenea cenuşii asupra căreia se încrâncenează vântul într-o zi furtunoasă. Ei nu pot face nimic cu ceea ce au agonisit. Aceasta este rătăcirea cea adâncă. 14|19|Nu vezi că Dumnezeu a creat cerurile şi pământul întru Adevăr? Dacă voieşte, vă ia pe voi şi aduce o nouă făptură. 14|20|Aceasta nu este greu pentru Dumnezeu. 14|21|Ei vor apărea cu toţii înaintea lui Dumnezeu. Cei slabi vor spune celor îngâmfaţi: “Noi v-am urmat! Puteţi lua asupra voastră de la noi din osânda lui Dumnezeu?” Ei vor spune: “Dacă Dumnezeu ne-ar fi călăuzit, v-am fi călăuzit. Acum, deopotrivă este de ne plângem, ori de răbdăm, căci nu avem putinţă de scăpare!” 14|22|Când soarta va fi fost hotărâtă, Diavolul v-a spune: “Dumnezeu v-a făgăduit o făgăduială adevărată, pe când eu v-am făcut o făgăduială cu care v-am păcălit. Ce împuternicire am avut eu asupra voastră, afară de aceea de a vă chema? Voi mi-aţi răspuns. Nu mă invinuiţi pe mine, ci învinuiţi-vă pe voi înşivă! Eu nu vă sunt vouă de ajutor, precum nici voi nu-mi sunteţi mie de ajutor. Eu nu am crezut în cei cărora odinioară m-aţi alăturat.” Nedrepţii, de o osândă dureroasă, vor avea parte. 14|23|Cei care cred şi săvârşesc fapte bune vor fi lăsaţi să intre în Grădini pe sub care curg râuri, unde vor veşnici, cu îngăduinţa Domnului lor, iar bineţea lor va fi: “Pace!” 14|24|Nu ai văzut cum Dumnezeu dă drept pildă un cuvânt bun? El este asemenea unui copac bun cu rădăcină puternică şi ramuri până la cer, 14|25|ce dă roade tot timpul, cu îngăduinţa Domnului său. Dumnezeu dă oamenilor pilde. Poate îşi vor aminti! 14|26|Un cuvânt rău este asemenea unui copac rău. Dezrădăcinat de pe faţa pământului, el nu mai are trăinicie. 14|27|Dumnezeu îi întăreşte pe cei care cred cu un cuvânt puternic în Viaţa de Acum şi în Viaţa de Apoi, iar pe nedrepţi Dumnezeu îi rătăceşte. Dumnezeu face ceea ce voieşte. 14|28|Nu i-ai văzut pe cei care schimbă binefacerile lui Dumnezeu pe tăgadă şi care-şi duc poporul în Casa Pierzaniei, 14|29|în Gheena în care vor fi aruncaţi? Ce rău loc de şedere! 14|30|Ei au făcut semeni lui Dumnezeu ca să ducă în rătăcire de la calea Sa. Spune: “Bucuraţi-vă o vreme de această viaţă, căci sfârşitul vostru va fi Focul!” 14|31|Spune-le robilor Mei credincioşii să-şi facă rugăciunea, să dea milostenie pe ascuns ori pe faţă din ceea ce i-am înzestrat înainte ca să vină o zi fără negoţ şi fără prietenie. 14|32|Dumnezeu! El este Cel ce a creat cerurile şi pământul şi trimite din cer apă cu care dă la iveală roade pentru traiul vostru. El v-a supus vouă corabia, ce la porunca sa, pluteşte pe mare. El v-a supus vouă râurile. 14|33|El v-a supus vouă soarele şi luna ce sunt fără odihnă. El v-a supus vouă noaptea şi ziua. 14|34|El v-a dăruit tot ce i-aţi cerut. Dacă aţi vrea să număraţi binefacerile lui Dumnezeu, nu le-aţi putea socoti. Omul este foarte nedrept şi foarte nemulţumitor. 