1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare

110. Luncaviţa, com. Luncaviţa, jud. Tulcea

Punct: Cetăţuia

Cod sit: 160699.02
Colectiv: Silvia Marinescu - Bîlcu (IAB) - responsabil, Cristian Micu (ICEM Tulcea), Michel Maille (ASPAA Aveyron, Franţa), Adrian Bălăşescu, Valentin Radu, Constantin Haită (MNIR - CNCP)
Începute în 1998, cercetările arheologice din aşezarea-tell aparţinând culturii Gumelniţa de la Luncaviţa, punctul Cetăţuia (jud. Tulcea), au continuat şi în acest an, în perioada 24 iulie - 19 august.

Pentru această campanie am stabilit două obiective principale:

1) realizarea unui sondaj, ce urma a fi amplasat într-o zonă neafectată de intervenţiile antropice moderne, urmărindu-se stabilirea relaţiei dintre situl preistoric şi spaţiul aflat în imediata sa apropiere precum şi fixarea succesiunii stratigrafice a aşezării-tell în acest punct;

2) continuarea cercetărilor în suprafaţa S. I, acordându-se o atenţie deosebită zonei menajere din sectorul 1 (C 2 = C 3) şi spaţiului ce mărgineşte spre V locuinţa nr. 1 (L. 1), respectiv sectoarele 7, 13, 17.

Pentru atingerea primului obiectiv general am ales o porţiune de teren aflată în suprafaţa S., III, mai precis în zona de SV a tell-ului. Secţiunea trasată - notată convenţional Son. 1 - are dimensiunile 7 x 3 m şi o orientare NE - SV. Deşi cercetarea ei nu a condus la rezolvarea tuturor problemelor fixate la începutul campaniei, contextul arheologic s-a dovedit a fi deosebit de interesant, astfel că, în acest moment, putem oferi câteva date preliminare ce au legătură chiar cu evoluţia întregii aşezări:

- a) zona de SV a tell-ului, care s-a dovedit a fi puţin mai înaltă, pare să fi fost locuită numai într-o fază finală din evoluţia sitului, în Son. 1 existând un singur nivel de locuire care suprapune solul steril din punct de vedere arheologic.

- b) singurul complex de locuire apărut în Son. 1 este locuinţa nr. 3 (L. 3), din care s-a cercetat doar o mică suprafaţă (4 x 2 m la nivelul etapelor de construcţie). Am putut înregistra întreaga evoluţie a acestei structuri de locuire care a cunoscut mai multe faze de refacere, distrugerea sa nefiind rezultatul unei incendieri. Dacă în preajma locuinţei, spre S, s-a identificat clar o acumulare exterioară (conţinând bucăţi de chirpici, fragmente ceramice, oase, agregate calcaroase), rămâne ca observaţiile noastre, care au condus la evidenţierea unui nivel de abandon ce suprapune distrugerea L. 3, să fie confirmate de studiul sedimentologic. Menţionăm că întreaga structură de locuire a fost puternic afectată de numeroasele galerii săpate de animalele sălbatice, fapt remarcat de altfel şi în complexele arheologice din S. I.

În cadrul suprafeţei S, I, aşa cum am amintit anterior, obiectivele urmărite au fost:

- a) completarea informaţiilor legate de zona menajeră din sectorul 1. În această campanie am stabilit că în cadrul acestui complex, situat în zona centrală a aşezării-tell, au existat mai multe etape de depuneri, bine individualizate prin structura lor în parte diferită. În stadiul actual al cercetărilor se poate spune că C 2 a acoperit parţial, în carourile A3, B3, o structură de locuire, notată convenţional locuinţa nr. 4 (L. 4). Rămâne de stabilit dacă în acest punct vom întâlni o situaţie comună tell-urilor gumelniţene, respectiv folosirea unei locuinţe dezafectate drept zonă de depunere a resturilor menajere. Menţionăm că L. 4 a fost pusă în evidenţă şi în colţul de SV al sectorului 7. În colţul de NE al sectorului 1, C 2 este mărginită de L. 1, din punct de vedere stratigrafic cele două complexe fiind, se pare, contemporane;

