1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare

66. Garvăn, com. Jijila, jud. Tulcea [Dinogetia]

Cod sit: 160635.03
Colectiv: Alexandru Barnea - responsabil (IAB, FIB); Cristian Olariu (FIB), Cătălin Bojică (student FIB)
Succesiv şi cu volume de muncă diferite în funcţie de forţa de lucru şi de timpul disponibil, am efectuat cercetări arheologice de echipă în două aşezări fortificate, una - Tropaeum Traiani - abandonată definitiv în antichitatea târzie şi redescoperită la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar cealaltă - Dinogetia - reamenajată ca fortificaţie locuită în secolele X - XII şi identificată la finele deceniului IV din secolul XX. Datele noi obţinute în anul 2000 şi, probabil, şi cele din viitorul apropiat, permit deja şi vor aduce cu siguranţă informaţii importante şi de interes pentru adâncirea unui studiu comparat al unor asemenea aşezări.

a. S-au făcut observaţii şi cercetări la sistemul de fortificare şi la valuri şi şanţuri.

Valul de la V de incintă, din pământ, observat mai clar în S. 3 la exterior şi secţionat de la E spre V până în apropierea crestei, a devenit, potrivit sondajului şi secţiunilor reînregistrate grafic în această campanie scurtă, după curăţarea sistematică şi reluarea unor profile, adăpostul spre interior al unor locuinţe semiîngropate (bordeie), probabil datorate, ca şi la Tropaeum Traiani, unor locuitori cu un rol dublu ca un fel de limitanei, care vor fi fost, de prin partea a doua a sec. IV p. Chr., cam aceiaşi pe lângă cele două centre fortificate, adică federaţii goţi admişi în Imperiu de la Teodosiu I.

La aceste constatări se vor adăuga şi altele care vor putea lega, la Dinogetia, primul mileniu de începutul celui de al II-lea al erei noastre şi, totodată, cercetările mai vechi de cele mai noi şi chiar din acest an.

b. În noiembrie a avut loc reluarea, la faţa locului, a discuţiei anterioare din vară cu arh. Gabriela Sarvaş de la ICEM Tulcea, printr-o deplasare pe cont propriu. S-au pus la punct coordonatele de bază privind primii paşii ai unei conservări şi restaurări parţiale, începând cu drumul de acces şi amenajările primare şi continuând în perspectivă cu turnul nr.1 şi termele.

Abstract
During a short archaeological campaign, in August 2000, we made some observations and researches at the system of fortifications, the vallum and the fortification ditches.

We also continued a disscussion with architect Gabriela Sarvaş (ICEM TULCEA) about the preservation and restauration of a architectural structures from the roman city of Dinogetia such as: the acces way to the city, some buildings inside the city, tower no. 1 and the thermae.

67. Gălăţui, com. Gălăţui, jud. Călăraşi

Punct: Movila Berzei

Cod sit: 94152.01
Colectiv: Marian Neagu, Valentin Parnic, Florin Rădulescu (MDJ Călăraşi)
Staţiunea arheologică este situată pe terasa superioară a malului sudic al lacului Gălăţui, între localităţile Alexandru Odobescu şi Gălăţui (jud. Călăraşi). La capătul podului spre Bogata, peste lacul Gălăţui, pe o terasă înaltă se află Movila Berzei (movila apare pe unele hărţi sub denumirea de Movila Coteţ, pe altele, ca Movila Verde, dar localnicii folosesc toponimul de Movila Berzei), la 200 SSE de staţiunea neolitică, de care o desparte o vale.

Scurt istoric al cercetărilor. Staţiunea arheologică Gălăţui - Movila Berzei a fost descoperită de către elevul Marcel Anghelina. Cercetările au avut iniţial (1980) un caracter de salvare, datorat lucrărilor agricole şi de terasare a malului înalt al lacului.

