1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare

206. Teliţa, com. Frecăţei, jud. Tulcea

Punct: Amza

Cod sit: 160421.01

Colectiv: Victor Henrich Baumann - responsabil (ICEM Tulcea)

În primăvara anului 2000 s-au desfăşurat săpături arheologice de salvare la NE de satul Teliţa, pe traseul gazoductului nr. 4 care urmează să transporte gaze naturale din Rusia spre Grecia, pe teritoriul judeţului Tulcea, pe direcţia Isaccea - Panduru. În această zonă, gazoductul a afectat limita răsăriteană a unei întinse aşezări rurale geto-romane cunoscută din cercetările arheologice efectuate în anii 1987 - 1988 (vezi V. H. Baumann, Aşezări rurale antice în zona Gurilor Dunării, Tulcea, 1995).

Săpăturile de salvare a urmărit eliberarea terenului de sarcină arheologică.

Au fost executate patru secţiuni pe direcţia NE - SE, totalizând aprox. 300 m lungime, flancate de numeroase casete şi secţiuni paralele, pe un front de aprox. 25 m lăţime. S-a constatat că şi în această zonă de SE a marii aşezări de la Amza, locuirea romană s-a suprapus locuirii hallstattiene. În conformitate cu descoperirile recente şi cele anterioare aşezarea din prima epocă a fierului îşi începe evoluţia în Hallstatt-ul mijlociu şi continuă până în epoca de tranziţie spre Latène. În această ultimă etapă, aşezarea cunoaşte cea mai mare întindere. Ca şi în cazul celei de la Revărsarea (Cotul Tichileşti), aşezarea hallstattiană de la Amza este nefortificată.

Tipul de locuinţe întâlnit frecvent este bordeiul semiadâncit, rotund sau oval.

Locuirea romană din această zonă este continuă din sec. II până în sec. IV p. Chr. Complexele de locuire se întrepătrund, rareori se suprapun; cele timpurii fiind mai mult locuinţe semiîngropate, ovale sau rectangulare de aprox. 6 x 3 m. Locuinţele din secolul IV sunt în majoritatea cazurilor de suprafaţă, pe temelii superficiale. Nu lipsesc gropile menajere şi vasele de provizii, uneori adevărate magazii de 3 - 4 chiupuri. A fost cercetat şi un bordei trapezoidal din sec. IV în care a fost descoperit un fragment de diplomă militară. Interesante sunt două edificii construite pe temelii solide din piatră şi pardosite cu lespezi din piatră. Una din clădiri este uşor trapezoidală cu intrarea la SV, pe baza mică. Urmele de mortar de var de pe pietre relevă elevaţia din piatră prinsă cu mortar. Construcţia are o suprafaţă de aprox. 55 m². Cea de a doua construcţie este un edificiu rectangular alcătuit dintr-o încăpere mare împărţită în trei nave de două şiruri de piloni şi cu două pavilioane avansate care flanchează spaţial intrarea la sud. La N edificiul dispunea de un chiup (d = 1,6 m) decorat cu brâuri şi valuri aplicate şi cu simboluri marcate prin impresiuni alveolare. Edificiul depăşeşte suprafaţa de 400 m².

Cercetările din acest an au confirmat aprecierile făcute în urma săpăturilor anterioare şi au stabilit că aşezarea a fost părăsită la sfârşitul sec. IV p. Chr.

207. Teregova, com. Teregova, jud. Caraş Severin

Punct: “La luncă” sau “La Hideg”

Cod sit: 54289.01

Colectiv: Adrian Ardeţ - responsabil (MJERG Caransebeş), Lucia Carmen Ardeţ (Liceul “Traian Doda” Caransebeş)

Scurtă prezentare a sitului. Castrul auxiliar roman de piatră şi aşezarea civilă aparţinătoare, sunt situate în hotarul comunei Teregova, la 2 km N de aceasta, la confluenţa pârâului Hideg (Rece) cu Timişul.