14|35|Abraham spunea: “Domnul meu! Fă această ţară tihnită. Fereşte-mă pe mine şi pe fiii mei de a ne închina la idoli, 14|36|Domnul meu, căci ei au rătăcit mulţime de oameni! Oricine mă urmează este de-al meu, şi celui ce nu-mi dă ascultare, Tu eşti Iertător, Milostiv. 14|37|Domnul nostru! Eu am sălăşluit o parte din seminţia mea într-o vale seacă, aproape de Sfânta Ta Casă, o, Domnul nostru, ca ei să-şi săvârşească rugăciunea. Fă inimile unora dintre oameni să se aplece către ei! Înzestrează-i cu roade! Poate vor mulţimi! 14|38|Domnul nostru! Tu ştii prea-bine ceea ce tăinuim şi ceea ce destăinuim. Nimic nu Îi este ascuns lui Dumnezeu pe pământ şi în cer. 14|39|Laudă lui Dumnezeu care la bătrâneţe mi i-a dăruit pe Ismail şi pe Isaac! Domnul meu este Cel ce aude ruga. 14|40|Domnul meu! Fă-mă să-mi săvârşesc rugăciunea, pe mine şi pe cei din seminţia mea. Primeşte ruga mea, o, Domnul nostru! 14|41|Domnul nostru! Iartă-mi mie, şi părinţilor mei şi credincioşilor, în Ziua când se va face Socoteala!” 14|42|Să nu socoţi că Dumnezeu este nepăsător la ceea ce fac nedrepţii. El îi păsuieşte până în Ziua când ochii li se vor holba 14|43|şi vor veni rugători, cu capetele ţepene — privirile nu se vor întoarce asupra lor înşişi — şi cu inimile goale. 14|44|Previne-i pe oameni asupra Zilei în care le va veni osânda! Cei care vor fi fost nedrepţi, vor spune atunci: “Domnul nostru! Mai păsuieşte-ne până la un alt soroc apropiat ca noi să răspundem la chemarea Ta şi să-i urmăm pe trimişi.” “Nu aţi jurat odinioară că voi nu veţi avea parte de sfârşit? 14|45|Voi locuiţi în casele celor care s-au nedreptăţit pe ei înşişi, pe când vi s-a arătat desluşit ce am făcut cu ei şi ce pilde v-am dat.” 14|46|Ei au urzit vicleşuguri, însă vicleşugurile lor sunt cunoscute lui Dumnezeu, chiar dacă sunt atât de puternice încât fac munţii să piară. 14|47|Să nu socotiţi că Dumnezeu îşi încalcă făgăduiala faţă de trimişii săi. Dumnezeu este Puternic, Stăpân al Răzbunării. 14|48|În Ziua când pământul va fi înlocuit cu un alt pământ şi cerurile vor fi înlocuite cu alte ceruri, vor apărea, atunci, înaintea lui Dumnezeu, Unul, Biruitorul! 14|49|Îi vei vedea în Ziua aceea pe nelegiuiţi, încătuşaţi, 14|50|cu straie de păcură, iar focul le va acoperi chipurile, 14|51|Dumnezeu răsplăteşte fiece suflet pentru ceea ce şi-a agonisit. Dumnezeu este Grabnic la socoteală. 14|52|Aceasta este o înştiinţare pentru oameni cu care să fie preveniţi ca să ştie că Dumnezeu este numai Unul şi ca să chibzuiască cei dăruiţi cu minte. 15|1|Alif. Lam. Ra. Acestea sunt versetele Cărţii şi ale unui Coran desluşit! 15|2|S-ar putea ca cei care tăgăduiesc să dorească să fie supuşi! 15|3|Lasă-i să mănânce şi să se bucure o vreme. Nădejdea le face plăcere, însă curând vor afla! 15|4|Noi nu am nimicit nici o cetate fără ca ea să nu fi avut o carte cunoscută. 