1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa [Tropaeum Traiani]

200. Sântana de Mureş, com. Sântana de Mureş, jud. Mureş

Punct: Biserica Reformată

Cod sit: 114462.01

Colectiv: Daniela Marcu Istrate - responsabil (SC Damasus SRL), Gheorghe Petrov (MNIT)

În perioada 25 septembrie-3 octombrie 2001 la biserica reformată din Sântana de Mureş (comună suburbană a mun. Târgu Mureş) au fost executate cercetări arheologice parţiale în exteriorul monumentului, mai precis pe latura de N a absidei altarului şi a navei.

Principalele obiective urmărite de cercetarea arheologică au fost:

-dezvelirea substrucţiilor unui compartiment anexă al bisericii (sacristia), presupus a fi existat datorită faptului că în urma unor recente decapări parţiale ale peretelui exterior de N al absidei a fost sesizată urma unei deschideri de uşă, umplută ulterior cu zidărie de cărămidă, despre care s-a presupus că nu putea să asigure decât accesul din altar spre un astfel de compartiment.

- elucidarea absenţei contrafortului de N-E al navei.

- verificarea contemporaneităţii compartimentului absidei altarului cu cel al navei.

- stabilirea unor caracteristici tehnice parţiale ale monumentului, rezultate în urma cercetării arheologice limitate (talpa fundaţiei, structura zidăriei, etapele de construcţie)

În cele două secţiuni realizate (S. 1 - S. 2) au fost dezvelite în întregime ruinele fostei sacristii a bisericii. Această anexă a fost o încăpere care, cel puţin după traseul fundaţiilor, prezintă o formă uşor trapezoidală cu laturile inegale. Dimensiunile la exterior sunt: - latura vestică: 3,5 m; latura estică:4,25 m; latura nordică: 4,1 m. În ce priveşte grosimea zidurilor de fundaţie a sacristiei, media acestora este de 0,7 m, având o grosime mai mare (cca. 0,8 m) pe partea de S.

S-a observat legătura organică dintre navă şi absidă (ţesere), ele fiind contemporane. Sacristia a fost adosată ulterior, fapt observabil doar la nivelul fundaţiilor, şi de asemenea se remarcă diferenţa dintre adâncimile de fundare (fundaţia bisericii este mai adâncă cu 0,7 m decât cea a sacristiei). Lipsa contrafortului de NE se explică prin prezenţa sacristiei în momentul construcţiei contraforturilor.

În jurul bisericii a fost descoperit şi un cimitir din care au fost cercetate nouă morminte. O parte din acestea sunt deranjate parţial (M. 3, M. 9), sau în întregime (M. 7) de către alte morminte. M. 5, M. 6, M. 8, M. 9 sunt vizibile doar parţial din secţiuni, deoarece o parte a scheletelor intră fără a fi deranjate sub fundaţiile sacristiei. Un caz mai special îl reprezintă M. 1, care provine din înmormântări mai vechi decât biserica, fiind tăiat de fundaţia acesteia. Faptul că în groapa lui M. 1 a fost descoperit pigment ceramic fără urme de mortar ne duce cu gândul la faptul că ar putea aparţine unui orizont de înmormântări care au fost grupate în jurul unui lăcaş din lemn, care exista pe acelaşi loc sau undeva în apropiere. Toţi defuncţii au orientarea V-E, cu capul la V, o mică diferenţă apărând în cazurile M. 5 şi M. 6, unde se remarcă o uşoară deviere spre SV-NE. Din morminte lipsesc urme de lemn sau armături de fier care fie nu au fost depuse (înmormântări fără sicriu) fie au dispărut datorită acidităţii solului. Inventarul funerar lipseşte în majoritatea cazurilor; doar la M. 4 a fost descoperită o cataramă pentru curea din fier foarte oxidată.

În ansamblu toate scopurile propuse iniţial au fost atinse, în plus apărând indiciile unui aşezământ mai vechi atribuit ipotetic sec. XII-XIII.

Planşa 101

201. Scânteia, com. Scânteia, jud. Iaşi

Punct: Dealul Bodeştilor

Cod sit: 98925.01

Colectiv: Cornelia-Magda Mantu Lazarovici (IA Iaşi), Senica Ţurcanu (CNMM Iaşi).