Dimensiunile castrului sunt de 120 x 120 m. Primele cercetări arheologice sunt iniţiate în anul 1948 când este descoperită şi o cărămidă ştampilată cu inscripţia cohors VIII Raetorum (Macrea, 1960, p. 360). În anul 1969 a fost executat un sondaj arheologic pe latura de V, la aproximativ 25 m de colţul SV al castrului (Gudea, 1973, p. 97 - 103).

Obiectivele cercetării. Ca urmare a inundaţiilor din primăvara anului 2000, colţul de SE al castrului a fost luat de ape. În acest sens ne-am deplasat la faţa locului îndreptând malul aflat în stânga râului Hideg pe o lungime de 15 m N - S.

Rezultatele cercetărilor. Pe parcursul lunii august 2000, am îndreptat malul stâng al râului Hideg pe o lungime de 15 m observându-se în profil urmele lăsate de zidul de incintă (murus), a şanţului de apărare (fossa) aflat în faţa zidului de incintă şi a valului (agger) pe care este construit zidul şi care se prelungeşte cca. 5 m.

Zidul de incintă (E - V) a fost surprins în apropierea colţului de SE (care nu mai există datorită spălării malului de către râul Hideg), cu o lăţime de 0,8 m la care se adaugă un alt zid tot de 0,8 m. Ambele sunt construite din piatră de râu legată cu mortar. Zidul adosat are baza din piatră de râu pusă vertical iar patul acestuia se află în pietriş. Înălţimea zidului atinge cca. 0,5 m.

În interiorul castrului am constatat existenţa la 1,6 m adâncime a unui strat de pietriş, gros de 0,2 m în care sunt

prezente urme de arsură. Peste acest strat constatăm o peliculă continuă de lut amestecat cu nisip roşietic groasă de 0,05 - 0,1 m. Această peliculă este acoperită la rândul ei de un strat compact de pietriş cu nisip care pleacă din dreptul caroului 8 şi până la caroul 15, reprezentând şi patul pentru zidul adosat de incintă. Peste acest strat se află bine tasat un nivel compact de nisip aluvionar cu numeroase urme materiale gros de aproximativ 0,5 m. O peliculă foarte fină de arsură acoperă stratul de pământ aluvionar care nu este mai groasă de 0,1 m. Din dreptul zidului porneşte în pantă un strat de pământ gălbui lutos care în dreptul caroului 10 are grosimea de 0,5 m, acesta subţiindu-se în dreptul caroului 15 la numai 0,2 m. Acest strat reprezintă valul de pământ (aggerul) castrului militar de la Teregova. În exteriorul zidului de incintă am reuşit să depistăm urmele şanţului de apărare (fossa) pe o lungime de 6 m şi pe o adâncime de 1 m, umplut cu piatră, urme de mortar, cărămizi şi pământ.

Scurtă descriere a descoperirilor. Dat fiind faptul că nu am efectuat cercetări arheologice propriu-zise nici piese deosebite nu au apărut, cu excepţia fragmentelor ceramice şi cărămizilor descoperite la nivelul solului. Pe lângă acestea mai menţionăm şi trei monede din bronz datate în timpul lui Phillipus Arabs, o râşniţă şi un fragment din marmură.

Obiectivele cercetărilor viitoare. Pentru campania arheologică 2001, ne-am propus trasarea unei secţiuni magistrale orientată N - S care să cuprindă întreg sistemul de fortificaţie şi nivelurile interioare ale castrului roman.

Propuneri de conservare. În următoarea perioadă se impun măsuri urgente de consolidare a malului stâng al râului Hideg pentru protejarea castrului.

Planşa 69
Bibliografie
1. Macrea, 1960 - M. Macrea, Garnizoanele cohortei VIII Raetorum în Dacia, în: Omagiu lui Constantin Daicoviciu, Bucureşti, 1960, p. 344

2. Gudea, 1973 - N. Gudea, Sondajul arheologic de la Teregova (jud. Caraş Severin), Banatica II, Reşiţa 1973, p. 97 - 100