1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa [Tropaeum Traiani]

10. Alba Iulia, jud. Alba [Apulum]

Punct: Izvorul Împăratului

Cod sit: 1026.13

Colectiv: Mihai Blăjan - responsabil (MNUAI)

Între 28 septembrie şi 20 noiembrie 2001 s-au executat săpături arheologice pe bordura sud-vestică a terasei a doua a Mureşului, în locul numit “Izvorul Împăratului”. În cursul investigaţiilor au fost trasate cinci secţiuni cu dimensiunile de 2 x 20,5 m (S.I-III) şi 2 x 17 m (S.IV-V). Dispuse una lângă alta, pe direcţia N-S, şanţurile au pătruns în stratul geologic până la -0,27 m la capătul de miazănoapte şi -1,65 m la extremitatea opusă.

Stratigrafia terenului cercetat pe podul platoului se compune din humusul vegetal aşezat direct peste depozitul de argilă brun-roşcată, iar pe fruntea terasei, între cele două straturi, se interpune un ic de pământ nivelat în vremuri recente.

Extremitatea sudică a şanţurilor I-II a secţionat un semibordei preistoric, cu pereţii verticali, colţurile rotunjite şi podeaua relativ plană. Dezvelită parţial, construcţia cuprindea un inventar sărăcăcios, compus din oase menajere de animale, valve de scoici şi fragmente din pereţii şi marginile unor vase borcan sau bitronconice, de mărime mijlocie şi mare, din pastă degresată cu cioburi pisate. Vasele, ornamentate pe buză cu brâuri alveolate şi pe pântec cu caneluri verticale continue, asigură datarea locuinţei în Hallstatt C.

În secţiunea II, la -0,23 m adâncime, s-a conturat o groapă de provizii săpată până la -1,48 m în stratul de argilă, având corpul tronconic turtit, umerii cuptoriţi (dimensiuni 1,62 x 1,7 m) şi gâtul cilindric (1,42 x 1,44 m). În treimea inferioară a construcţiei subterane erau aruncate 22 fragmente de cărămizi, iar în partea de mijloc fusese depozitat un strat gros de cenuşă, din care provin oase menajere de animale, bucăţi de chirpici ars, resturi de cărbune şi fragmente din vase fine, cu decor lustruit sau cu pasta zgrunţuroasă gri-cenuşie, caracteristice culturii Bratei (sec. V p. Chr.).

În aria cercetată (de cca. 100 m²) s-au dezvelit 22 morminte de inhumaţie, săpate în depozitul de argilă brun-roşcată, între -0,27/-1,65 m adâncime faţă de cota actuală de călcare a solului. Se semnalează schelete de copii, adolescenţi, maturi şi adulţi, de ambele sexe, aşezate pe spate, cu capul spre V (19) ori la E (3) şi picioarele întinse în partea opusă.

Gropile tombale au forma patrulateră, colţurile arcuite şi fundul îngustat. Osemintele se păstrează adesea macerate, ori prezintă scheletul sau numai segmente răvăşite de fierul plugului în timpul arăturilor. Mormintele cuprind câte un schelet aşezat direct pe fundul gropii sepulcrale, în sicriu de lemn sau înconjurat cu un patrulater ridicat din cărămizi fragmentare şi bolovani de calcar şi gresie. Aceste materiale refolosite provin din ruinele edificiilor antice răvăşite pe arătură.

Unele morminte sunt lipsite de inventar funerar. Alte complexe funerare au scheletul însoţit de câte o oală din lut aşezată la călcâi sau deasupra tibiilor, ustensile din fier (lame de cuţit, pensetă şi amnar), obiecte de podoabă din sticlă (mărgele), bronz şi argint (cercei, pandantive, butoni, inele, un colier împletit, etc.) şi o cruce din bronz. Ofranda alimentară cuprinde resturile unui ou de galinacee, găsite într-unul dintre morminte.

Datate pe baza inventarului în secolul al X-lea, mormintele aparţin cimitirului identificat prin periegheze, în primăvara anului 1980, la SV de municipiul Alba Iulia.