15|5|Nici o adunare nu o ia înaintea sorocului ei, însă nu-l poate nici întârzia. 15|6|Ei spuneau: “O, tu cel asupra căruia s-a pogorât amintirea, tu eşti un îndrăcit!” 15|7|De ce, dacă spui adevărul, nu ai venit la noi cu îngerii? 15|8|Noi nu pogorâm îngerii decât întru Adevăr, aşa că nu vor avea mult de aşteptat. 15|9|Noi am pogorât amintirea şi asupra ei veghem. 15|10|Noi am mai trimis şi înaintea ta (profeţi) printre obştile celor dintâi. 15|11|Nici un trimis nu a venit însă la ei, fără ca ei să nu-l batjocorească. 15|12|Şi astfel îi tăiem cale în inimile nelegiuiţilor. 15|13|Ei nu cred în El, în ciuda obiceiului celor dintâi. 15|14|Chiar de le-am fi deschis o poartă a cerului şi ei ar fi putut urca, 15|15|tot ar fi spus: “Privirile ne sunt ameţite ori suntem nişte oameni vrăjiţi.” 15|16|Noi am pus zodii pe cer şi l-am împodobit pentru cei care îl privesc 15|17|şi îl păzim de orice diavol, bun de bătut cu pietre, 15|18|afară de cel care ascultă pe furiş şi pe care o flacără strălucitoare îl urmăreşte. 15|19|Pământul, Noi l-am întins, am aruncat pe el munţii, şi am făcut să crească pe el totul cu cumpătare. 15|20|Noi v-am făcut hrană vouă, precum şi celui pe care voi nu-l hrăniţi. 15|21|Din orice lucru la Noi se află grămezi, însă îl facem să coboare după o măsură cunoscută. 15|22|Noi am trimis vânturile cu nori grei şi am trimis din cer apă cu care vă adăpăm şi pe care voi nu aveţi putinţa s-o păstraţi. 15|23|Noi suntem Cei care dăruiesc viaţa şi moartea şi Noi suntem Moştenitorii! 15|24|Noi îi cunoaştem pe întâii veniţi dintre voi şi îi cunoaştem şi pe cei de pe urmă. 15|25|Domnul tău este Cel ce îi va strânge pe toţi. El este Înţelept, Ştiutor. 15|26|Noi am creat omul din lut, dintr-un glod uşor de frământat, 15|27|iar pe djinii i-am creat, mai înainte, din focul Simumului. 15|28|Când Domnul tău spuse îngerilor: “Eu voi crea un om din lut, dintr-un glod uşor de frământat, 15|29|după ce îi voi desăvârşi chipul şi voi sufla în el din Duhul Meu, prosternaţi-vă înaintea lui. 15|30|Toţi îngerii, laolaltă, se prosternară, 15|31|afară de Iblis care a refuzat să fie cu cei care se prosternează! 15|32|Dumnezeu spuse: “O, Iblis! Tu de ce nu eşti printre cei care se prosternează?” 15|33|El spuse: “Nu am să mă prosternez înaintea unui om pe care tu l-ai creat din lut, dintr-un glod uşor de frământat.” 15|34|Dumnezeu spuse: “Ieşi de aici! Să fii bătut cu pietre! 15|35|Fie blestemul asupra ta până în Ziua Judecăţii!” 15|36|El spuse: “Domnul meu! Dă-mi un răgaz până în Ziua în care oamenii vor fi înviaţi.” 15|37|Dumnezeu spuse: “Ai acest răgaz 15|38|până în ziua timpului cunoscut (de Noi).” 15|39|El spuse: “Domnul meu! Pentru că Tu m-ai dus în greşeală, eu le voi arăta răul pe pământ sub înfăţişări înşelătoare şi pe toţi îi voi duce în greşeală, 15|40|afară de robii Tăi curaţi.” 