[]

69|6|Adiţii pieriră în vântul şuierător, năpraznic, 69|7|pe care l-am dezlănţuit asupra lor şapte nopţi şi opt zile de prăpăd. Să fi văzut poporul acela trântit ca nişte găunoase buturugi de curmal! 69|8|Vezi, cumva, c-ar fi rămas ceva după ei? 69|9|Faraon şi cei care au trăit înaintea lui, precum şi cetăţile cele de-a-ndoaselea, au adus păcatul. 69|10|Ei nu au dat ascultare trimisului Domnului lor şi Dumnezeu i-a luat fără zăbavă. 69|11|Când apele s-au revărsat, v-am luat în arcă, 69|12|ca să vă facem vouă din aceasta o amintire pe care urechea păstrătoare să o păstreze. 69|13|Când se va suna din trâmbiţă o dată, 69|14|când pământul şi munţii vor fi căraţi şi fărâmiţaţi deodată, 69|15|cea care cade neapărat în Ziua aceea va cădea, 69|16|iar cerul se va crăpa şi se va despica în Ziua aceea. 69|17|Îngerii se vor ţine de marginile lui, iar opt dintre ei vor purta Tronul Domnului în Ziua aceea. 69|18|În Ziua aceea veţi fi întorşi pe toate părţile şi nici o taină de-a voastră nu va rămâne ascunsă. 69|19|Celui ce i se va da cartea sa în mâna dreaptă va spune: “Iată, citiţi cartea mea! 69|20|Îmi închipui că îmi voi găsi socoteala!” 69|21|El va avea un trai plăcut 69|22|într-o Grădină prea-înaltă, 69|23|cu roade de cules la îndemână. 69|24|“Mâncaţi şi beţi în pace ca răsplată a ceea ce aţi săvârşit în zilele duse.” 69|25|Celui ce i se va da cartea sa în mâna stângă va spune: “Vai mie! Ce bine ar fi fost de nu mi s-ar fi dat cartea 69|26|şi nu mi-aş fi ştiut socoteala! 69|27|Vai! Ce bine era de-ar fi fost săvârşitoare (moartea)! 69|28|Averea la nimic nu mi-a slujit 69|29|şi puterea mi-a pierit!” 69|30|“Luaţi-l şi înjugaţi-l! 69|31|Aruncaţi-l în Iad! 69|32|Legaţi-l apoi cu un lanţ de şaptezeci de coţi.” 69|33|El nu credea în Dumnezeu cel Mare 69|34|şi nu îndemna pe nimeni să ospăteze sărmanul. 69|35|Astăzi, nu mai are nici un prieten apropiat, 69|36|nici mâncare afară de ghislin 69|37|pe care o mănâncă numai păcătoşii. 69|38|Ba nu! Jur pe ceea ce vedeţi 69|39|şi pe ceea ce nu vedeţi! 69|40|Acestea sunt spusele unui trimis cinstit, 69|41|şi nu sunt spusele unui poet — atât de puţin credeţi! 69|42|şi nici ale unui prezicător — atât de puţin cugetaţi! 69|43|Ci este o Pogorâre de la Domnul lumilor! 69|44|Dacă acesta ar fi făcut născociri asupra Noastră, 69|45|l-am fi apucat cu mâna dreaptă, 69|46|apoi i-am fi tăiat vena gâtului 69|47|şi nici unul dintre voi nu ne-ar fi putut sta în cale! 69|48|Aceasta este drept amintire celor temători, 69|49|însă Noi ştim că unii dintre voi o socotesc minciună! 69|50|Ea este tânguire celor tăgăduitori! 69|51|Acesta este Adevărul cel adevărat! 69|52|Preamăreşte Numele Domnului tău cel Mare! 70|1|Unul a cerut o osândă ce va să cadă 70|2|asupra tăgăduitorilor şi nimeni să nu-i poată sta în cale, 70|3|căci vine de la Dumnezeu, Stăpânul Treptelor 70|4|pe care îngerii şi Duhul le urcă către El într-o zi cât cincizeci de mii de ani. 70|5|Rabdă-i cu cuviincioasă răbdare. 