1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare


Târgovişte, jud. Dâmboviţa



Yüklə 4,41 Mb.
səhifə123/139
tarix28.10.2017
ölçüsü4,41 Mb.
#19357
1   ...   119   120   121   122   123   124   125   126   ...   139

204. Târgovişte, jud. Dâmboviţa

Punct: Biserica Grecilor


Cod sit: 65351.06

Colectiv: Petru Virgil Diaconescu, Gheorghe Olteanu (CNMCD Târgovişte)


Cercetările au fost impuse de excavaţiile ocazionate de reabilitarea reţelei de apă potabilă din Târgovişte din vara anului 2000, întreprinse de CNMCD Târgovişte. Descoperirea în zona din imediata apropiere sudică şi vestică a Primăriei municipiului Târgovişte, a mai multor morminte medievale (Str. Revoluţiei, respectiv Poet Gr. Alexandrescu), au impus oprirea săpăturilor propriu-zise în perimetrul construcţiei amintite, mai precis pe trotuarul din spatele Primăriei, a unei secţiuni de 15 x 2 m, secţiune ce a fost adâncită până la -3 m faţă de cota actuală a terenului. S-a încheiat în acest sens un adiţional la contractul general cu R.A.G.C. Târgovişte, beneficiarul şi finanţatorul întregii lucrări de pe teritoriul municipiului.

Probleme dificile am întâmpinat nu numai datorită amplasării cercetării într-o zonă aglomerată, dar şi din cauza informaţiilor documentare vagi şi lapidare. În urma excavaţiilor desfăşurate în timp pentru diverse utilităţi publice au fost descoperite morminte în perimetrul de care ne ocupăm, biserica cercetată, fiind sesizată în urmă cu patru decenii la amplasarea canalizării de către preotul Ioan Vătăşescu de la Biserica Lemnu aflată în imediata apropiere, cât şi de fostul director al muzeului, pe atunci orăşenesc, Radu Gioglovan, menţionându-se printre altele la intersecţia străzilor Revoluţiei cu Poet Gr. Alexandrescu şi existenţa unui cavou din cărămidă.

Singurele informaţii pertinente sunt cele legate de amplasarea şi construcţia la sfârşitul secolului trecut a Primăriei, documente ce fac referiri şi la destinaţia anterioară a zonei cercetate. Toma Svinţu, într-un studiu mai vechi pe baza documentelor din arhivele locale, arată că sistematizarea centrului comercial al oraşului plin de dughene şi magherniţe insalubre începe de la 1870. Vechiul local al Primăriei mic şi insalubru necorespunzând cerinţelor în 1889 este expropiat un teren în suprafaţă de 2169 m2, pentru construirea noului local. În 1896, anul demarării lucrărilor de construcţie este cumpărat şi terenul vecin spre N celui expropiat anterior, de la N. Zenide împreună cu casa cu etaj ce avea faţada spre strada Poet Gr. Alexandrescu, este adevărat prost conservată, dar care va fi folosită provizoriu pentru unele din serviciile Primăriei (T. Svinţu, Valahica, 2, Târgovişte, 1970, p. 290 - 291). Respectivele documente însă nu lămuresc problema în cauză. Radu Gioglovan aprofundând problema şi ştiind de existenţa cimitirului şi a bisericii, descoperă că terenurile expropiate în 1889 se aflau amplasate pe locul denumit în vechime “mahalaua grecilor” şi atribuie biserica acestora (R. Gioglovan, Valahica, 10 - 11, Târgovişte, 1978-1979, p. 217). În mare, aceasta este informaţia documentară de care dispunem. Să vedem cum se pot ele corobora cu rezultatele cercetării. Precizăm de la început caracterul ei deocamdată informativ, extinderea în spaţiul liber de construcţii de lângă Primărie fiind obligatorie pentru lămurirea acestor pagini de istorie medievală a oraşului a cărei importanţă o vom expune în finalul prezentului raport.