Cercetările arheologice din campania 2001 au avut ca obiectiv principal continuarea investigaţiilor în partea de E a Suprafeţei III, pentru dezvelirea completă a locuinţei 11 şi a pregătirii suprafeţei în vederea continuării cercetării locuinţelor 10 şi 9, în campania 2002. S-a avut de asemenea în vedere şi cercetarea integrală a gropii 173 (săpată în 1999). Un alt obiectiv al cercetării noastre a fost şi acela de a obţine cât mai multe informaţii în legătură cu mediul ambiant cucutenian. În acest sens, pe baza unei colaborări cu drd. Dawn Marie Marshall de la Universitatea Texas A&M (SUA), s-a alcătuit un conspect floristic al zonei înconjurătoare şi s-au recoltat mai multe probe de pământ în vederea realizării unor analize palinoligice. Ar mai fi de făcut unele precizări legate de prospectarea sitului pe care îl cercetăm. Pe baza unei sponsorizări generoase din partea dr. N. Săvescu de la New York, în primăvara anului 2001, împreună cu dr. F. Scurtu s-a putut continua prospectarea aşezării cucuteniene de la Scânteia pe o suprafaţă de cca. 1400 m². Mai mult, chiar în prag de iarnă, F. Scurtu, beneficiind de o altă sponsorizare, a mai continuat prospectarea părţii de S a sitului Cucuteni A3. Prin aceste cercetări s-a demonstrat că aşezarea are o suprafaţă mai mare comparativ cu cea stabilită prin cercetările de suprafaţă şi cele sistematice. Locuinţele par să fie grupate pe şiruri. Mai mult, pe latura de E a aşezării, spre zona de contact cu Dealul Bodeştilor şi prin aceste cercetări şi prin compararea cu fotografia aeriană s-a observat existenţa unei perturbări ce poate indica pe timpul locuirii cucuteniene prezenţa unui val/perete ?, care nu a fost documentat de cercetările arheologice de până acum.

Revenind la săpăturile arheologice propriu-zise din anul 2001, amintim faptul că am trasat o nouă secţiune lată de 5 m, lungă de 36,5 m, lipită de vechea Suprafaţă III, pe care am deschis-o în urmă cu mai mulţi ani, ca urmare a rezultatului prospecţiunilor micromagnetice. Stratul cucutenian de cultură din zona cercetată a apărut la cca. - 0,4/0,55 m, fiind mai dens în partea de N a secţiunii. Resturile locuinţei 11, a cărei cercetare am vrut să o încheiem cu această ocazie erau mai dispersate în această zonă, comparativ cu cele din traseul Suprafeţei III, întinzându-se pe o suprafaţă de 6x2 m Fragmentele de platformă din lut ars erau chiar destul de prost conservate, comparativ cu zona centrală a Suprafeţei III unde au fost descoperite, doar pe latura de S-V întâlnindu-se unele fragmente mai consistente. Printre dărâmăturile friabile provenind de la pereţii casei am descoperit un nou fragment, cu decor canelat, asemănător cu piese similare identificate în locuinţele 6 şi 9. Spre extremitatea estică a platformei acestei locuinţe am descoperit alte 4 greutăţi de lut ars, unele extrem de friabile, care demonstrează că aici exista un război de ţesut, singurul de acest tip descoperit până acum la Scânteia. Spre marginea de S a locuinţei 11 am descoperit mai multe artefacte de silex, percutoare, frecătoare - percutoare, care indică faptul că în afara războiului de ţesut aici funcţiona şi un atelier de prelucrare a silexului, care se integrează extrem de bine cu celelalte descoperiri din zona Suprafeţei III. Materialul ceramic descoperit pe lângă locuinţă, în preajma platformei, sau ceva mai departe, este la fel de abundent cu cel din alte zone ale aşezării. Şi de această dată predomină mai ales ceramica semifină (pictată policrom: cupe, vase cu picior, castroane, amfore, fructiere, vase cu corp circular) şi grosieră (multe fragmente şi vase sunt decorate cu barbotină şi diverse combinaţii de butoni ornamentali: apar mai multe variante de chiupuri), comparativ cu cea foarte fină.