70|6|Ei o văd departe, 70|7|însă Noi o vedem aproape. 70|8|Cerul, în Ziua aceea, va fi ca argintul topit, 70|9|iar munţii ca lâna scărmănată. 70|10|Nici un prieten nu va întreba de prietenul său apropiat, 70|11|chiar de le va fi dat să se vadă. Nelegiuitul ar dori în Ziua aceea să-şi ispăşească osânda prin fiii săi, 70|12|prin soţia sa, prin fratele său, 70|13|prin obştea sa care-l adăpostea 70|14|şi prin toţi de pe pământ, numai ca el să scape. 70|15|Iată însă văpaia, 70|16|jupuitoare de ţeste, 70|17|chemându-i pe cei care au dat înapoi şi au întors spatele, 70|18|pe cei care au strâns şi au grămădit. 70|19|Omul a fost creat nestatornic: 70|20|când îl atinge răul, este neliniştit; 70|21|când îl atinge binele, este zgârcit 70|22|afară de cei rugători, 70|23|de cei care în rugăciune sunt stăruitori 70|24|şi de cei din ale căror averi au parte 70|25|creşetorul şi lipsitul, 70|26|afară de cei care socot adevărată Ziua Judecăţii 70|27|şi se tem de osânda Domnului lor 70|28|— osânda Domnului lor este fără scăpare, 70|29|de cei care îşi păzesc cele ruşinoase 70|30|şi intră numai la soţiile lor ori la roabele lor şi n-au de ce să fie dojeniţi, 70|31|pe când cei care poftesc dincolo de aceasta sunt călcători de lege, 70|32|afară de cei care păzesc cele încredinţate lor, precum şi legămintele lor; 70|33|de cei care sunt drepţi în mărturia lor, 70|34|de cei care se îngrijesc de rugăciunile lor. 70|35|Aceştia vor fi cei cinstiţi în Grădini! 70|36|De ce tăgăduitorii se grăbesc către tine, 70|37|venind în cete din dreapta şi din stânga? 70|38|Fiece ins dintre ei ar dori să intre într-o Grădină a Plăcerii! 70|39|Ba nu! Noi i-am creat din ceea ce ştiu. 70|40|Ba nu! Jur pe Domnul Răsăritului şi al Asfinţitului că Noi avem putinţa 70|41|să-i înlocuim oricând cu alţii mai buni decât ei şi nimeni nu Ne-o poate lua înainte. 70|42|Lasă-i să pălăvrăgească şi să se joace până când vor întâlni Ziua ce le-a fost făgăduită, 70|43|Ziua când vor ieşi din morminte în goană de parcă ar fugi spre pietrele înălţate, 70|44|cu ochii în pământ, prigoniţi de umilinţă. Aceasta este Ziua ce le-a fost făgăduită! 71|1|Noi l-am trimis pe Noe poporului său: “Previne-ţi poporul înainte să-i vină o dureroasă osândă!” 71|2|El spuse: “O, popor al meu! Eu vouă vă sunt predicator limpede la vorbă. 71|3|Închinaţi-vă lui Dumnezeu! Temeţi-vă de El! Daţi-i ascultare! 71|4|El vă iartă vouă din păcatele voastre şi vă dă vouă un răgaz până la un anumit soroc. Când va veni însă sorocul lui Dumnezeu, nimic nu-l va întârzia. O, dacă aţi şti!” 71|5|El spuse: “Domnul meu! Eu mi-am chemat poporul noapte şi zi, 71|6|însă chemarea mea mai mult i-a pus pe fugă. 71|7|De fiece dată când i-am chemat ca Tu să le ierţi lor, ei şi-au băgat degetele în urechi, s-au înfăşurat în veşmintele lor şi s-au înverşunat arătându-se plini de mândrie. 71|8|I-am chemat răspicat. 71|9|Le-am spus pe faţă şi în taină. 71|10|Le-am spus: “Cereţi-i iertare Domnului vostru, căci El este Iertător. 