Prezentarea cercetării. Din cauze obiective, dar şi subiective, mormintele în număr de 15 nu au putut fi cercetate integral, obţinându-se oricum date cel puţin al întinderii acestora în timp şi spaţiu. Numai după descoperirea monumentului medieval s-au putut opri pentru o lună lucrările de construcţie şi întreprinde cercetări propriu-zise.

Stratigrafia este destul de simplă, această constatare rezultând, în urma lucrărilor de sistematizare a terenului pe

care s-a ridicat în 1896 noul local al Primăriei, cât şi a străzilor adiacente, lucrări ce coboară nivelul de călcare în zonă, distrugând cel puţin pentru zona cercetată atât nivelul de construcţie al clădirilor cât şi pe cel de săpare al mormintelor. Deasupra pietrişului cu nisip în care este fundată biserica se poziţionează un strat de pământ roşcat lutos suprafaţa lui aflându-se pe la -1,6 / -1,8 m faţă de nivelul trotuarului. În exteriorul lăcaşului spre N acesta este delimitat de cel următor, de o depunere subţire cu pigmenţi de cărbune, suprapus de o alta, de astă dată groasă de circa 0,8 m, de culoare arămiu-roşcată cu pigmenţi de cărbune şi chirpici şi rare fragmente ceramice, ce se pot încadra cu o anumită marjă de eroare în prima jumătate a sec. XVI, următorul gros de circa 0,4 m cu urme de mortar şi cărbune este ultima depunere medievală urmând nivelul de demolare a clădirilor sau a ruinelor (cazul bisericii) şi în sfârşit amenajările terenului din ultima sută de ani.

Construcţiile.

1. Biserica. Orientată conform regulii, E - V, a fost tăiată pe direcţia opusă N - S, de secţiunea amintită. Precizăm că monumentul este distrus în proporţie de 50% de strada Poet Gr. Alexandrescu (înainte de 1896 era deviată spre SV) de canalizare gaze, telefoane, apă, etc., continuarea cercetărilor fiind deosebit de dificilă. Noutatea, cel puţin pentru Târgovişte, este descoperirea faptului că respectivul lăcaş de cult prezintă subsol, acesta fiind de fapt descoperit, parterul fiind ras de amenajările moderne şi contemporane.

S-au identificat zidurile laterale de N şi S, din cărămidă (25 x 13,5 x 4,5 m) ridicate în groapa de fundaţie a beciului pe o fundaţie din bolovani de râu groasă de numai 0,2 - 0,3 m înălţimea păstrată a zidurilor beciului variind între 1,8 - 2,5 m, grosimea de circa 1m. Zidul lateral de S prezintă un soclu la interior lat de 0,4 m şi la 0,5 m de fundaţie de la marginea lui superioară fiind amenajată o podină din lut groasă de 6 m. Beciul bisericii lat de 8 m nu era prea înalt, în orice caz prezenta tavan pe planşeu din lemn. Într-o etapă ulterioară, probabil spre 1700 se schimbă sistemul de închidere, apar bolţi în semicupole cel puţin patru sprijinite pe un stâlp central din cărămidă pătrat în secţiune cu latura de 1 m, iar pe latura de stâlpi cu aceleaşi dimensiuni legaţi de pereţii laterali; ridicaţi tot din cărămidă, însă cu dimensiunile de 21 x 11 x 4 m ei fiind tot în secţiune pătrată cu latura de 1 m. Înălţimea beciului, acum se poate aproxima la 1,7 m după arcul de boltă păstrat pe latura sudică a bisericii; podeaua se reface din cărămidă de aceeaşi formă cu a zidăriei. Menţionăm că beciul nu a fost tencuit, fragmentele de pictură (albastru, verde, galben) şi de geam descoperite în dărâmăturile ce umpleau beciul constituie singurele elemente ale suprastructurii a laturii de cuie, scoabe, balamale şi o cheie şi fragmente ceramice de sec. XVIII - XIX. Am constatat că subsolul nu a fost construit pentru “gropniţă” în interior nefiind sesizate urme de morminte, destinaţia lui fiind cu totul alta. Stadiul cercetărilor nu ne permite alte aprecieri, deocamdată.

