1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa [Tropaeum Traiani]

33. Berzovia, com. Berzovia, jud. Caraş Severin [Bersobis]

Punct: principia castrului Legiunii a IV-a Flavia Felix

Cod sit: 51519.01

Colectiv: Florin Medeleţ - responsabil (IRT Timişoara), Alexandru Flutur - responsabil sector (MB Timişoara), Ovidiu Bozu (MBM Reşiţa), Valentin Voişian (MNIT)

În luna iulie 2001, am deschis două secţiuni în basilica (S. 9: 8 x 2 m, S. 10: 4 x 4 m) şi o secţiune în afara principiei, pe latura de S (S. 11: 11 x 2 m).

În basilica, sub nivelele fazei de piatră am găsit şanţurile unor pereţi de lemn. Într-o primă fază a funcţionat o clădire căreia îi aparţine peretele P 1. Pereţii P 2, P 3, P 4 şi P 5 aparţin celei de-a doua faze de construcţie în lemn. Putem spune că gropile de stâlpi descoperite în campaniile precedente (1998 - 2000) se încadrează fie în prima fază de lemn, fie în cea de-a doua. Nivelul de călcare corespunzător construcţiilor din faza I este indicat de humusul antic, lipsind un strat distinct. Însă în interiorul clădirilor din faza II există cel puţin trei podele. Structurile de lemn pot să aparţină unor principia sau altor clădiri; identificările vor fi oferite de cercetările viitoare.

În ceea ce priveşte ultima fază de construcţie, cea de piatră, în basilica avem de-a face cu trei nivele de amenajare pe întreaga suprafaţă săpată. Se particularizează totuşi o porţiune de peste 1 m lăţime lângă zidul Z 7 (zidul dintre basilica şi încăperile din spatele principiei) unde sunt sesizabile mai multe nivele de călcare. Exceptând o podea de cocciopesto cu bucăţi de ţiglă de lângă Z 7, cele trei nivele de călcare în basilica sunt indicate de straturi de calcar, lut şi, în cele din urmă, de un strat gros de calcar cu fragmente de ţiglă. Într-un prim strat de amenajare din apropierea lui Z 7 a apărut un as de la Nero.

Secţionarea gropii moderne de scoatere a zidului Z 7 (zidul de V al basilicii) ne-a oferit şi lungimea aproximativă a încăperilor din spatele principiei: 10,3 m între şanţurile de fundaţie ale zidurilor Z 5 şi Z 7. În basilica, o surpriză a constituit-o existenţa gropilor moderne (probabil ale căutătorilor de comori), care se adaugă astfel gropilor de scoatere a zidurilor. Această situaţie nu împiedică observaţiile stratigrafice; în plus, aceste gropi (din basilica) ating doar partea superioară a fazei II de lemn.

În secţiunea S. 11, aflată în prelungirea lui S. 5/2000, se observă două straturi, mai groase în apropierea clădirii, care se subţiază pe măsura depărtării de aceasta. La aproximativ 11,8 m de Z 6 (zidul de S al principiei) a apărut şanţul de implantare a unui perete de lemn (probabil al unei barăci). În umplutura şanţului am găsit un as de la Traian. La S de acest perete a apărut lama de fier a unui gladius. Gradul nu foarte avansat de corodare a fierului permite o restaurare a armei. “Baraca” a fost demolată de romani, zona peretelui fiind nivelată cu un strat în care intră fragmente mărunte de ţiglă.

Cu excepţiile de mai sus, materialul arheologic este sărac: fragmente de ţigle (cu ştampila LEG IIII FF), puţină ceramică. Piesele se păstrează la Muzeul Banatului Timişoara.

Datorită importanţei şi complexităţii sitului, sunt necesare măsuri care să ducă la amplificarea cercetărilor viitoare.
Bibliografie:

1. A. Flutur, Săpăturile arheologice din castrul Bersobis - campaniile din anii 1998-1999, Analele Banatului, SN, VII-VIII, 1999-2000, p. 365-372.

2. Idem, Săpăturile arheologice din principia legiunii a IV-a Flavia Felix de la Bersobis - 2000-2001, Analele Banatului, SN, IX, 2002 (în curs de apariţie).

34. Biharia, com. Biharia, jud. Bihor

Punct: Cetatea de pământ

Cod sit: 27445. 01

Colectiv: Sever Dumitraşcu - responsabil, Florin Sfrengeu - responsabil sector, studenţii Marinel Roşu, Radu David, Laura Ardelean (Univ. Oradea)

În vara anului 2001 săpăturile arheologice au fost continuate în incinta cetăţii de pământ, în partea de S. S-a trasat o secţiune de 1 x 35 m, situată în apropierea valului sudic al cetăţii de pământ, la distanţa de 7,5 m S de stâlpul de curent din dreapta drumului de acces în cetate şi la 1 m E de acelaşi stâlp.

Anterior au fost efectuate săpături arheologice în zona centrală (campaniile 1973-1976) şi în zona de V (campaniile 1975-1976 şi 1998-2000). Cercetările din ultimii ani desfăşurate în apropierea valului vestic au pus în evidenţă existenţa a trei niveluri de depuneri arheologice:

- Un nivel antic sărac în material arheologic, descoperindu-se doar câteva fragmente ceramice hallstattiene şi de epocă romană.

- Două niveluri de depuneri medieval timpurii separate de un strat de arsură cu cărămizi de lut ars şi pietre de râu. În primul nivel medieval timpuriu, notat cu A, a fost descoperit un bogat material ceramic cu numeroase fragmente de cazane de lut, piese din metal şi numeroase oase de animale precum şi monede din sec. XII-XIV. În nivelul al doilea, notat cu B, alături de ceramica locală au fost descoperite şi câteva fragmente ceramice smălţuite maro şi verde-oliv, însă nu apar fragmente de cazane de lut.

Cercetările din anul 2001 din apropierea valului sudic au pus în evidenţă existenţa a două nivele de depuneri arheologice, separate de un strat de lut galben (scurs din val), cu urme de arsură, pietre rulate şi câteva fragmente de oase de animal.

Primul nivel, aflat sub stratul vegetal, se adânceşte până la -0,6/-0,65 m între m. 1 - 29, iar între m. 29 - 35 apare o locuinţă din acelaşi nivel care se adânceşte până la -1 m. Acest nivel conţine fragmente ceramice din epoca medievală timpurie cu numeroase buze de cazan de lut, oase de animale, bolovani de râu şi pietre calcaroase. În acest nivel la adâncimea de -0,4 m apar două platforme din pietre de râu, una între m. 3,5 şi 6,8 şi a doua între m. 12 şi 13. Urmele unei construcţii din piatră cu bolovani de râu şi blocuri de piatră tăiată din gresie apar între m. 22,4 şi 27,4. În campaniile viitoare cercetările vor viza dezvelirea acestei construcţii.

Al doilea nivel situat sub stratul de lut se adânceşte pe alocuri până la adâncimea de -1,4/-1,5 m. Aici apar fragmente ceramice medievale timpurii ceva mai vechi, fără cazane de lut. S-a descoperit şi ceramică dacică cu brâu alveolar într-o groapă situată între m. 10 - 12.

Materialele arheologice sunt depozitate la Universitatea din Oradea în vederea cercetărilor.

Bibliografie:

1. S. Dumitraşcu, Biharea, Oradea, 1994.

2. S. Dumitraşcu, Fl. Sfrengeu, M. Goman, Săpăturile arheologice din vara anului 1998 de la Biharea - Cetatea de pământ, în: Crişana antiqua et mediaevalia, I, Oradea, 2000, p. 63-73.