71|11|El vă va trimite vouă, din cer, multă ploaie. 71|12|El vă va spori averile şi numărul fiilor şi vă va da grădini şi râuri. 71|13|De ce nu aşteptaţi de la Dumnezeu ceva vrednic de El. 71|14|El este Cel ce v-a creat rând pe rând. 71|15|N-aţi văzut cum Dumnezeu a creat cele şapte ceruri aşezate unul asupra celuilalt? 71|16|Şi a făcut luna în ele precum o lumină şi soarele precum un opaiţ. 71|17|Dumnezeu v-a făcut să răsăriţi din pământ precum ierburile, 71|18|apoi vă va înapoia în el ca să vă scoată deodată. 71|19|Dumnezeu v-a făcut vouă pământul covor 71|20|ca voi să-l străbateţi pe drumuri largi.” 71|21|Noe spuse: “Domnul meu! Ei nu m-au ascultat şi l-au urmat pe cel ale cărui bogăţii şi fii nu fac decât să-i apropie pierzania.” 71|22|Ei au viclenit şi au spus: 71|23|“Nu-i părăsiţi niciodată pe dumnezeii voştri! Nu-i părăsiţi pe Wadd, şi nici pe Suwa’, şi nici pe Yaghut, şi nici pe Ya’uq, şi nici pe Nasr!” 71|24|Aceştia au rătăcit mulţi oameni. Tu nu faci decât să măreşti rătăcirea celor nedrepţi. 71|25|Ei au fost înecaţi şi aruncaţi în Foc pentru păcatele lor şi nu aflară nici un ajutor afară de Dumnezeu. 71|26|Noe spuse: “Domnul meu! Nu lăsa pe pământ nici un locuitor dintre tăgăduitori. 71|27|Dacă îi laşi, ei îi vor rătăci pe robii Tăi şi nu vor zămisli decât desfrânaţi mult-tăgăduitori. 71|28|Domnul meu! Iartă-mi mie şi părinţilor mei, precum şi celui ce intră, credincios, în casa mea, credincioşilor şi credincioaselor. Sporeşte doar prăpădul celor nedrepţi!” 72|1|Spune: “Mi s-a dezvăluit că un pâlc de ginni stătea şi asculta; apoi au spus: ‘Da, am auzit un Coran minunat 72|2|care călăuzeşte pe calea cea bună. Noi credem în el şi pe nimeni nu vom alătura Domnului nostru, 72|3|căci El — înalţă-se a Domnului nostru măreţie — nu şi-a luat nici soţie şi nici fiu, 72|4|chiar dacă un smintit dintre noi a spus nesăbuinţe despre Dumnezeu! 72|5|Noi ne închipuiam că nici oamenii şi nici ginnii nu vor spune minciuni despre Dumnezeu, 72|6|însă sunt unii bărbaţi dintre oameni care cer izbăvire unor bărbaţi dintre ginni, însă aceştia le sporeşte doar prigonirea. 72|7|Ei îşi închipuie, aşa cum vă închipuiţi şi voi, că Dumnezeu nu va învia pe nimeni. 72|8|Noi am atins cerul şi l-am aflat plin de aprigi păzitori şi limbi de foc. 72|9|Ne-am aşezat în jilţuri ca să ascultăm, însă cine ascultă află o limbă de foc pândindu-l. 72|10|Nu ştim dacă se vrea vreun rău celor de pe pământ, ori dacă Domnul lor îi vrea pe Calea cea bună 72|11|Unii dintre noi sunt drepţi, alţii nu sunt şi căi felurite urmăm. 72|12|Noi ştim că n-am putea slăbi puterea lui Dumnezeu pe pământ şi nici nu i-am putea scăpa Lui fugind. 72|13|Noi am crezut în Calea cea Dreaptă îndată ce am auzit de ea. Cel care crede în Domnul său nu se teme nici de neajunsuri şi nici de prigonire. 72|14|Şi printre noi sunt supuşi, şi printre noi sunt răzvrătiţi. Cei care s-au supus au ales Calea cea bună, 72|15|iar cei răzvrătiţi vor fi Gheenei vreascuri. 