Dincolo de locuinţa 11, în apropierea peretelui secţiunii de E, între carourile 1-2 au apărut alte dărâmături de lut ars (2,25 x 35/40 m), care ar putea indica atât prezenţa unei anexe, cât şi a resturilor unei alte locuinţe. Intre locuinţa 11, cercetată integral prin această campanie şi locuinţa 10, pe care urmează să o cercetăm în campania următoare, s-a conturat o groapă de formă rotundă, de mari dimensiuni, Gr. 183 (diametrul este de cca. 4,75x3,75 m), cu un inventar extrem de bogat. Această groapă este situată la cca. 60 cm N de locuinţa 10, ale cărei resturi (3x0,5 m) au fost identificate prin cercetările pe care le-am întreprins în anul 2001. Restul Suprafeţei III E, trasată în campania 2001, a fost cercetată doar până la adâncimea de -0,40 m. Ceea ce este foarte interesant de subliniat este faptul că în această zonă, aşa cum demonstrează descoperirile de până acum, au existat mai multe ateliere de prelucrare a silexului.

Ca să încheiem, cercetarea ultimei părţi a gropii 173 a dus la descoperirea aici, în nivelul de la - 1,9/2,43 m a mai multe vase sparte in situ. Groapa prezenta un inventar la fel de bogat până spre fund (-2,43/2,75 m), alături de ceramică, piese de silex, întâlnindu-se şi mai multe fragmente mari de lipituri, ce ar putea proveni de la placa unui cuptor.

În concluzie, trebuie să subliniem din nou că cercetarea acestei zone din Suprafaţa III E se leagă extrem de bine de informaţiile acumulate pentru Suprafaţa III. Avem de a face cu mai multe zone ce indică ateliere de prelucrare a silexului, dar şi unele complexe, precum Gr. 173, care indică şi practici de cult legate de această îndeletnicire. Din păcate, studierea marginii de E a locuinţei 11 nu a adus în discuţie date arhitectonice la fel de interesante ca cele din săpăturile mai vechi. Descoperirile din acest an confirmă doar existenţa în această locuinţă a unui război de ţesut.

Continuarea cercetărilor arheologice în zona Suprafeţei III până la epuizarea ei ar putea aduce noi date interesante, dacă avem în vedere pe lângă complexele şi materialele menţionate, prezenţa a mai multe artefacte de cupru şi fragmente ceramice din perioada de tranziţie şi din cultura Yamnaia.

Cercetări geofizice
Florin Scurtu (GEI-PROSECO Bucureşti)

Cercetarea magnetometrică realizată de noi pe amplasamentul aşezării cucuteniene de la Scânteia în luna mai 2001 a fost realizată din fonduri private, din sponsorizarea acordată de Dr. Napoleon Săvescu şi organizaţia “Dacia revival” din Statele Unite ale Americii.

Rezultatele cercetării constau într-o hartă magnetometrică generală, o hartă a distribuţiei locuinţelor cucuteniene, o hartă cu detalii ale aşezării cucuteniene şi o vedere panoramică a aşezării cucuteniene din zona cercetată.

Premizele petrofizice ale cercetării noastre au în vedere faptul că de obicei locuinţele cucuteniene au o podea constituită din jumătăţi de trunchiuri de copac acoperite cu lut, care după incendiere au creat un fel de platoşă de cărămidă şi că argila arsă generează anomalii magnetometrice.

Anexa prezentată este o vedere panoramică, în spaţiu, a unei părţi a aşezării din zona cercetată de noi, considerând că aceasta este luminată de soare dinspre V - S V. Imaginea este foarte expresivă, ea permiţând privitorului să vadă aşezarea aşa cum era ea, ca şi când ar fi reală şi actuală. Ea are de asemenea meritul de a permite o interpretare a unei anomaliei lineare prezente în partea de E a hărţii magnetometrice: aceasta reprezintă un val de apărare, care s-ar putea să nu fie unic, deoarece spre E au rămas deschise şi alte anomalii magnetometrice.