Aşadar, sondajele arheologice, efectuate în hotarul dintre Alba Iulia şi satul Pâclişa, au surprins o porţiune din fâşia drumului antic Sarmisegetusa-Apulum (1995), urmele unor aşezări din Hallstatt şi perioada prefeudală (sec. IV-VII) şi un cimitir medieval timpuriu. Pentru salvarea necropolei, periclitată de viitoarele lucrări edilitare, se impune continuarea săpăturilor cu fonduri sporite.

11. Alba Iulia, jud. Alba

Punct: str. Arhimandrit Iuliu Hossu (fostă Brânduşei)

Cod sit: 1026.09

Colectiv: Aurel Dragotă - responsabil (MNUAI), Anca Niţoi (CMA Sibiu), Isabela Băbuţ, Alina Bădescu, Dragoş Berariu, Costel Cioancă, Raul Crăciun, Valentin Deleanu, Raluca Gheorghiu, Ilie Lascu, Dana Miloş, Nicolae Neag, Călin Nicoară, Radu Ota, Cătălin Păun, Crina Soare, Viorel Ştefu, Diana Trif, Cosmin Marcel Urian (studenţi Univ. Alba Iulia)

Teren privat: Mihai Ceuca (Autorizaţie de săpătură arheologică de salvare Nr. 98/2001)

Necropola medieval timpurie de la Alba Iulia, respectiv pe str. arhimandrit Iuliu Hossu (fostă Brânduşei)¹, a fost descoperită fortuit în toamna anului 1997, cu ocazia unor lucrări edilitare pe terenul privat al dlui. Gh. Ştef. Cu acel prilej, au fost identificate 24 de morminte de inhumaţie. Ulterior, în anul 1999, săpăturile de salvare, efectuate pe terenul privat al dlui. Tiberiu Groza, au permis dezvelirea unui număr de 23 de morminte de inhumaţie².

Săpăturile de salvare efectuate în anul 2001, pe terenul privat al dlui. Mihai Ceuca, au fost determinate de lucrările edilitare, care urmau să afecteze un alt segment al acestui cimitir. În vederea cercetării integrale a amplasamentului construibil, s-a impus deschiderea unei suprafeţe S. III/2001 = 10,5 x 9,5 m.

În continuare, vom descrie mormintele, a căror numerotare s-a făcut în ordinea dezvelirii şi prelucrării³.

M. 1/2001

(A = -0,5/ - 0,7 m, L = 1,6 m, O = V -E)

Schelet de femeie (?), depus în decubit dorsal. Craniul era căzut spre stânga. Bazinul s-a conservat destul de precar. Ulna şi radiusul de la antebraţul stâng, se aflau lângă humerus. Oasele antebraţului drept erau căzute pe coastele regiunii toracale. Membrele inferioare au fost flexate spre stânga.

Inventar: la temporalul drept, a fost găsit un inel de buclă (d = 1,8 cm, gr = 1 mm, g = 0,54), realizat din fir de sârmă de argint; un alt exemplar a fost găsit în zona parietalului stâng (d = 1,8 cm, gr = 1 mm, g = 0,46).

M. 2/2001

(A = -0,5/ - 0,7 m, L = 1,76 m, O = NV-SE)

Defunctul a fost depus întins pe spate, şi avea privirea întoarsă spre partea dreaptă. Starea lui de conservare era satisfăcătoare. Oasele antebraţului stâng, se aflau depuse pe bazin. Ulna şi radiusul de la antebraţul drept erau aşezate pe vertebrele regiunii toracale. Fără accesorii.

M. 3/2001

(A = -0,5 m, L = 0,52 m, O = V -E)

Schelet de copil depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe dreapta. Humerusurile, bazinul, femurele şi oasele gambei s-au păstrat parţial. Mai conservate s-au dovedit a fi vertebrele regiunii lombare. Fără accesorii.

M. 4/2001

(A = -0,5/ - 0,7 m, L = 1,7 m, O = V -E)

Schelet depus întins pe spate, cu craniul căzut pe partea stângă. Starea lui de conservare era satisfăcătoare. Braţul stâng era îndoit din cot, iar radiusul şi ulna se aflau pe osul coxal. Ulna şi radiusul de la antebraţul drept erau aşezate pe regiunea lombară. Fragmente din mandibulă s-au depistat în zona labelor picioarelor.