72|16|Dacă merg drept, le vom da să bea apă din belşug 72|17|pentru a-i pune la încercare. Dumnezeu va mâna la o osândă din ce în ce mai mare pe cei care se împotrivesc amintirii Domnului lor. 72|18|Locurile de închinăciune sunt ale lui Dumnezeu! Nu chema dimpreună cu Dumnezeu pe nimeni! 72|19|Când robul lui Dumnezeu s-a ridicat pentru a-i chema, era cât pe-aici să se îngrămădească pe el.’” 72|20|Spune: “Eu îl chem pe Domnul meu şi nu Îi alătur Lui pe nimeni.” 72|21|Spune: “Eu nu vă pot nici păgubi şi nici călăuzi.” 72|22|Spune: “Nimeni nu mă apără de Dumnezeu, iar eu nu aflu adăpost decât la El, 72|23|propovăduind din dezvăluirile lui Dumnezeu şi din soliile Sale.” Cei care nu dau ascultare lui Dumnezeu şi trimisului Său, în focul Gheenei vor veşnici. 72|24|Când vor vedea împlinirea a ceea ce li s-a făgăduit îşi vor da seama cine este cel mai slab întru ajutor şi cel mai mic întru număr. 72|25|Spune: “Nu ştiu dacă ceea ce vi s-a făgăduit este aproape ori Domnul meu vă va mai da un răgaz.” 72|26|El cunoaşte Taina întru totul, însă nu descoperă nimănui Taina Sa, 72|27|numai celui de care-i mulţumit ca trimis. El va mâna în faţa lor şi în spatele lor o pândă 72|28|ca să afle dacă ei propovăduiesc soliile Domnului lor. El cuprinde ceea ce ei au şi ţine socoteala fiecărui lucru. 73|1|O, tu cel înfăşurat în mantie! 73|2|Scoală-te noaptea, însă nu puţin, 73|3|jumătate din ea ori mai scade puţin 73|4|ori mai adaugă şi psalmodiază Coranul! 73|5|Noi îţi vom da un cuvânt cumpănitor: 73|6|începutul nopţii este mai puternic la adâncit şi mai drept la rostit, 73|7|căci peste zi ai trudă lungă. 73|8|Aminteşte Numele Domnului tău şi Lui dăruieşte-te întru totul. 73|9|El este Domnul Răsăritului şi al Asfinţitului. Nu este dumnezeu afară de El. Ţie ia-ţi-L oblăduitor! 73|10|Rabdă când îi auzi ceea ce spun şi cuviincios îndepărtează-te de ei. 73|11|Lasă-Mă pe Mine cu cei care hulesc, cu cei care trăiesc în îndestulare, şi mai dă-le un scurt răgaz! 73|12|Noi avem fiare şi iad, 73|13|şi mâncare înecătoare şi osândă dureroasă 73|14|pentru ziua când pământul şi munţii se vor zgudui, când munţii vor fi asemena unei dune răvăşite. 73|15|Noi v-am trimis vouă un profet care este martor a ceea ce sunteţi, aşa cum am trimis un profet şi la Faraon. 73|16|Faraon nu i-a dat ascultare profetului şi Noi, atunci, l-am luat cu o grea lovitură. 73|17|Cum vă veţi apăra, dacă aţi fost tăgăduitori, de ziua care până şi pe prunci îi va încărunţi? 73|18|Cerul se va despica atunci, iar făgăduiala se va împlini. 