1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa [Tropaeum Traiani]

14. Albiş, com. Cernat, jud. Covasna

Punct: Grădina lui Csiszér (Csíszér kert),

Cod sit: 64210.01

Colectiv: Székely Zsolt (IRT Bucureşti)

Datorită faptului că protocolul de colaborare pentru efectuarea cercetărilor arheologice la acest sit, între Institutul Naţional Român de Tracologie şi noua conducere al Muzeului Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe nu s-a putut semna din cauza condiţiilor impuse de ultima instituţie menţionată, în cursul campaniei de săpături arheologice din vara anului 2001, semnatarul acestui raport preliminar a efectuat periegheză arheologică şi asistenţă de specialitate, fără autorizaţie de săpătură.

În cursul lunilor iunie - iulie 1998, în locul denumit “grădina lui Csiszér” (Csiszér kert), cu ocazia efectuării unor lucrări de excavaţie, s-a descoperit o mare aşezare arheologică, cu un bogat material ceramic, aparţinând diferitelor culturi. Pământul scos din mal, a fost împrăştiat pe întreg teritoriul satului. Astfel, ceramica colecţionată provine din aceeaşi aşezare, dar a fost strânsă din mai multe locuri, de pe raza localităţii, unde a ajuns acest pământ ca umplutură.

Aşezarea, care se află la 600 m NE de biserica reformată, la poalele unui deal, pe o terasă a pârâului Albiş, prezintă un profil gros de 4,5 m, în cadrul căruia se pot distinge mai multe nivele de locuire, urme de gropi şi de locuinţe.

În cursul anului 2001 au fost continuate lucrările de construcţie pe acest teren. A fost secţionat un şanţ lung de 10 m şi lat de 2 m, în direcţia N-S, la 8 m E de clădirea ridicată în anul 1998. Cu această ocazie s-a putut stabili stratigrafia aşezării, care se prezintă în felul următor:

- 0/- 0,15/-0,2 m - strat de humus;

- 0,2 / -0,5/0,7 m - strat de umplutură de culoare cenuşie;

- 0,7 / - 1,25 m - strat de depunere de culoare brună;

- 1,25 / - 1,65 m - strat de cultură Latène;

- 1,65 / - 2,4 m - strat de cultură aparţinând epocii bronzului mijlociu, cultura Wietenberg;

- 2,4 / - 2,7 m - strat de cultură aparţinând neoliticului;

- 2,7 / - 3,2 m - strat de lut galben, nederanjat.

În cadrul materialului ceramic descoperit în stratul de umplutură, din punct de vedere cultural se pot distinge: câteva fragmente caracteristice pentru cultura Criş-Starčevo, puţine fragmente aparţinătoare culturii ceramicii lineare şi câteva piese aparţinând culturii Coţofeni. Materialul aparţinând bronzului timpuriu este neconcludent, după care urmează un bogat material ceramic al culturii Wietenberg. Câteva fragmente ceramice ne indică prezenţa hallstattiană, iar unele fragmente aparţin Latène-ului clasic. Au mai fost recoltate şi câteva fragmente de vase de factură romană, urmate de unele piese caracteristice pentru sec. IV - V. p. Chr., de factură gotică, un material destul de bogat aparţinând sec. VII - VIII, iar restul materialului ceramic aparţine evului mediu timpuriu, sec. XII - XIII.

În cadrul stratului de cultură aparţinând epocii bronzului, cultura Wietenberg, au fost descoperite urmele unei locuinţe incendiate, cu mai multe urme de pari şi mai multe elemente de construcţie (fragmente de gardină de lut, strat de chirpici).

Ceramica descoperită, cu toate că este foarte bogată în forme şi decor, totuşi este destul de fragmentară. După compoziţia pastei şi a tehnicii de ardere, poate fi împărţită în trei mari categorii:

Ceramică grosieră, caracterizată prin fragmente executate din pastă cu mult nisip, de culoare gri şi cărămizie. Marea majoritate a lor sunt vase mari, fără decor, sau cu decor simplu, linii orizontal incizate, sub sau pe buză.

Ceramica semigrosieră este confecţionată din pastă cu mai mult nisip mărunt. Vasele sunt decorate cu linii orizontale sau alveole pe buză sau pe gât. Unele fragmente sunt decorate cu linii incizate în zig-zag.

Ceramica fină are suprafaţa lustruită, unele fragmente sunt acoperite cu slip. Culoarea variază între brun închis şi neagră. Decorul constă în linii verticale, paralel incizate, benzi haşurate, sau umplute cu cerculeţe, puncte sau cu triunghiuri.

Vasele mari, confecţionate din pastă grosieră au analogii în aşezările culturii Wietenberg de la Sf. Gheorghe -Bedeháza, Simoneşti, Derşida. De asemenea, şi în materialul cetăţii culturii Wietenberg III de la Turia. Ceramica fină conţine o serie de elemente considerate comune sau caracteristice culturilor Wietenberg, Monteoru şi Tei, cum ar fi torţile supraînălţate cu buton sau cu şa. Prezenţa ceramicii decorată cu Besenstrich indică originea central europeană a culturii Wietenberg. Ulcioarele cu una sau două torţi au analogii bune în ceramica culturii Ciomortan de la începutul bronzului mijlociu şi în materialul de tip Costişa-Komarov, Monteoru şi Tei.

În afara ceramicii, au mai fost descoperite mai multe obiecte de lut (fusaiole, rotiţe de cărucioare), de piatră (două cuţite curbe fragmentare, Krummesser şi de os), străpungătoare.

Pe baza materialului ceramic, a formelor şi a modului de execuţie, aşezarea de la Albiş, Grădina lui Csíszér, aparţine culturii Wietenberg IIB, dar unele fragmente cu decor spiralic indică şi existenţa unei faze mai târzii (III).

Menţionăm că pe teritoriul satului Albiş au mai fost identificate mai multe aşezări ale culturii Wietenberg. Cercetarea lor sistematică ar putea furniza date importante cu privire la dezvoltarea internă a acestei culturi. La nivelul actual al cunoştinţelor noastre nu ne putem exprima dacă este vorba despre aşezări succesive sau mai multe faze de dezvoltare. Valea laterală a pârâului Albişului, orientată pe direcţia E - V este paralelă cu valea Cernatului şi a Turiei şi a oferit condiţii favorabile pentru statornicirea omului din cele mai vechi timpuri. Terasele acestor pâraie, afluente ale Râului Negru, au fost foarte dens locuite.

Planşa 12

15. Almaşu Mare, com. Almaşu Mare, jud. Alba