Inventar: la temporalul drept, a fost găsit un inel de buclă, confecţionat din fir de sârmă, circular în secţiune (d = 1,4 cm, gr = 1 mm, g = 0,46).

M. 5/2001

(A = -0,6/ - 0,66 m, L = 1,47 m, O = SE- NV)

Defunctul, conservat destul de bine, a fost acoperit cu un strat de aprox. 0,25 - 0,3 m, suprapus de două bucăţi de piatră de calcar, de dimensiuni modeste. A fost depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă. Poziţia braţelor era identică cu cea surprinsă la M.4.

Inventar: la temporalul stâng, a fost descoperit un inel de buclă, tipul cu extremităţile depărtate (dimensiunile piesei: d = 1,8 cm, gr.= 1 mm, g = 0,48).

M. 6/2001

(A = -0,68 m, L = 0,54 m, O = NE-SV)

Schelet de copil depus în decubit dorsal, cu calota craniană sfărâmată. Fără accesorii.

M. 7/2001

(A = -0,57 m, L = 0,38 m, O = SE-NV)

Schelet de copil depus întins pe spate. S-au mai surprins doar unele resturi din calota craniană. Fără accesorii.

M. 8/2001

(A = -0,93 m, L = 1,5 m, O = SV- NE)

Schelet de femeie depus în decubit dorsal, cu capul întors spre stânga. Ulna şi radiusul de la antebraţul stâng erau poziţionate pe regiunea lombară. Oasele antebraţului drept erau aşezate pe coastele regiunii toracale. Membrul inferior drept era uşor flexat. La cca. 0,25 m de calotă se afla o piatră din calcar. O altă piatră a fost depistată la cca. 0,1 m faţă de laba piciorului stâng. Mormântul a fost acoperit cu o piatră fasonată din calcar, de dimensiuni apreciabile (L = 1,36 m, l = 0,4-0,5 m, gr = 0,28 m).

Inventar: în dreapta calotei craniene s-a descoperit un fragment ceramic cu decor realizat din incizii trasate superficial; lângă osul occipital s-au găsit două bucăţi dintr-un zurgălău din bronz (dimensiunile piesei: h = 18 mm, g = 1,18); o brăţară din bară de bronz circulară în secţiune, deschisă, aflată pe antebraţul drept (dimensiunile piesei: gr = 4 mm la capete şi 5 mm în zona centrală, d = 6,7 cm, g = 24,39); pe osul sacru, s-a depistat o biluţă din sticlă, lenticulară în secţiune (gr = 6 mm, d = 8 mm, g = 0,5); la temporalul stâng, s-a identificat un inel de buclă (d = 1,7 cm, gr = 1 mm); lângă extremitatea sternală a claviculei şi pe coastele regiunii toracale au mai fost depistate alte două exemplare (dimensiunile piesei: d = 1,8 cm, gr = 1 mm; d = 2 cm, gr = 2 mm); ultimul inel de buclă, cu extremităţile apropiate (dimensiunile piesei: d = 2 cm, gr = 2 mm), a fost găsit cu prilejul demontării scheletului.

M. 9/2001

(A = -0,6/ - 0,66 m, L = 0,6 m, O = NE-SV)

Schelet de copil depus în decubit dorsal, foarte sumar conservat. S-au mai păstrat resturi din calota craniană şi din membrele inferioare. Mormântul a fost acoperit cu trei bucăţi din piatră de calcar, cu dimensiunile următoare:

L = 0,68 m, l = 0,43 m; L = 0,4 m, l = 0,2 - 0,3 m, gr = 0,27 m; L = 0,55 m, l = 0,4 m, foarte bine fasonate. Fără accesorii.

M.10/2001

(A = -0,86 m, L = 1,84 m, O = SV-NE)

Defunctul a fost depus întins pe spate, cu craniul căzut pe partea dreaptă. Oasele antebraţului stâng erau aşezate pe osul coxal, iar cele de la dreptul se aflau pe coapsă.

Mormântul a fost acoperit cu o piatră de calcar fasonată, cu dimensiuni similare celor aflate pe M.9, respectiv L = 0,62 m, l = 0,48 m, gr.= 0,26 m. Fără accesorii.