Între 1981 - 1983, cercetările au fost întreprinse de Marian Neagu. Cu această ocazie a fost cercetată stratigrafia aşezării, identificându-se trei niveluri de locuire:

• 
  1. Primul nivel de locuire aparţine comunităţilor Bolintineanu. El reprezintă etapa cea mai veche a acestei populaţii, marcată prin materiale arheologice descoperite în două locuinţe de tip bordei, cu o ceramică cu puternice influenţe Dudeşti - Cernica;
  

• 
  2. Al doilea nivel de locuire aparţine primei pătrunderi a comunităţilor Boian - Giuleşti (etapa Greaca, după periodizarea lui E. Comşa);
  

• 
  3. Ultimul nivel al aşezării de la Gălăţui - Movila Berzei a fost ocupat de comunităţile Boian - Giuleşti, o etapă târzie, care au ridicat o construcţie cu o destinaţie specială “locuinţa - sanctuar”, cu dimensiuni apreciabile (8 x 10 m) dispusă pe direcţia N - S.
  

În perioada 1995 - 1999, în mai multe rânduri, Muzeul Dunării de Jos a încercat redeschiderea şantierului de la Gălăţui - Movila Berzei, dar lipsa fondurilor necesare a făcut ca acest proiect să aştepte mai mulţi ani.

Obiectivele campaniei 2000 au fost următoarele:

a. Studierea zonei limitrofe şi a microstratigrafiei locuinţei - sanctuar (partea de SV);

b. Cercetarea zonei estice şi stabilirea limitelor vestice ale aşezării Boian.

Cercetarea acestor obiective a impus trasarea următoarelor secţiuni: S. V (20 x 2 m), S. VI (20 x 2 m), S. IX (6,5 x 1,5 m), direcţia N - S, S. VIII (20 x 2m), direcţia NE - SV şi caseta C. 6 (7 x 2,50 m).

Scurtă descriere a descoperirilor

Stratigrafia. În campania din anul 2000 nu au fost cercetate complexe aparţinând comunităţilor Bolintineanu. Totuşi, în S. VIII, C. 1 - 3, s-a identificat un nivel corespunzător la adâncimea de -1,45 / -1,7 m, marcat printr-un pământ galben cu pete brun-maronii în amestec cu concreţiuni calcaroase şi urme de chirpic. Deasupra acestui nivel, între -1,4 / -1,25 m, s-a constatat un strat cenuşiu, steril arheologic cu fragmente de scoici, care suprapune nivelul Bolintineanu.

Primul nivel de locuire Giuleşti a fost identificat la -1,1 / -1,2 m până -0,8 / -0,9 m şi este marcat într-un pământ cenuşiu cu pete mari gălbui, concreţiuni calcaroase, bucăţi de chirpic maroniu-roşcat, pietre, fragmente ceramice, unelte de silex şi material osteologic. Sub stratul vegetal, gros de 0,25 - 0,3 m constatăm un al doilea nivel Boian - Giuleşti, marcat în zona vestică a aşezării de o podină cu urme de lutuială. Podina a fost surprinsă pe o suprafaţă de 4 x 3,4 m şi o grosime a pământului galben bătătorit de 0,15 - 0,18 m, pojghiţa de lutuială percepută în colţul de SV nedepăşind câţiva milimetri. Cu toate eforturile depuse (casetă cu dimensiuni de 4 x 2 m, microstratigrafia complexului) nu au putut fi depistate alte elemente care să probeze amenajarea unei locuinţe. Materialul arheologic descoperit în această suprafaţă (S. VIII, C. 7 - 8, adâncimea de -0,4 / - 0,65 m) este foarte sărac, fiind compus dintr-o râşniţă de piatră, câţiva bulgări de chirpic şi câteva fragmente ceramice.

Campania din anul 2000 confirmă constatarea ocupării doar a zonei uşor mamelonare de către comunităţile Bolintineanu şi de cele din etapa târzie Boian - Giuleşti. Secţiunile trasate în parte vestică, estică şi sudică nu au interceptat nici un complex Bolintineanu.

Primul nivel de locuire Boian - Giuleşti a fost şi cel mai bogat. Secţiunile S. II (1980), S. IV (1982), S. VI şi S. IX (2000) au interceptat mai multe complexe în partea estică a staţiunii. Astfel, cercetările din campaniile 1980 - 1982 au pus în evidenţă 7 colibe sub forma unor aglomerări masive de bulgări de chirpic, resturi de vetre, fragmente ceramice, material osteologic, unelte şi aşchii de silex. Aceste concentrări de materiale arheologice cu dimensiuni între 2,45 şi 4,14 m au fost surprinse în S. II şi S. IV.

