1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa [Tropaeum Traiani]

54. Castelu, jud. Constanţa

Punct: Valul de piatră

Cod sit: 60856.01

Colectiv: Gheorghe Papuc - coordonator şi responsabil punct (MINAC)

La S de canalul Dunăre - Marea Neagră, pe dealul de la Castelu, la Km. 129,5, pe conducta de gaze Rusia - Grecia, Turcia, s-a cercetat un fragment din Valul de piatră.

Ca urmare a solicitării avizului de la Secţiunea Teritorială a Monumentelor Istorice nr. 10 „Dunărea de Jos”, în vederea instalării conductei de tranzit gaze Rusia - Grecia, Turcia s-a încheiat Contractul nr. 16/2001 între Muzeul de istorie naţională şi Arheologie Constanţa şi Romgaz S.A. Mediaş, în vederea eliberării terenului de sarcina arheologică.

Secţiunea efectuată pe traseul amintit, în valul de piatră a permis observaţii asupra valului: marginea nordică a şanţului a fost afectată de lucrările de scoatere a pietrei, deoarece aici a funcţionat o carieră, roca aflându-se la adâncimea de- 1/-1,5 m faţă de suprafaţa solului. Din zidul valului am surprins un rând de blocuri de piatră de talie mică, a cărui lăţime este de 1,2 m; pe profilul din spatele zidului se află la nivelul fundaţiei un strat de mortar.

Datele despre val sunt următoarele: lăţimea fortificaţiei este de 23 m, din care şanţul este lat de 10 m şi adânc de -1,8 m, iar valul are lăţimea de 18 m, iar înălţimea pe care se păstrează este de 1,5 m. Menţionăm că şanţul a fost excavat în rocă.

Nu am descoperit resturi arheologice.

55. Călineşti Oaş, com. Călineşti Oaş, jud. Satu Mare

Punct: Hurcă

Cod sit: 137238.01

Colectiv: Liviu Marta - responsabil, Cristian Virag, Toma Barbu (MJ Satu Mare), Florin Ciulean (UV Timişoara).

Scurtă descriere. Amplasarea geografică: Aşezare fortificată hallstattiană timpurie ce aparţine culturii Gáva. Este amplasată pe un deal cu pantele abrupte situat la marginea văii Turului, în micul defileu pe care râul îl străbate la ieşirea din Depresiunea Oaşului.

Stadiul cercetărilor: investigaţiile au început în 1999, la început având un caracter de salvare iar apoi urmărindu-se consecvent următoarele obiective:

- sondarea marginilor platoului pentru a verifica ductul sistemului de fortificare - şi a stabilii în consecinţă suprafaţa aşezării.

- cercetarea unor obiective arheologice în zone mai puţin afectate de lucrările agricole.

- acoperirea întregii suprafeţe a ariei fortificate cu mici sondaje în scopul de a obţine date asupra evoluţiei locuirii din interiorul aşezării

Obiectivele cercetărilor din 2001

1. Sondarea marginilor platoului pe laturile de S şi V pentru a verifica existenţa unor urme ale sistemului de fortificare, atât în scopul de a obţine date referitoare la dimensiuni şi la modul de construcţie şi, implicit, pentru a putea determina aria suprafeţei fortificate, cât şi în scopul de a putea estima natura şi costurile săpăturilor de salvare determinate de construcţiile unor noi case de vacanţă pe marginea sudică a platoului (spre malul lacului).

2. Continuarea cercetărilor în zona sud-estică a aşezării, zonă mai puţin afectată de lucrările agricole.

Obiectivul 1. A fost urmărit prin săparea secţiunilor S. 16, S. 19, S. 20, S. 21 prin care au fost cercetate marginea sudică şi marginea vestică a platoului. În S. 16 (lungime 20 m, lăţime 1 m), efectuat în zona colţului S-estic al aşezării, urmele sistemului de fortificare au fost surprinse prin cantitatea mare de pietre in situ şi surpate. Acestea provin din placările valului de apărare. Printre dărâmăturile de piatră au apărut fragmente ceramice specifice culturii Gáva, precum şi resturi de lemn carbonizat. În S. 19 (lungimea 20 m, lăţimea 1 m), săpată pe latura vestică a botului de terasă nordic au fost surprinşi din nou bolovani ce provin de la construcţia valului. S-a putut constata că la baza valului există un strat de lut în care au apărut numeroase fragmente ceramice, inclusiv un castron întreg găsit între pietrele de la val. Acest strat de lut descoperit şi în secţiunile săpate în anii precedenţi poate fi interpretată ca amenajare a bazei valului. În S. 20 (lungimea 30 m, lăţimea 2 m) şi S. 21/(lungimea 15 m, lăţimea 1 m) nu au fost descoperite urme ale sistemului de fortificare, în aceste zone el fiind distrus în întregime de lucrările agricole. În S. 20 s-au conturat două gropi mici în care însă nu au fost descoperite urme de cultură materială. În ambele secţiuni au fost descoperite un număr mic de fragmente ceramice de factură Gáva.

Obiectivul 2. Cercetările din interiorul aşezării s-au realizat prin săparea secţiunilor S 17 (lungimea de 20 m, lăţimea de 2,2 m) şi S. 18 (lungimea 10 m, lăţimea 1 m). De asemenea a fost practicată o casetă pentru cercetarea părţii nordice a locuinţei L 2 săpată în anul 2000. În S. 17 au fost descoperite obiective arheologice reprezentate de gropi cu diferite destinaţii şi două depuneri de vase, ultimele cu un număr mare de forme întregi şi întregibile. A fost cercetată şi partea nordică a locuinţei 2/2000, fiind astfel întregită planimetria acestea.

În concluzie, considerăm că obiectivele propuse pentru anul 2001 au fost îndeplinite. Deşi în acest an nu au fost descoperite artefacte metalice, noile materiale descoperite în acest an şi situaţiile stratigrafice întâlnite întăresc ideea că aşezarea Gáva de pe dealul Hurca a avut un singur nivel de locuire şi respectiv de fortificare, ce poate fi plasat cronologic în etapa de mijloc din evoluţia acestei culturi. S-a constatat că aproape două treimi din perimetrul platoului pe care se află amplasată aşezarea era fortificat.

Abstract

The field researches from this year in the Hallstattian fortified settlement from Călineşti (the Gáva culture) had two main objectives: a) the checking-out of the existence of a fortified system on the South and West sides of the settlement; b) to continue the researches inside the fortification in the South-East area, while in this area was noticed, during the last years, a good preservation of the archaeological complexes.

In this year there were researched here three pits with sediments and a dwelling edge.