15|41|El spuse: “Aceasta este pentru mine o cale dreaptă: 15|42|Tu nu ai nici o împuternicire asupra robilor Mei, în afara celui care te va urma dintre cei aflaţi în greşeală.” 15|43|Gheena va fi locul lor de întâlnire, al tuturor. 15|44|Ea are şapte porţi. Înaintea fiecărei porţi va fi o parte din ei, 15|45|iar cei temători vor fi în grădini, lângă izvoare. 15|46|“Intraţi în ele, în pace şi tihnă!” 15|47|Noi le vom smulge orice ură din inimile lor. Şi aşa vor fi ca fraţii aşezaţi pe paturi faţă în faţă. 15|48|Nici o osteneală nu-i va atinge şi niciodată nu vor fi de-acolo izgoniţi. 15|49|Dă-le de ştire robilor Mei că Eu sunt Iertătorul, Milostivul, 15|50|şi osânda Mea este osânda cea dureroasă! 15|51|Dă-le de ştire despre oaspeţii lui Abraham! 15|52|Ei spuseră intrând la el: “Pace!” El spuse: “Ne este frică de voi!” 15|53|Ei spuseră: “Să nu-ţi fie frică! Noi îţi vestim un fecior înţelept.” 15|54|El spuse: “Ce să-mi vestiţi, acum când bătrâneţea m-a atins? Ce-mi vestiţi?” 15|55|Ei spuseră: “Noi îţi vestim doar adevărul. Nu fi dintre cei lipsiţi de nădejde!” 15|56|El spuse: “Cine nu nădăjduieşte la milostivenia Domnului său, dacă nu cei rătăciţi?” 15|57|Apoi el spuse din nou: “O, voi trimişilor! Care este treaba voastră?” 15|58|“Noi am fost trimişi la un popor nelegiuit, 15|59|însă nu şi la casa lui Lot, căci Noi îi vom mântui pe toţi 15|60|afară de femeia sa.” Noi am hotărât ca ea să fie printre cei rămaşi în urmă. 15|61|Când trimişii veniră la casa lui Lot, 15|62|acesta spuse: “Voi sunteţi nerecunoscători.” 15|63|Ei spuseră: “Nu!... Am venit la tine aducând ceea de care ei se îndoiesc, 15|64|am venit la tine cu Adevărul şi suntem sinceri! 15|65|Pleacă de cu noapte cu ai tăi! Mergi în spatele lor şi nimeni dintre voi să nu se uite înapoi! Mergeţi unde vi se porunceşte!” 15|66|Aşa am hotărât pentru a vă mântui, căci mâine dimineaţă aceştia vor fi retezaţi. 15|67|Locuitorii cetăţii veniră să ceară veşti. 15|68|Lot le spuse: “Aceştia sunt oaspeţii mei. Nu mă faceţi de ruşine! 15|69|Temeţi-vă de Dumnezeu şi nu mă acoperiţi de ruşine!” 15|70|Ei spuseră: “Nu ţi-am oprit să te ocupi de lumi?” 15|71|El spuse: “Dacă vreţi s-o faceţi, iată-le pe fetele mele!” 15|72|Pe viaţa ta! În beţia lor umblau ca orbii! 15|73|Strigătul îi luă la răsăritul soarelui. 15|74|Noi am întors-o cu josul în sus şi am trimis asupra ei o ploaie cu pietre din Iad. 15|75|Întru aceasta sunt semne pentru cei scrutători, 15|76|căci ele sunt pe un drum statornic. 15|77|Întru aceasta este un semn pentru credincioşi! 15|78|Locuitorii din Al-Aika au fost nedrepţi 15|79|şi Noi ne-am răzbunat, atunci, pe ei. Aceste două cetăţi sunt o pildă de netăgăduit. 15|80|Locuitorii din Al-Hijr i-au socotit pe profeţi mincinoşi.