Teren privat: d-l Vasile Maier (Autorizaţie de săpătură arheologică de salvare nr. 194/2001)

În luna noiembrie 2001, am efectuat un sondaj de verificare în vederea stabilirii limitei vestice a cimitirului. Astfel, s-a deschis un sondaj - S.1 = 6 x 1 m, orientat N-S, în care nu s-au depistat morminte. Prezenţa unor bucăţi de calcar, ne-a determinat să deschidem o casetă - C₁ = 0,5 x 1,5 x 0,5 m, între m. 4.5 - 6, în care n-am descoperit nimic. Terenul în cauză este dealtfel mult mai mâlos şi la o cotă mult mai joasă, comparativ cu restul terenurilor din zonă.

Concluzii

La stadiul actual al cercetărilor, putem observa unele trăsături particulare ale acestui cimitir. Patru morminte, au fost acoperite cu bucăţi şi blocuri de calcar fasonate, respectiv M. 5/2001, M. 8/2001, M. 9/2001, M. 10/2001.

Scheletele au fost depuse în decubit dorsal şi sunt orientate după cum urmează:

1. 
   V – E: M. 1/2001, M. 3/2001, M. 4/2001,
   
2. 
   NV – SE: M. 2/2001,
   
3. 
   NE – SV: M. 6/2001, M. 9/2001,
   
4. 
   SV - NE M. 8/2001, M. 10/2001,
   
5. 
   SE-NV: M. 5/2001, M. 7/2001.
   

Braţele sunt întinse pe lângă corp, însă putem constata unele diferenţe în ceea ce priveşte poziţia antebraţelor: a) antebraţul stâng pe osul coxal, iar cel drept pe regiunea lombară (M. 4/2001, M. 5/2001), b) antebraţul stâng pe osul coxal, iar ulna şi radiusul de la dreptul, pe vertebrele regiunii toracale (M. 2/2001), c) antebraţul stâng pe osul coxal, iar dreptul pe coapsă (M. 10/2001), d) antebraţul stâng pe regiunea lombară, iar antebraţul drept, pe coastele regiunii toracale (M. 8/2001) şi e.) antebraţul stâng lângă humerus, iar cel drept, pe coastele regiunii toracale (M. 1/2001).

La M. 3/2001, M. 6/2001, M. 7/2001 şi M. 9/2001, nu s-a putut observa poziţia antebraţelor, datorită stării de conservare foarte precare.

Materialul arheologic prelevat constă din piese de podoabă realizate din bronz şi argint (brăţară, zurgălău, inele de buclă). Singura excepţie este reprezentată de un fragment ceramic, descoperit în dreapta calotei M. 8/2001. Pentru acest perimetru al cimitirului, putem distinge o altă situaţie particulară, în sensul că nu mai apar vasele borcan în morminte, fapt ce ar putea sugera un alt orizont de înhumare, probabil mai târziu (?).

În concluzie, caracteristicile mormintelor, corelate cu materialul arheologic, permit încadrarea cronologică a necropolei în secolul al X-lea.

Planşa 10
Note:

1. M. Drâmbărean, N. Rodean, A. Gligor, Alba Iulia - Str. Brînduşei, CCA XXXII, 1998, p. 3 şi urm.; M. Drâmbărean, N. Rodean, A. Gligor, V. Moga, D. Anghel, O nouă necropolă medieval timpurie descoperită la Alba Iulia, Apulum XXXV, 1998, p. 187-205.

2. A. Dragotă, D.S. Brânda, Alba Iulia - Str. Arhim. Iuliu Hossu, Cod RAN: 1026.09, CCA XXXIV, 2000, p. 10 şi urm.; A. Dragotă, D.S. Brânda, Necropola medieval timpurie de la Alba Iulia - Str. Arhim. Iuliu Hossu (fostă Brânduşei). Săpăturile de salvare din anul 1999, Apulum XXXVIII/1, 2001, p. 289-318.

3. Pentru unele detalii privind descrierea mormintelor şi a materialului arheologic am utilizat în text următoarele abrevieri: A = adâncime, L = lungime, O = orientare, d = deschidere diametrică, gr = grosime, g = greutate, h = înălţime şi ls = lăţimea S-ului. Aceleaşi prescurtări au fost folosite şi pentru cimitirul de la Pâclişa, punctul „La Izvoare”.