73|19|Aceasta este o amintire! Cel care vrea poate apuca către Domnul său pe o cale! 73|20|Domnul tău ştie că tu şi mulţi dimpreună cu tine vă sculaţi pentru rugăciune, aproape două treimi ori o jumătate ori o treime din noapte. Dumnezeu a dat măsura nopţii şi a zilei. El ştie că voi nu ţineţi socoteală de aceasta, însă vă primeşte căinţa. Citiţi tot ce puteţi din Coran! El ştie că unii dintre voi sunt bolnavi, că alţii străbat pământul în căutarea harului lui Dumnezeu, iar alţii luptă pe calea lui Dumnezeu. Citiţi tot ce puteţi din Coran! Faceţi-vă rugăciunea, daţi milostenie şi daţi-I lui Dumnezeu un frumos împrumut. Binele pe care vi-l faceţi voi înşivă înainte, îl veţi afla la Dumnezeu drept cea mai bună şi mai mare răsplată. Cereţi iertare lui Dumnezeu! Dumnezeu este Iertător, Milostiv! 74|1|O, tu cel acoperit cu mantie! 74|2|Scoală-te şi previne! 74|3|Preamăreşte-L pe Domnul tău! 74|4|Curătă-ţi veşmintele! 74|5|Fugi de întinăciune! 74|6|Nu dărui ca să capeţi mai mult! 74|7|Pentru Domnul tău rabdă! 74|8|Când se va suna din trâmbiţă, 74|9|acea zi va fi o zi grea, 74|10|pentru tăgăduitori nu va fi uşoară. 74|11|Lasă-mă cu cel pe care singur l-am creat! 74|12|O avere întinsă i-am dat 74|13|şi fiii care să-i fie martori. 74|14|Şi i-am făcut orice înlesnire, 74|15|însă el se lăcomeşte să-i dau mai mult! 74|16|Ba nu! El s-a încăpăţânat înaintea semnelor Noastre, 74|17|însă Eu îl voi sili la greu urcuş! 74|18|S-a gândit şi a hotărât. 74|19|Să fie omorât precum a hotărât! 74|20|Da! Să fie omorât precum a hotărât! 74|21|Apoi s-a uitat, 74|22|s-a încruntat şi s-a întunecat, 74|23|şi spatele a întors îngâmfat. 74|24|El spuse: “Nu este decât o vrajă care se leagă! 74|25|Nu este decât spusa unui om!” 74|26|Îl voi azvârli în Focul mistuitor! 74|27|Cum vei şti tu oare ce este Focul mistuitor? 74|28|El nu cruţă şi nu lasă, 74|29|el este cel care îi înegreşte pe oameni, 74|30|iar asupra lui sunt nouăsprezece (păzitori). 74|31|Am pus păzitori ai Focului numai îngeri şi n-am făcut din numărul lor decât o încercare pentru cei care au tăgăduit, pentru ca cei care au primit Cartea să se convingă, pentru ca cei care cred să crească în credinţă, pentru ca cei care au primit Cartea şi cei credincioşi să nu se mai îndoiască, pentru ca cei care au boala în inimă şi tăgăduitorii să spună: “Ce voieşte Dumnezeu cu aceasta ca pildă?” Astfel, Dumnezeu rătăceşte pe cine voieşte şi călăuzeşte pe cine voieşte. Şi nimeni afară de El nu cunoaşte oştirile Domnului tău. Aceasta nu este decât o amintire pentru oameni! 74|32|Ba nu!... Pe lună! 74|33|Pe noapte când se risipeşte! 74|34|Pe dimineaţă când mijeşte! 74|35|Acela este unul dintre cele mai mari. 74|36|Aceasta este o predică oamenilor, 74|37|celor dintre voi care vor să iasă înainte ori care vor să rămână în urmă. 74|38|Fiece suflet pentru ceea ce a agonisit este chezaş, 74|39|afară de cei de-a dreapta. 74|40|Aceştia în Grădini se vor întreba 74|41|despre nelegiuiţi: 74|42|“Cine v-a mânat în Focul mistuitor?” 74|43|Ei vor răspunde: “Noi nu am fost dintre cei rugători, 74|44|nu am fost printre cei care au ospătat sărmanul, 74|45|ci la palavre am stat cu palavragii. 74|46|Noi am socotit Ziua Judecăţii o minciună 74|47|până când ne-a venit adeverirea.” 74|48|Atunci mijlocirea celor mijlocitori nu le va fi de folos. 