2. Turnul (?). La intersecţia străzilor Revoluţiei cu Poet Gr. Alexandrescu s-a identificat credem turnul - clopotniţă al bisericii (laterale de S şi N) situat la 4 m S de biserică. Ridicat tot din zidărie pe o fundaţie de numai 0,2 m cu cărămidă de 24 x 14 x 4,5 cm, grosimea zidurilor de 1 m şi probabil cu perimetrul pătrat (latura la exterior de 4,1 m). Ca şi la biserică nivelul de construcţie a fost distrus de amenajările moderne şi contemporane.

3. Vechea primărie. Tot în secţiunea pentru conducta de apă a fost identificată la 19 m N de biserică o altă clădire medievală cu faţada pe str. Poet Gr. Alexandrescu şi pe care o putem identifica cu vechiul sediu al Primăriei cumpărat de la Nicolache Sinide. Clădirea prezintă o lăţime totală de 9,5 m, identificându-se pe partea ei de N un beci cu lăţimea de 5,2 m (la interior 5,2 m) şi pe latura de est un gârlici pentru beciul alăturat (lăţimea la interior de 2,9 m) ce purta la partea superioară probabil o prispă. Zidurile ridicate din bolovani de râu şi cărămidă cu dimensiunile de 24 x 15 x 4,5 m au o grosime medie în jur de 0,6 m. Pardoseala din lut a beciului se află numai la 1,5 m faţă de cota actuală a terenului explicaţia fiind asemănătoare ca şi în cazul bisericii şi turnului sus amintit. De remarcat că în umplutura beciului au fost găsite fragmente de tencuială pictată în aceleaşi culori ca şi la biserică, fapt ce ne face să presupunem că ar fi putut constitui casa parohială a acesteia mai adăugăm că respectiva clădire se afla amplasată în marginea nordică, exterioară a cimitirului.

4. Cimitirul. Deşi au fost identificate 21 de morminte, ele nu au putut fi cercetate decât sumar din condiţii obiective. Acesta se întindea pe o suprafaţă relativ mare formând un dreptunghi cu laturile de 50 x 30 m (latura lungă pe mijlocul actualei străzi Poet Gr. Alexandrescu). Menţionăm că localul noii Primării a fost parţial construit peste cimitir. Adâncimea gropilor nu trece decât rar peste -1 m (numai pe trotuarul de S al Primăriei), în general nu există morminte suprapuse, numai câteva reînhumări.

Inventarul descoperit până în prezent este sărac şi se compune din:

- inel sigilar din argint masiv (diametrul 2,5 cm dimensiunile) cu chatonul octogonal ce face corp comun cu veriga. Pe satonul mărginit de un chenar în jumătatea superioară împărţită în trei registre prin două linii incizate orizontale este săpată o inscripţie cu litere greceşti (iniţiale). În partea lui inferioară se afla un însemn heraldic (o făclie sau cheie şi o mică floare, lateral dreapta);

- inel fragmentar din argint (diametrul 2,3 cm, dimensiunile chatonului 1,5 x 1,1 cm), chatonul oval făcând corp comun cu veriga. Pe chaton era incizată o “pipă” (?);

- inel din argint (diametrul 2,4 cm, dimensiunile chatonului 1,1 x 0,9 cm), cu chatonul rombic - placă cu grosimea de 0,15 cm - lipită de veriga din acelaşi metal din sârmă răsucită. Pe chaton este incizată “Crucea de Malta”;

- monedă fragmentară din argint, de tipul “Patrona Hungarie”, inscripţiile ilizibile.

Concluzii.

