1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare

76. Gorgota, com. Răzvad, jud. Dâmboviţa

Cod sit: 65459.01
Colectiv: Tiberiu Ioan Muscă (CNMCD Târgovişte)
Amplasat la N de paralela 45° N, satul Gorgota a beneficiat din 1991 de prezenţa semnatarului rândurilor de faţă. În campaniile de săpături arheologice din 1991, 1995, 1997, 1998 şi 2000 au fost cercetate după cum urmează: un atelier de cioplire şi un complex de locuire în punctul la “Cazan” sau “Haltă”. Tot în 1995, în “Pădurea Câmpenilor” a fost dezvelit un mormânt care avea ca inventar un şirag de mărgele de sticlă, iar la picioarele defunctei o cană, arsă la negru.

În 2000 s-a urmărit dezvelirea tumulului sau movilei funerare nr. 1, acţiune începută încă din 1998, dar care a fost întreruptă din motive obiective. În acest sens s-a continuat cercetarea casetei C. 1 (2,5 x 4 m); paralel s-a trasat secţiunea S. 1 de 1,5 x 15 m. O dată cu adâncirea, atât în caseta C. 1, cât şi în secţiunea S. 1 şi constatarea lipsei oricărei înhumaţii, s-au trasat alte două secţiuni, S. 2 perpendicular pe secţiunea 1, împărţită în două S. 2 E şi S. 2 V, prima cu o lungime de 4,5 x 1,5 m şi a doua de 4 x 1,5 m; concomitent în partea de NE s-a mai trasat o secţiune de 4 x 1,5 m, notată de noi cu S. 3. Atât în 1998, cât şi în 2000 s-a realizat câte un studiu de bio-locaţie. În urma acestor studii s-au trasat alte două secţiuni, după cel din 1998, S. 4 de 6,5 x 1,5 m, fiind trasat la capetele răsăritene ale secţiunilor, S. 2 E, respectiv S. 3.; fiind realizată o radestezie la faţa locului, s-a mai trasat o altă secţiune S. 5, de 4 x 1,5 m, situată în paralel cu S. 1, în porţiunea de NV al T. 1.

Cum nici una din secţiunile trasate n-a dat rezultatele scontate, putem menţiona că movila a fost dislocată cum arată de altfel şi planurile suprapuse, iar zona centrală a fost deranjată de două gropi moderne, iar porţiunea de NV a fost deranjată de un jgheab de fier, probabil pentru apă. (Această ipoteză se bazează pe faptul că la cca. 40 - 50 m V de T. 1 se afla cazanul de apă al extracţiei petroliere). Mai putem spune că, în urma cercetării T. 1, a fost recuperat un fragment ceramic ars la negru şi un fragment de nucleu de cuarţ. Înainte de a încheia vom mai menţiona că atât la realizarea T. 1, cât şi T. 2, în afară lutului de la faţa locului s-a folosit şi lut amestecat cu cenuşă şi rare fragmente ceramice aduse dintr-o aşezare învecinată, aparţinătoare tot bronzului timpuriu, dar anterioară realizării movilelor funerare. De asemenea, ce este demn de reţinut este situaţia geologică în cadrul căreia se constată o succesiune de lut galben-negru, iar în caseta C. 1 la -2,4 m o zonă pavată cu pietre de var.

Începând cu data de 1 august am continuat cercetările în punctul “La Cazan”, situat la circa 400 m N de punctul anterior, fiind în primul rând trasată o casetă de 2 x 2 m, notată cu C. 4, perpendiculară pe capătul nordic al secţiunii S. 2 din 1995, iar în continuarea acestei casete s-a trasat secţiunea S. 4. În caseta C. 4 a apărut restul unui atelier de cioplire, cu dimensiunile de 1,25 x 1,75 m, de formă uşor dreptunghiulară cu colţurile rotunjite la adâncimea de -0,31 / -0,6 m. În acest atelier erau cioplite silicolite. Din inventarul recuperat, de altfel sărăcăcios, a fost recuperat şi un fragment de frecător. Din inventarul ceramic, putem reţine sporadice fragmente Cernavodă II, material aparţinând etapei timpurii a epocii bronzului, dintre care menţionăm fragmente de borcane decorate pe pântec cu un brâu în relief, fragmente de borcane cu buza evazată, o strachină cu buza invazată, cât şi un fragment de buză de ceaşcă realizată din pastă fină arsă la cenuşiu. Din atelier mai reţinem câteva fragmente de lame.

Concomitent a fost trasată şi secţiunea S. 5, de 5 x 1,5 m, respectiv caseta adiacentă C. 5 de 2 x 1,5 m. Aici, în capătul sudic al secţiunii, a fost surprins atelierul nr. 3. Acesta este tot de formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, apărut la -0,35 m, iar fundul de lut simplu bătătorit, având dimensiunile de 2,75 x 3 m. Dintre piesele recuperate, reţinem un vârf de lance, cioplit din anhidrit şi câteva fragmente de lame cioplite din silicolit. Din inventarul ceramic recuperat reţinem materiale aparţinând culturilor Cernavodă II, Coţofeni I şi bronzului timpuriu. Dintre materialele ceramice aparţinând bronzului timpuriu ne atrag atenţia fragmente de borcane cu buza gulerată, realizate din pastă fină, castroane cu partea superioară a buzei mult lăţită, căni cu o toartă lată. Din pastă fină avem borcane cu buza alveolată, altele prevăzute cu brâu alveolar organic, fragmente de căni arse la negru. Din pastă grosieră au fost realizate: borcane tronconice, cu buza subţiată; borcane prevăzute cu torţi de mici dimensiuni şi decorate în partea superioară cu brâuri crestate. Mai reţinem un grup ceramic decorat divers după cum urmează:

1 - bandă de trei linii paralele incizate;

2 - linii “fulger”;

3 - linii paralele oblice incizate;

4 - linii unghiulare incizate.

Dintre fragmentele ceramice mai reţinem o piesă tronconică ce prezintă pe corp urmele a trei incizii superficiale, realizate din pastă fină arsă la cenuşiu. Se remarcă şi un fragment dintr-un disc de lut şi trei bile realizate din aceeaşi materie primă.

Înainte de a încheia, trebuie să mai menţionăm şi descoperirea unor resturi organice (seminţe), care conform analizelor efectuate, în laboratorul Facultăţii de Istorie - Arheologie din cadrul Universităţii “Valahia” Târgovişte de către Rodica Dincă, au fost încadrate astfel: din atelierul nr. 2 au rezultat seminţe de Vicia Ervilia, iar în atelierul nr. 3, pe lângă cele menţionate anterior au mai apărut şi seminţe de Vicia Faba.

Studiul integral al materialului ceramic descoperit la Gorgota, “Pădurea Câmpenilor” şi la “Cazan” a evidenţiat existenţa a cel puţin două faze evolutive diferite. Astfel, vasele ce compun masa funebră aparţin unui orizont ulterior Ostrovul Corbului - Verbiţa; iar celelalte complexe din cele trei ateliere de cioplire şi complexul de locuire, aparţin orizontului menţionat mai sus.

În acelaşi timp materialul ceramic descoperit, vine să contureze un nou grup cultural, până acum necunoscut.

Privite în ansamblu, cercetările de la Gorgota au oferit primul şirag de mărgele de sticlă şi de asemenea, pentru întâia oară a apărut şi masa funebră. În al doilea punct, prin descoperirea celor trei ateliere de cioplire se evidenţiază pentru întâia oară un centru de cioplire.