74|49|La ce le-a folosit dacă s-au împotrivit Amintirii, 74|50|ca nişte măgari care o iau razna 74|51|fugind din faţa leului? 74|52|Ba, fiecare dintre ei ar vrea să i se aducă suluri desfăşurate! 74|53|Ba nu, căci ei nu se tem de Viaţa de Apoi! 74|54|Ba nu, căci aceasta este numai o Amintire, 74|55|iar cel care voieşte şi-o aminteşte. 74|56|Oamenii nu-şi vor aminti însă decât dacă va voi Dumnezeu, Cel vrednic de temut şi dăruitor de iertare! 75|1|Nu! Jur pe Ziua Învierii! 75|2|Nu! Jur pe sufletul mereu-dojenitor! 75|3|Omul socoate că nu-i vom strânge la un loc oasele? 75|4|Ba da! Noi avem putinţa de a-i potrivi şi oscioarele degetelor sale. 75|5|Înainte de aceasta însă, omul doreşte întotdeauna desfrâul. 75|6|El întreabă: “Când va veni Ziua Învierii?” 75|7|Atunci când vederea fi-va fulgerată, 75|8|când luna fi-va acoperită, 75|9|când soarele şi luna împreună fi-vor puşi. 75|10|În Ziua aceea omul va spune: “Încotro este oare scăparea?” 75|11|Ba nu! Nu este nici un cotlon de ascunzătoare. 75|12|În Ziua aceea, numai la Domnul tău găsi-vei alinare. 75|13|În Ziua aceea, omului i se va da ştire cu ce a ieşit înainte şi cu ce a rămas în urmă. 75|14|Omul asupra lui însuşi este mărturie vădită, 75|15|chiar dacă îşi deşartă dezvinuirile. 75|16|Nu-ţi mişca limba, atunci când îl citeşti zorindu-te la capăt să ajungi! 75|17|Noi trebuie să-l strângem la un loc şi să-l citim! 75|18|Şi dacă l-am citit, să-l citim iarăşi! 75|19|Căci Nouă ne este lăsat să-l facem pe înţeles! 75|20|Ba nu! Voi iubiţi degrabă-trecătoarea 75|21|şi daţi la spate Viaţa de Apoi. 75|22|În Ziua aceea, vor fi chipuri luminate 75|23|către Domnul lor căutând. 75|24|În Ziua aceea, vor fi chipuri întunecate, 75|25|la ce le va face zdrobitoarea de coaste, cugetând. 75|26|Ba nu! Când sufletul va sta să iasă, 75|27|i se va spune: “Cine este vrăjitor?” 75|28|Când omul îşi dă seama că desprinderea este aproape, 75|29|şi picioarele i se vor strânge unul într-altul, 75|30|în Ziua aceea, către Domnul tău vei fi mânat. 75|31|El nu a crezut şi nici nu s-a rugat, 75|32|ci a hulit şi spatele a întors, 75|33|apoi ţanţoş la ai săi a mers 75|34|Vai ţie! Vai! 75|35|Şi iarăşi: Vai ţie! Vai! 75|36|Socoate omul oare că va fi lăsat de izbelişte? 75|37|N-a fost el oare o picătură de sămânţă lepădată, 75|38|iar apoi un cheag de sânge? Dumnezeu l-a creat şi l-a cizelat, 75|39|apoi din el o pereche a făcut: bărbat şi femeie. 75|40|Oare Cel ce a făcut aceasta n-ar avea putinţa să dăruiască morţilor viaţă? 76|1|Nu a trecut oare peste om o vreme când nu este nimic amintit? 76|2|Noi am creat omul, pentru a-l pune la încercare, dintr-o picătură de sămânţă şi amestecuri. Noi i-am dat auzul şi văzul. 76|3|L-am călăuzit pe Calea cea Dreaptă, fie că va fi mulţumitor, fie că va fi tăgăduitor. 76|4|Tăgăduitorilor le-am pregătit lanţuri, juguri şi Jăratec. 76|5|Neprihăniţii vor bea dintr-un pocal o licoare cu camfor. 76|6|Robii lui Dumnezeu vor bea din izvoare pe care le vom face să ţâşnească din belşug,