- b) cercetarea zonei aflate la V de L. 1, respectiv sectoarele 7, 13, 17. În acest an am reuşit să indicăm limitele de S şi V ale L. 1 prin identificarea unor segmente din pereţii corespunzători în sectorul 7, carourile B4, C4 - 6. În sectoarele 7, 13, a fost cercetată o nouă structură de locuire, notată convenţional locuinţa nr. 2 (L. 2), situată în apropierea L. 1. În stadiul actual al cercetărilor se poate spune că L. 2 a avut o orientare NE - SV, cu o uşoară înclinare pe aceeaşi direcţie, dimensiunile sale fiind de 5,25 x 2,5 m.

Cercetările realizate în punctul "Cetăţuia" au fost extinse şi în afara tell-ului. La aproximativ 400 m N de aşezarea-tell a fost realizat un sondaj (6 x 1 m) pe un bot de deal, unde cercetările de suprafaţă mai vechi semnalaseră prezenţa unor fragmente ceramice gumelniţene. Trebuie spus că în prezent suprafaţa acestuia este în mod superficial afectată de intervenţii antropice.

Au fost evidenţiate destul de clar câteva complexe de locuire (gropi menajere) de epocă romană. Menţionăm că nu a fost identificat nici un obiect aparţinând culturii Gumelniţa.

Abstract



The archaeological campaign from Luncaviţa - Cetăţuia took place this year from July the 24^th unthil August the 19^th. For this year we established two main objectives:

- the research of a trench placed in an area less affected by modern human interventions; we aimed to clarify the relationship between the prehistoric site and its close neighbourhood region, also we wanted to establish the stratigraphical succession of the tell-settlement in this point;

- to continue the archaeological research in the S. I surface, with special attention accorded to the waste zone from the S. 1 (C 2 = C 3) and to the area wich borders westwards the dwelling no. 1 (L. 1), respectively the sectors 7, 13 and 17.
Studiul faunei de mamifere (cultura Gumelniţa)
Adrian Bălăşescu (MNIR - CNCP)
Fauna analizată provine din săpăturile arheologice întreprinse între 1998 - 2000, la Luncaviţa (jud. Tulcea), în punctul “Cetăţuia”, aceasta fiind atribuită culturii Gumelniţa A₂. Lotul de oase analizat este destul de numeros, 1790 de oase, din care s-au determinat circa 1101 (61,5 %).

S-au identificat 5 specii de mamifere domestice: Bos taurus, Ovis aries, Capra hircus, Sus domesticus, Canis familiaris şi 14 de mamifere sălbatice: Equus caballus, Bos primigenius, Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa, Canis lupus, Vulpes vulpes, Meles meles, Martes sp., Lutra lutra, Lynx lynx, Felis sylvestris, Castor fiber, Lepus europaeus.

În momentul actual al cercetării materialului faunistic care provine din nivelul I, Gumelniţa A₂, se observă că animalele domestice şi cele sălbatice au o pondere apropiată, atât ca număr de resturi, cât şi ca număr minim de indivizi, ele contribuind la realizarea paleoeconomiei animale. Dintre animalele domestice, ca număr de fragmente bovinele se situează pe primul loc, ele fiind urmate de porcine şi ovicaprine. Ca număr minim de indivizi, porcinele depăşesc bovinele. Totuşi din punct de vedere economic, specia Bos taurus joacă rolul cel mai important. Remarcăm două neurocranii de câine cu urme de spargere intenţionată şi tăiere, lucru care ar putea sugera consumul alimentar al speciei.

Dintre animalele sălbatice prezente în spectrul faunistic, se observă că ponderea ceea mai mare o are cerbul care este urmat de mistreţ şi căprior. Resturile numeroase de vânat fac ca aşezarea de la Luncaviţa să fie una din cele mai bogate cu faună sălbatică. Vânătoarea la Luncaviţa are o importanţă la fel de mare ca şi activitatea de creştere a animalelor.