În S. V, la adâncimea de -0,9 / - 0,95 m a fost pusă în evidenţă o zonă de pământ cu rare bucăţi de chirpic, câteva fragmente ceramice şi oase, scoici şi două unelte de silex. Foarte probabil, această porţiune face parte din extremitatea sau imediata apropiere a unei locuinţe sau a unei zone unde se desfăşurau anumite activităţi.

În S. VI, trasată paralel şi la 10 m E de S. V, în C. 3 - 4, între -0,4 / - 0,85 m, a apărut o aglomerare de materiale arheologice formată din numeroase bucăţi de chirpic, vălătuci de lut, fragmente ceramice, aşchii şi unelte de silex, material osteologic. Complexul c. 1 a fost secţionat longitudinal în S. VI pentru a i se urmări microstratigrafia. Finalizarea cercetării în campaniile următoare va stabili dacă ne aflăm în faţa unei locuinţe de tip colibă sau altfel de complex.

În profilul peretelui nordic (2 m) al lui S. VI s-a observat o groapă cu material arheologic (chirpic, unelte de silex, fragmente ceramice). Extinderea cercetării ne va edifica dacă este o groapă de bordei sau doar una menajeră.

În această campanie a fost cercetată şi extremitatea de SV a locuinţei - sanctuar (8 x 10 m) din ultimul nivel Boian - Giuleşti. În 1982 s-a prezervat această suprafaţă (7 x 2,5 m) a lui c. 6 pentru a se face în timp observaţii stratigrafice referitoare la modul de construcţie a locuinţei - sanctuar. După îndepărtarea nivelului provenit din prăbuşirea pereţilor s-a secţionat platforma spre E. Sub platformă a fost descoperit un craniu uman. Stadiul săpăturii nu ne permite decât avansarea ipotezei practicării unui ritual de fundare. La demontarea locuinţei - sanctuar (campania 1981 - 1982) s-au descoperit fragmentele unui sanctuar miniatural spart şi îngropat ritual sub platformă. În S. V au mai fost descoperite şi fragmente de la amforă din perioada Latène.

Uneltele de silex. Majoritatea materialului litic o constituie aşchiile, alături de care au mai fost descoperite răzuitoare, lame şi o dăltiţă de silex. Piesele sunt de dimensiuni mijlocii şi aparţin primului nivel de locuire Giuleşti.

Ceramica. Ceramica descoperită în primul nivel Boian - Giuleşti este decorată cu barbotină, incizii, excizii şi caneluri. Fragmentele ceramice decorate cu barbotină sunt simple sau sub formă de şiruri de alveole în relief, dispuse sub buză. Acest tehnică a fost utilizată la ceramica grosieră. Ceramica incizată este decorată cu benzi unghiulare, iar cea excizată cu motive meandrice şi piraliforme. Ceramica fină este decorată cu şiruri orizontale de caneluri, dispuse paralel sub buză. În nivelul superior Giuleşti din locuinţa - sanctuar au fost descoperite câteva fragmente ceramice decorate cu motive excizate şi un fragment cu decor incizat Precucuteni.

Podoabe. În complexul din S. V, c. 3 - 4 (adâncimea de -0,8 m) a fost descoperit şi un pandantiv lucrat din scoică, cu un orificiu circular în partea centrală, încadrat de incizii dispuse transversal. În complexul c. 1 din S. VI (adâncimea de -0,7 m) a fost identificată şi o rotiţă de car (?) miniatural din lut.

Obiectivele viitoarei campanii:

1. 
   Finalizarea cercetării c. 1 din S. VI;
   
2. 
   Cercetarea colţului de SV al locuinţei - sanctuar;
   

3. Habitatul neolitic din zona de N a aşezării Boian - Giuleşti.

Bibliografie
1. Marian Neagu, Gălăţui - Movila Berzei, în: Civilizaţia Boian pe teritoriul României, Călăraşi, 1999, p. 22 şi 26.