Încadrarea cronologică. Cum am amintit monumentul principal are două faze de construcţie. Singurul element cert ce poate ajuta datarea este modul şi materialele de construcţie şi anume cărămida. Cea cu dimensiunile de 25 x 14 x 4,5 cm, întâlnită la toate cele trei construcţii se regăseşte în Târgovişte la clădirile din prima jumătate a secolului XVII până la sfârşitul domniei lui Matei Basarab, iar cel de-al doilea tip cu dimensiunile de 21 x 11 x 3,5 cm la cele brâncoveneşti (ambele inclusiv la Curtea Domnească). Elemente de datare sunt oferite şi de inventarul cimitirului atât cât a fost recuperat. Primele două inele mai ales cel cu chatonul octogonal se întâlneşte frecvent în mormintele de la sfârşitul secolului XVI şi începutul secolului XVII, iar cel purtând “Crucea de Malta” este cu un secol mai târziu.

Moneda “Patrona Hungarie” chiar dacă nu este lizibilă oferă şi ea argumente cronologice. Ştim că acest tip de monedă dispare la începutul secolului XVII, când mai este folosită de habsburgi pentru Transilvania. Perioada de funcţionare poate fi încadrată între începutul secolului XVII şi prima jumătate a celui următor. Biserica nu este menţionată în cronicile şi catagrafiile de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului XIX, iar faptul că “Mahalaua grecilor” era la 1889 numai o amintire, biserica şi cimitirul nemaifiind nici măcar pomenite, demonstrează că erau de mult dispărute, probabil imediat după Constantin Brâncoveanu. Cimitirul, ce nu este prea dens populat, demonstrează la rândul lui o perioadă scurtă de funcţionare.



Importanţa cercetării. Dacă cercetările viitoare vor confirma presupunerile noastre, biserica cu subsol “tainiţă” descoperită şi aparţinând probabil, negustorilor este după cunoştinţele noastre cea mai veche şi prima de acest fel descoperită în Muntenia. Importanţa ei derivă şi din faptul că apărută odată cu “Târgul de jos”, îl delimita spre V, în perioada de maximă expansiune politică şi economică a Târgoviştei medievale. Cercetările şi observaţiile din ultimii ani au conturat existenţa unei vaste pieţe mărginită de hanuri şi de biserici sau mănăstiri ceea ce a constituit după relatările călătorilor străini, dar şi din documente interne, ca cel mai important punct de desfacere şi de tranzit al mărfurilor din Imperiul Otoman, Rusia şi centrul Europei (în acest punct se întretăiau cele mai importante artere comerciale ale Ţării Româneşti: “Drumul Brăilei” cu “Drumul Giurgiului”. Această piaţă era mărginită spre S de Mitropolie (cea mai importantă instituţie economică şi financiară a tării), la E de Mănăstrirea Stelea, la N de Biserica Târgului şi în sfârşit spre V de Biserica grecilor. Presupunem că mahalaua şi biserica era folosită şi de negustorii greci ce îşi desfăceau mărfurile în “Târgul de jos”, iar subsolul avea destinaţia de “tainiţă” pentru mărfurile de valoare. Dispariţia scaunului domnesc după 1716 reduce drastic importanţa acestei pieţe, devenind un târg obişnuit, migrarea majorităţii negustorilor ducând o dată cu depopularea mahalalei şi la ruinarea bisericii şi în final la dispariţie ei fizică.

Continuarea cercetărilor, pentru a aduce precizările obligatorii asupra evoluţiei şi importanţei acestui monument, este deosebit de importantă nu numai pentru vechiul oraş, ci şi pentru istoria şi spiritualitatea medievală românească.



Planşa 67
Résumé
Pres de l’Hôtel de Ville de Târgovişte a été découverte une église batie par les commerçants grecs apres 1600. La premiere église avec cave qui a été découverte a Târgovişte a été établie a la limite de la Basse Foire, la plus importante pour le commerce de la Valachie pendant les XVIIeme siecle.


Yüklə 4,41 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   119   120   121   122   123   124   125   126   ...   139




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin