Legislaţie MECT lansează pachetul de Legi ale educaţiei în 17 decembrie
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului va lansa spre dezbatere publică, în 17 decembrie, proiectul de Legi ale educaţiei, informează Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Noul pachet de legi va fi lansat în prezenţa ministrului Educaţiei, Cristian Adomniţei, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I" din Bucureşti, începând cu ora 12.00.
Pachetul legislativ conţine Legea învăţământului preuniversitar, Legea învăţământului superior şi Statutul personalului didactic.
După lansare, proiectul va fi supus dezbaterii publice, timp de o lună.
Amendamentele şi propunerile ridicate vor fi analizate şi, după caz, integrate în propunerea legislativă, care va fi înaintată Parlamentului României. (MEDIAFAX GENERAL 4 decembrie 2007)
ACR protestează din nou faţă de menţinerea taxei auto
Automobil Clubul Român (ACR) protestează vehement faţă de atitudinea Guvernului României de a insista pentru menţinerea taxei auto, cu toate avertizările venite din partea Comisiei Europene vizând încălcarea legislaţiei comunitare, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele ACR, Constantin Niculescu.
'La data de 15 ianuarie 2007, ACR s-a adresat Comisiei Europene solicitând ca aşa zisa taxă ecologică, taxă de mediu, taxă auto, taxă de primă înmatriculare etc. să fie retrasă de Guvernul României, deoarece încalcă libera circulaţie a mărfurilor în Uniunea Europeană. Comisia Europeană ne-a răspuns printr-o scrisoare şi ne-a comunicat că legislaţia română încalcă încă dreptul comunitar şi, întrucât România a devenit membru al UE, Comisia poate să introducă o acţiune împotriva ţării, în temeiul articolului 226 din Tratatul CE, prin iniţierea unei proceduri privind încălcarea dreptului comunitar care poate determina aducerea cazului în faţa Curţii Europene de Justiţie. Comisia nu va ezita să acţioneze în acest fel', a precizat Niculescu.
El a afirmat că, cu toate acestea, Guvernul 'continuă cu nonşalanţă aplicarea taxei respective ignorând obligaţiile asumate în calitate de membru al Uniunii Europene'.
'Asistăm la cel mai grosolan comportament în spiritul indisciplinei neagreat într-o comunitate civilizată cum este Uniunea Europeană. Asistăm la corectarea unui management guvernamental defectuos prin aplicarea unei taxe ilegale şi la sprijinirea făţişe a unor grupuri de interese din cadrul importatorilor şi fabricanţilor de automobile', a spus preşedintele ACR.
El a adăugat prin taxa auto a fost obţinută, până acum, suma de 230 milioane euro, despre care nimeni nu ştie cum a fost utilizată.
ACR protestează în acelaşi timp şi faţă de finanţarea programului 'Rabla' din fonduri centralizate şi nu din fondurile principalilor beneficiari ai programului, comercianţii de automobile.
În opinia ACR, programul este inechitabil faţă de toţi cetăţenii României care într-un fel sau altul contribuie la fondul de mediu şi numai o parte dintre aceştia beneficiază de sume din cadrul fondului.
'Acest program susţine de asemenea pe cei care comercializează automobile, iar aşa zisa primă de casare ar trebui suportată de cei care vând autoturismele noi cetăţenilor care le-au retras din circulaţie. În cadrul acestui program mai există un beneficiar - REMAT cu centrele sale de colectare, care adună autoturisme vechi pe gratis şi apoi comercializează deşeurile feroase şi neferoase. Pentru aceştia autoturismele vechi reprezintă materie primă care ar trebui plătită, dar statul român, în generozitatea sa, îi ajută şi pe aceştia', a spus Niculescu.
Asociaţia automobiliştilor din România mai este nemulţumită şi de modul defectuos în care există telefonul 112 şi afirmă că populaţiei i s-a ascuns cu bună ştiinţă de către guvernanţi că logistica acestui număr de apel unic este defectuoasă.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a declarat, marţi, că taxa auto de primă înmatriculare nu va fi eliminată, urmând să fie modificate doar anumite aspecte tehnice, în conformitate cu exigenţele Comisiei Europene.
'Nu se pune problema reducerii sau eliminării. Pe baza observaţiilor făcute de Comisie, suntem într-un proces de discuţii şi probabil că anumite aspecte vor fi modificate. Aceste aspecte sunt de ordin pur tehnic şi se referă la valoarea în vamă a vehiculelor, la care nu se poate aplica o taxă mai mare decât valoarea lor reziduală. Dar sunt chestiuni care sunt cu totul şi cu totul de ordin tehnic, taxa rămâne în vigoare şi este destinată protecţiei mediului şi când spun mediul înţeleg nu doar natura, ci şi oamenii', a declarat premierul Tăriceanu. (Rompres, 4 decembrie 2007)
Preşedinţii Parlamentului, sensibilizaţi în legătură cu Legea mamelor
Semnatarii propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, act normativ cunoscut şi sub denumirea de 'Legea mamelor', al cărui iniţiator este vicepreşedintele PIN Lavinia Şandru, au trimis, marţi, o scrisoare preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului prin care solicită dezbaterea şi adoptarea legii în regim de urgenţă.
În scrisoarea trimisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, şi preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, se precizează că proiectul se referă la posibilitatea ca indemnizaţia acordată lunar pentru perioada de concediu postnatal să fie calculată, la opţiunea beneficiarului, în funcţie de nivelul veniturilor acestuia.
'Măsura solicitată de noi încurajează atât familiile cu venituri mici, cât şi familiile cu venituri medii şi peste medie', se arată în textul scrisorii.
Documentul subliniază că ordonanţa aflată acum în vigoare, care prevede acordarea unei indemnizaţii în cuantum de 600 de lei, 'nu respectă în totalitate principiul echităţii sociale, descurajând familiile care au ajuns, prin prisma studiilor şi a eforturilor, la un nivel de salarizare mai mare decât ajutorul oferit de stat pentru concediul postnatal'.
Legea mamelor a fost postată deja pe un site de petiţii şi, până acum, 22.581 de persoane şi-au manifestat susţinerea, semnăturile acestora fiind anexate scrisorii.
În încheierea documentului, semnatarii proiectului reamintesc că România se confruntă cu probleme majore în ceea ce priveşte sporul negativ al populaţiei: 'Evaluările de specialitate arată că perspectivele sunt sumbre, în lipsa unei strategii şi a unor măsuri care să stimuleze natalitatea. Propunerea noastră reprezintă o astfel de măsură, punctuală şi probabil insuficientă, dar necesară'.
Esenţa modificării propusă de această lege vizează posibilitatea ca, părintele care intră în concediu post natal să poată beneficia, opţional, de o indemnizaţie în cuantum de 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni.
'Noi ne dorim ca acest proiect să devină lege şi să se aplice de la 1 ianuarie 2008', a explicat Lavinia Şandru, iar Lia Olguţa Vasilescu (PRM) a reamintit că a mai existat o tentativă eşuată de legiferare a unui asemenea proiect.
'În România, toate femeile de succes şi de carieră ezită să aibă un copil, aceasta fiind, deocamdată, şi situaţia mea. Este esenţial să încurajăm natalitatea şi în rândul celor care sunt mai bine poziţionate social', a spus Vasilescu, în timp ce Ecaterina Andronescu (PSD) a insistat pe ideea că actul normativ contribuie esenţial la creşterea posibilităţilor părinţilor de a acorda o educaţie timpurie copiilor.
Reprezentanta UDMR Ilona Szabo s-a angajat să-şi convingă colegii bărbaţi să dea un vot pozitiv actului normativ, iar Dacian Sârbu (PSD) a subliniat că a semnat 'cu toată convingerea' această propunere legislativă, 'ultima în calitate de membru în Parlamentul României'. (Rompres, 4 decembrie 2007)
CRJ atrage atenţia instanţei supreme asupra recursului în interesul legii privind proprietatea
Centrul de Resurse Juridice (CRJ) atrage atenţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) - care va dezbate, luni, în Secţiile Unite, recursul în interesul legii în materie de proprietate - asupra importanţei acestei probleme, în condiţiile în care există numeroase plângeri la CEDO în acest sens.
Secţiile Unite ale ICCJ vor dezbate, luni, recursul în interesul legii promovat, în 4 octombrie, de procurorul general Laura Codruţa Kovesi pentru stabilirea unei practici unitare în cazul soluţionării proceselor de revendicare a proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist.
Recursul în interesul legii a fost promovat din cauza practicii neunitare a instanţelor de judecată cu privire la aplicarea legislaţiei în procesele cu acest obiect. Astfel, unele instanţe au apreciat că trebuie respectată procedura stabilită prin Legea 10/2001, iar altele au considerat că este aplicabil dreptul comun, chiar dacă acţiunile au fost introduse după apariţia legii.
"Existenţa acestui recurs în interesul legii nu este, în sine, îngrijorătoare, dacă opinia Ministerului Public nu ar fi fost aceea că astfel de acţiuni nu trebuie să fie primite de instanţele româneşti după intrarea în vigoare a acestei legi", susţine CRJ într-un comunicat de presă remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.
CRJ face referire la numeroasele cazuri în care situaţia imobilelor naţionalizate a rămas nerezolvată.
"Atragem atenţia ICCJ că nicio acţiune nu exclude de la aplicare dispoziţiile de drept comun, chiar dacă această acţiune aparţine unei legi speciale, cum este considerată Legea 10/2001. (...) Mai atragem atenţia asupra jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în cazuri precum Păduraru împotriva României, Străin şi alţii împotriva României, Porteanu împotriva României, Brumărescu contra României etc, cazuri în care Curtea a statuat faptul că statul român a încălcat art.1 al Protocolui 1 la Convenţie (dreptul la proprietate), cetăţenii acestei ţări plătind de cele mai multe ori prejudiciile materiale aduse acestor proprietari. Solicităm Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, ca o premisă a transparenţei şi responsabilităţii, să aducă la cunoştinţa opiniei publice felul în care a votat fiecare membru al acestei instanţe", se arată în comunicatul CRJ.
În susţinerea recursului în interesul legii, Codruţa Kovesi precizează că legea civilă dispune numai pentru viitor, recunoscându-se fără rezerve aplicarea imediată a legii noi.
Potrivit procurorului general, legea nouă "diversifică amplu gama măsurilor reparatorii pe care le supune unor proceduri tehnice, caracteristice dreptului administrativ şi în parte, necunoscute dreptului civil comun".
"Legea 10/2001, ca lege nouă, suprimă practic acţiunea dreptului comun în cazul ineficacităţii actelor de preluare la care se referă şi, fără a elimina accesul la justiţie, perfecţionează sistemul reparator, iar prin norme de procedură speciale îl subordonează controlului judecătoresc. Prin legea nouă sunt reglementate toate cazurile de preluare abuzivă a imobilelor din perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, ce intră sub incidenţa acestui act normativ, indiferent dacă preluarea s-a făcut cu titlu valabil sau fără titlu valabil, fiind vizată inclusiv restituirea acelor imobile a căror situaţie juridică şi-ar fi putut găsi dezlegarea, până la data intrării sale în vigoare, în temeiul art. 480 şi art. 481 din Codul civil", se arată în motivarea recursului în interesul legii.
Procurorul general mai arată că prin legea nouă sunt reglementate toate cazurile de preluare abuzivă a imobilelor din perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 ce intră sub incidenţa acestui act normativ, indiferent dacă preluarea s-a făcut cu titlu valabil sau fără titlu valabil, fiind vizată inclusiv restituirea acelor imobile a căror situaţie juridică şi-ar fi putut găsi dezlegarea, până la data intrării sale în vigoare, în temeiul art. 480 şi art. 481 din Codul civil.
"Apreciem că, după data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, o acţiune în revendicare a imobilelor pe care le vizează acest act normativ, întemeiată pe dispoziţiile dreptului comun este inadmisibilă, atât în situaţia în care nu s-a declanşat procedura administrativă, prealabilă şi obligatorie prevăzută de legea specială, cât şi în situaţia în care această procedură nu este finalizată la data sesizării instanţei", se arată în punctul de vedere al procurorului general.(MEDIAFAX GENERAL, 6 decembrie 2007)
Iubitorii de animale, din nou în Senat
Iubitorii de animale au pichetat, miercuri dimineaţa, Senatul, în încercarea de a determina parlamentarii să dea vot favorabil legii speciale privind animalele fără stăpân.
Pe ordinea de zi a plenului Senatului se află propunerea legislativă pentru modificarea ordonanţei de urgenţă privind aprobarea programului de gestionare a câinilor, pisicilor şi a altor animale, ce-l are ca iniţiator pe senatorul conservator Marius Marinescu.
Modificările aduse legii în vigoare, ce viza strict câinii fără stăpân, s-au făcut după îndelungi negocieri între ONG-uri şi reprezentanţii ANSVSA.
'Această lege şi-a extins competenţa asupra tuturor animalelor abandonate, denumite generic 'animale fără deţinător cunoscut, pierdute sau abandonate, găsite pe spaţiul public, fără însoţitor'', a declarat preşedintele Asociaţiei 'Ia-mă acasă', Mariana Bec.
Iubitorii de animale au aşteptat la intrarea în Senat pe cei care urmează să voteze propunerile lor, oferindu-le câte o floare şi vorbindu-le despre necesitatea adoptării acestei legi.
Reprezentanţii ONG-urilor speră ca demersul lor să aibă acelaşi succes ca şi legea cadru de protecţie a animalelor, care s-a bucurat de susţinerea tuturor senatorilor.
Potrivit iniţiatorului, acest proiect urmăreşte 'transformarea centrelor de exterminare a câinilor în centre de protecţie a animalelor.' (Rompres, 12 decembrie 2007)
Pro Democraţia cere partidelor să modifice Legea electorală a Guvernului potrivit deciziei CCR
Asociaţia Pro Democraţia face apel la partidele parlamentare să sprijine adoptarea rapidă a Legii electorale asumate de Guvern, prin moficarea articolelor despre care Curtea Constituţională, în urma sesizării primite de la şeful statului, a hotărât că nu sunt constituţionale.
"Luând act de decizia Curţii Constituţionale în cazul celor două sesizări formulate de preşedintele României la adresa proiectului de lege privind introducerea circumscripţiilor uninominale pentru alegerea Parlamentului României, Asociaţia Pro Democraţia (APD) face apel la toate partidele politice parlamentare de a-şi asuma - procedând la modificările necesare - responsabilitatea politică şi de a sprijini adoptarea sa", se arată într-un comunicat al APD remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.
Pro Democraţia susţine că adoptarea acestui proiect rămâne "singura soluţie realistă care mai poate asigura organizarea viitoarelor alegeri legislative în colegii uninominale".
"În aceste condiţii, APD face apel la raţionalitate şi cere actorilor politici şi instituţionali să renunţe la politizarea acestui subiect astfel încât interesul general privind reforma politică să prevaleze în raport cu interesele de grup", potrivit comunicatului.
Curtea Constituţională a acceptat, miercuri, contestaţia preşedintelui Traian Băsescu, declarând neconstituţionale prevederi ale legii uninominalului pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.
Decizia curţii Constituţionale va fi motivată şi publicată în Monitorul Oficial, moment de la care devine definitivă şi general obligatorie.
Astfel, Parlamentul este obligat ca, în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial, să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii.
Şeful statului a declarat, săptămâna trecută, referindu-se la legea votului uninominal pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, că suspectează "o cârdăşie" între Asociaţia Pro Democraţia şi Guvern, în ceea ce priveşte articolele 2 şi 26 din lege, pe care le consideră neconstituţionale.
Şeful statului a spus că el nu crede că APD nu a avut în vedere că cele două articole contravin prevederilor constituţionale.
"De aceea, suspectez o cârdăşie între Asociaţia Pro Democraţia şi Guvern. Dacă Curtea Constituţională constată că nu există abateri de la Constituţie, le voi cere public scuze. În caz contrar, Asociaţia Pro Democraţia şi primul-ministru trebuie să ştie că au participat la înşelarea românilor", a afirmat Traian Băsescu.
Liderul APD, Cristian Pârvulescu, a apreciat, ulterior, într-o declaraţie pentru MEDIAFAX, că Băsescu extinde exagerat conflictul dintre instituţia prezidenţială şi Executiv şi asupra proiectului de lege privind votul uninominal propus de APD şi asumat de Guvern.
Liderul APD a respins acuzaţiile preşedintelui Traian Băsescu, susţinând că organizaţia pe care o conduce s-a implicat în realizarea proiectului de lege cu bună credinţă şi că, în principiu, refuză polemicile.(MEDIAFAX GENERAL 12 decembrie 2007)
Videanu: Procesul descentralizării este îngheţat şi fără perspective
Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, Adriean Videanu, declară că procesul descentralizării este "îngheţat" şi "fără perspectivă" şi lansează un protest public prin care cere Guvernului şi Parlamentului urgentarea aprobării legislaţiei privind descentralizarea serviciilor publice locale.
Adriean Videanu, alături de primarii municipiilor Piteşti, Ploieşti şi Baia Mare, au lansat, joi, la sfârşitul şedinţei Comitetului Director al Asociaţiilor Municipiilor din România (AMR), un protest public prin care cer Guvernului şi Parlamentului urgentarea aprobării legislaţiei privind descentralizarea serviciilor publice locale, astfel încât administraţia publică locală să-şi desfăşoare mult mai bine activitatea.
"Procesul descentralizării este un proces îngheţat, fără perspectivă. De aceea lansăm un protest public prin care cerem Guvernului şi Parlamentului să urgenteze toată legislaţia subsecventă aprobării legii descentralizării astfel încât administraţia publică locală să-şi poată desfăşura mai bine activitatea", a spus Adriean Videanu.
Vicepreşedintele AMR Emil Calotă, primar al municipiului Ploieşti, a declarat că protestul vizează trei puncte importante, printre care finalizarea legii privind înfiinţarea poliţiei locale prin preluarea de către autorităţile locale a segmentelor poliţiei rutiere şi de ordine publică, pentru a putea controla problema traficului, reînfiinţarea compartimentelor de poliţie rutieră la nivelul municipiilor, cu atât mai mult cu cât există legislaţie care împiedică intervenţia autorităţilor locale în disciplinarea traficului şi a parcărilor, precum şi "protocolarea" rapidă a cooperării dintre Poliţia naţională, Poliţia comunitară şi Primării privind monitorizarea, comunicarea şi informarea publică a cetăţenilor privind problemele din trafic.
"Poliţia locală trebuie să devină o realitate. Fie o terminăm, fie o dăm înapoi Poliţiei naţionale", a spus Calotă.
În opinia preşedintelui AMR, Adriean Videanu, ceea ce se întâmplă în Bucureşti în privinţa traficului se regăseşte din ce în ce mai des şi în municipiile din România. Astfel, pentru a evita extinderea aglomerării traficului în oraşele mari, Videanu cere Guvernului adoptarea unui program naţional prioritar pentru alternative ocolitoare de transport în toate municipiile.
Primarul municipiului Piteşti, Tudor Pendiuc, susţine că se vorbeşte despre descentralizare, dar în realitate se face o "centralizare a descentralizării".
"Legislaţia din România nu se adresează României, ci unui alt stat, pentru că nu are la bază realităţile cu care ne confruntăm noi astăzi", a spus Tudor Pendiuc.
Potrivit lui Pendiuc, activitatea ministerelor nu ajută autorităţile locale în procesul de lucru. Pendiuc a amintit situaţia unităţilor de învăţământ care au primit bani pentru reabilitare, dar care din cauza prevederilor legale privind achiziţiile publice nu au putut fi folosiţi. El a cerut Ministerului Educaţiei ca toate sumele alocate anul acesta pentru unităţile de învăţământ preuniversitar şi preşcolar să fie transferate cu aceeaşi destinaţie şi anul viitor, pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare.
Primarul municipiului Baia Mare, Cristian Anghel, este convins că se vor găsi soluţii astfel încât sumele alocate autorităţilor locale pentru lucrările contractate privind reabilitarea unităţilor de învăţământ să fie continuate şi anul viitor.
Anghel a anunţat amendamentele municipiilor la proiectul de Cod fiscal. Astfel, în privinţa taxei de tranzacţie imobiliară, el spune că 50 la sută din aceasta era repartizată bugetului local, iar prin noul Cod fiscal acest venit ajunge la bugetul de stat, în acest fel fiind prejudiciate previziunile bugetare pe anii viitori.
Totodată, el s-a referit şi la facilităţile pentru veteranii de război şi văduvele de război, susţinând că acestea nu se regăsesc în actualele prevederi ale Codului fiscal. Primarul din Baia Mare apreciază că este necesară şi adoptarea de acţiuni sancţionatorii pentru locatarii care nu-şi anunţă locatorii de intervenţiile pe care le fac în perimetrul locuinţelor închiriate. (MEDIAFAX GENERAL 14 decembrie 2007)
Şeful statului şi premierul, invitaţi la lansarea Legilor învăţământului
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) va lansa, luni, în dezbatere publică, noul pachet de legi ale învăţământului, eveniment la care sunt invitaţi să participe preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu.
Proiectul de legi conţine Legea învăţământului preuniversitar, Legea învăţământului superior şi Statutul personalului didactic.
'Proiectele se vor afla în dezbatere o lună, timp în care vor putea fi aduse sugestii şi amendamente. Acestea vor fi analizate, evaluate şi, după caz, integrate în proiect. După definitivare, proiectul va intra în dezbatere parlamentară, pentru a putea fi supus votului. Pachetul legislativ va putea fi accesat, începând de luni, 17 decembrie, pe site-ul MECT, www.edu.ro', precizează un comunicat al MECT, remis ROMPRES.
Lansarea va avea loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare 'Carol I', începând cu ora 12,00.
La eveniment au mai fost invitaţi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Nicolae Văcăroiu şi Bogdan Olteanu, preşedinţii celor două Comisii pentru învăţământ ale Parlamentului, Irinel Popescu şi Lia Olguţa Vasilescu, reprezentanţi ai sindicatelor din învăţământ, ai federaţiilor studenţeşti şi preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Ecaterina Andronescu. De asemenea, sunt invitaţi inspectorii şcolari generali şi rectorii universităţilor din România, organizaţii neguvernamentale, preşedinţi de partide parlamentare şi jurnalişti, se mai arată în documentul citat.
Lansarea spre dezbatere publică a pachetului de legi fusese iniţial anunţată pentru data de 24 octombrie, însă a fost amânată, Ministerul Educaţiei justificând această decizie prin faptul că nu doreşte ca dezbaterea publică să se suprapună cu referendumul pentru votul uninominal şi cu campania electorală pentru Parlamentul European.
Conform unor surse autorizate, amânarea pachetului legislativ ar fi fost cauzată de nemulţumirea UDMR faţă de noua Lege a învăţământului preuniversitar, mai exact faţă de problema modalităţii de predare a limbii române.
Potrivit MECT, şcolile performante, căutate de elevi, vor prelua infrastructura unităţilor de învăţământ care se închid din cauza rezultatelor slabe.
Şcolile care preiau patrimoniul vor putea păstra şi din profesorii cu rezultate bune de la respectivele unităţi de învăţământ.
Totodată, şcoala va avea libertatea să aleagă materiile care se vor preda, deoarece educaţia trebuie să se adreseze nevoii comunităţii.
O altă prevedere a proiectului Legii învăţământului preuniversitar se referă la faptul că inspectorii şcolari judeţeni vor deveni funcţionari publici, pentru a nu mai fi înlocuiţi de fiecare dată când se schimbă guvernarea.
Pentru funcţia de director al unei unităţi şcolare va putea candida nu numai un profesor, ci şi un manager.
Potrivit pachetului de legi al MECT, un profesor titular al cărui post va fi restructurat va primi bani de la minister, care va trebui să-i ofere variante de posturi. Profesorul va putea refuza de cel mult două ori ceea ce îi oferă ministerul.
Proiectul de Lege a învăţământului preuniversitar arată că profesorii vor primi tichete de masă şi o primă de vacanţă, care va fi acordată anual, egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediul de odihnă. De asemenea, proiectul prevede că personalul didactic va mai beneficia şi de un premiu anual egal cu un salariu mediu lunar de bază şi ajutor anual pentru cărţi şi materiale didactice, în valoare de 100 de euro.
Potrivit prevederilor, cadrele didactice vor primi şi o primă de instalare în curs de cinci ani, o singură dată, însă, în cazul plecării din sistem în următorii cinci ani, o vor restitui.
De asemenea, profesorii vor avea reducere de 50% la biletele pentru filme, concerte sau spectacole de teatru organizate de instituţii publice, iar mamele vor primi ajutor de naştere în valoare de un salariu de bază.
Fiecare universitate poate să-şi aleagă conducerea după cum doreşte, fie prin concurs, fie alegerea de către senatele universităţilor, ale rectorilor, fie mixt - concurs şi alegeri.
Una dintre noutăţile incluse în Legea învăţământului superior prevede că dacă o persoană ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei universităţi, nicio rudă sau afin de până la gradul IV nu va putea ocupa o funcţie de conducere în aceeaşi instituţie de învăţământ superior.
În ceea ce priveşte sancţionarea cadrelor didactice, aceasta se va face, potrivit ministrului Educaţiei, ca şi până în prezent. Astfel, organismul care îl numeşte pe profesor, acela îl va putea şi sancţiona.
În învăţământul universitar finanţarea va fi făcută în funcţie de numărul de studenţi, dar pe cicluri. Acest fapt va avea drept consecinţă, potrivit ministrului Adomniţei, stimularea competitivităţii atât între studenţi, cât şi între universităţi şi, nu în ultimul rând, propulsarea universităţilor româneşti în topul celor mai bine cotate universităţi din lume. (Rompres, 17 decembrie 2007)
ONG-urile cer Guvernului clarificări despre Codul de procedură administrativă
Proiectul Codului de procedură administrativă a fost redactat fără a se respecta legea, susţin mai multe organizaţii neguvernamentale, care solicită clarificări din partea Guvernului cu privire la poziţia sa faţă de acest proiect.
Deşi apreciază gestul Ministerului Internelor de a renunţa la iniţiativa de a abroga Legea nr. 544/2001 a liberului acces la informaţiile de interes public şi Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţie prin proiectul de Cod de procedură administrativă, reprezentanţii ONG-urilor susţin că proiectul a fost lansat în dezbatere publică de MIRA la 16 noiembrie 2007, deşi a fost redactat cu nerespectarea unor prevederi legale.
Într-o conferinţă de presă organizată luni dimineaţa, reprezentanţii mai multor organizaţii, printre care APADOR-CH, Pro Democraţia, Fundaţia Soros şi Institutul pentru Politici Publice, au arătat că deşi Guvernul era obligat să aprobe prin hotărâre tezele prealabile ale proiectului de cod şi abia după aceea să se treacă la redactarea textului propriu-zis, aceste teze nu au fost publicate în Monitorul Oficial nici până la această oră.
'În acelaşi timp, proiectul de Cod de procedură administrativă a fost asumat de MIRA şi lansat în dezbatere publică în lipsa unui proiect de Cod administrativ. Drept urmare, proiectul în discuţie conţine un amalgam de dispoziţii de procedură şi de drept substanţial, fără să rezolve în esenţă o problemă spinoasă a administraţiei publice: existenţa unui număr foarte mare de acte normative' - susţin ONG-urile.
Potrivit reprezentanţilor organizaţiilor, adoptarea un Cod administrativ care să unifice toate dispoziţiile legale privind administraţia, însoţită de adoptarea un Cod de procedură administrativă ar reprezenta un progres important în reformarea, simplificarea şi responsabilizarea administraţiei publice.
Violeta Alexandru, director în cadrul Institutului pentru Politici Publice, a afirmat că 'materialul este în continuare foarte slab - o iniţiativă nereuşită a MIRA, care a căutat doar să demonstreze Comisiei Europene că îşi face treaba pe final de an'.
La rândul lui, Radu Nicolae, de la Centrul pentru Resurse Juridice, a susţinut că proiectul conţine 'multe prevederi incoerente, prost redactate, care nu vor face altceva decât să îngreuneze activitatea instituţiilor publice'.
MIRA a anunţat, pe 14 decembrie, că iniţiatorii Codului de procedură administrativă au decis, ca urmare a consultărilor, menţinerea în afara acestui cod a legilor accesului la informaţii şi transparenţei decizionale.
Mai multe ONG-uri, cea mai vehementă fiind APADOR-CH, au criticat dur, luna trecută, intenţia Executivului de a abroga cele două acte normative prin introducerea unui Cod de procedură administrativă. Unele dintre ele au redactat scrisori către forurile internaţionale în care reclamau Executivul de la Bucureşti pentru 'decizia unilaterală şi abuzivă' de abrogare a celor două legi.
Legile anunţate ca vizate pentru a fi abrogate prin adoptarea noului Cod de procedură administrativă sunt, potrivit APADOR-CH, 'legi de mare importanţă pentru stabilirea unei relaţii corecte între autorităţi şi cetăţean', astfel încât ONG-ul a cerut Guvernului să renunţe la intenţia sa de a le elimina.
Potrivit APADOR-CH, în cazul în care noul Cod de procedură administrativă ar fi intrat în vigoare în forma propusă dezbaterii publice de Ministerul Internelor, Parlamentul şi instanţele judecătoreşti ar fi putut refuza accesul la informaţii publice. (Rompres, 17 decembrie 2007)
MECT a lansat pachetul de legi ale educaţiei
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a lansat, luni, la Biblioteca Centrală Universitară, pachetul de legi ale educaţiei care cuprinde legea învăţământului preuniversitar, legea învăţământului universitar superior şi statutul cadrelor didactice.
'Educaţia are nevoie după 12 ani de un nou cadru legal în care să se dezvolte. MECT propune prin proiectul de lege a educaţiei o nouă abordare a sistemului de învăţământ. Fiecare dintre reglementările la care reprezentanţii ministerului au lucrat alături de partenerii sociali care au participat activ la desfăşurarea lor a pornit de la un concept important, acela al maturizării, al autonomiei sistemului în ansamblul său' - a declarat ministrul Educaţiei, la festivitatea de lansare a pachetului de legi.
Pachetul de legi prevede că educaţia timpurie antepreşcolară se va desfăşura în perioada 0-3 ani, învăţământul şcolar, care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare - între 3 şi 6 ani, învăţământul primar va avea cinci clase structurale - clasa pregătitoare şi clasele I-IV.
Potrivit legii învăţământului preuniversitar, învăţământul gimnazial este învăţământ secundar inferior şi cuprinde cinci clase (V-IX), învăţământul liceal este învăţământ superior, secundar şi cuprinde 3 sau 4 clase (X-XII sau XII). De asemenea, educaţia profesională va face parte din învăţământul liceal, filiera tehnologică.
Învăţământul terţiar nonuniversitar va cuprinde, potrivit proiectului de lege lansat spre dezbatere publică, învăţământul postliceal între una şi trei clase.
Potrivit ministrului învăţământului, educaţia obligatorie va fi de 13 ani, în prezent, aceasta fiind de 10 ani.
Actul normativ lansat luni de MECT prevede că direcţiile judeţene pentru învăţământ şcolar vor fi instituţii deconcentrate de specialitate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu atribuţii în aplicarea politicilor educaţionale şi vor asigura calitatea procesului educativ prin inspecţia şcolară, implementarea programelor iniţiate de minister, evaluarea instituţională a unităţilor de învăţământ, organizarea examenelor şi concursurilor naţionale.
O noutate a pachetului de legi se referă la conducerea unităţilor de învăţământ. Astfel, organul de conducere al unităţii de învăţământ şcolar cu personalitate politică va fi Consiliul de Administraţie cu rol de decizie în domeniul administrativ. Membrii Consiliului de Administraţie vor fi în proporţie de 60 la sută reprezentanţi ai şcolii şi în proporţie de 40 la sută reprezentanţi ai părinţilor, ai autorităţilor publice locale şi ai agenţilor economici.
Preşedintele Consiliului de Administraţie va fi ales prin vot secret pe o perioadă de un an.
Finanţarea unităţilor de învăţământ se va face în funcţie de numărul de elevi.
Legea învăţământului superior prevede că organismele consultative la nivel naţional în ceea ce priveşte învăţământul universitar vor fi Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză în Învăţământ, Consiliul Naţional de atestare a titlurilor, diplomelor şi certificatelor universitare, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Consiliul Naţional al finanţării învăţământului superior, Consiliul Naţional pentru calificări universitare.
O instituţie de învăţământ superior de stat sau particulară poate purta titulatura de universitate doar după acreditare prin lege.
Potrivit noului pachet de legi, reglementarea statutului conducerii universitare se va face potrivit Cartei universitare iar organismele de conducere vor fi deliberative, executive şi consultative.
Rectorii, prorectorii şi decanii vor încheia contracte de performanţă cu universitatea. Ei vor fi degrevaţi de atribuţii didactice şi vor fi remuneraţi cu dublul salariului de bază al funcţiei didactice pe care o deţin.
Finanţarea universităţilor se va face pe cicluri de studii în funcţie de numărul de studenţi. O noutate apărută în legea statutului personalului didactic din pachetul de legi ale educaţiei este un capitol referitor la deontologia profesională a personalului din învăţământ, inexistent în actualul act normativ.
Prevederile acestui capitol au în vedere atât promovarea unei imagini pozitive a profesiei de dascăl, cât şi responsabilizarea personalului didactic pe baza unor principii şi norme de conduită.
Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Cristian Adomniţei, a declarat cu prilejul lansării pachetului de legi că toţi copiii vor avea loc în grădiniţe peste trei ani. Cristian Adomniţei a afirmat că va fi înfiinţată o agenţie de credite pentru studenţi, un Consiliu Naţional pentru Studenţi, Etică şi Prognoză în Învăţământ, Registrul matricol unic, care va permite gestionarea programelor de studii ale studenţilor înmatriculaţi şi actelor de studii în corelare cu calificările de pe piaţa muncii.
Adomniţei a mai precizat că pentru a aduce studenţi străini să înveţe în România va fi creată o agenţie pentru internaţionalizarea învăţământului. 'Sper ca la 110 ani de la momentul istoric Spiru Haret şi în Parlament să treacă pachetul de legi pentru beneficiul copiilor noştri', a afirmat demnitarul.
Cele trei legi au fost postate pe pagina de internet a MECT. (Rompres, 17 decembrie 2007)
Deputaţii au adoptat noua lege pentru protecţia animalelor
Deputaţii au adoptat, luni, cu 216 voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o abţinere, modificările aduse legii pentru protecţia animalelor, iniţiate de senatorul conservator Marius Marinescu, lege premergătoare înfiinţării Poliţiei animalelor.
"După 18 ani, avem o lege bună pentru protecţia animalelor, o lege eficientă. Prin această lege dorim să sancţionăm dur actele de cruzime şi de maltratare a animalor cu amendă penală sau cu închisoare, iar, pe altă parte, dorim să eliminăm cauzele care au dus la atrocităţi, să schimbăm mentalitatea oamenilor. Copiii să iubească animalele, iar adulţii să le respecte", a spus iniţiatorul acestei legi, senatorul Marius Marinescu.
Reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare s-au exprimat în favoarea acestei legi.
Deputatul PSD Aura Vasile a afirmat, după anunţarea rezultatului votului, că social-democraţii nu au uitat cum fostul primar general al Capitalei Traian Băsescu, actualul şef de stat, "a dat tonul nimicirii animalelor de pe stradă".
Pentru susţinerea acestui proiect legislativ, circa 300 de iubitori de animale, printre care Mihai Constantinescu şi Simina Mezincescu, membri ai unor organizaţii non-guvernamentale care acţionează pentru protecţia animalelor, au asistat la şedinţa de luni. Ei le-au oferit deputaţilor câte o garoafă roşie şi le-au cerut să voteze favorabil acest proiect de lege. În timpul şedinţei, susţinătorii au aplaudat fiecare intervenţie a deputaţilor.
Conform noii legi, care modifică Legea 205/2004, constituie infracţiune deţinerea şi comercializarea de animale sălbatice, cu excepţia grădinilor zoologice, folosirea animalelor pentru cerşetorie, omorârea animalelor, organizarea de lupte între animale sau cu animale, maltratatrea şi schingiuirea acestora, despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni, precum şi intervenţiiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative.
Modificările adoptate luni de deputaţi creează cadrul legal pentru protecţia animalelor, urmând ca, pe viitor, să fie iniţiată o lege pentru înfiinţarea poliţiei veterinare.
Actul normativ prevede pedepse care pot merge până la amenzi penale de 2.000 lei sau închisoare de până la un an.
Camera Deputaţilor este forul decizional în privinţa acestui act normativ.(MEDIAFAX GENERAL 17 decembrie 2007)
Contribuţia societăţii civile la procesul legislativ, în dezbatere
Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC) a organizat, marţi, la Palatul Parlamentului, o masă rotundă despre contribuţia organizaţiilor civice la derularea procesului legislativ în anul 2007, eveniment finanţat de Camera Deputaţilor şi la care au fost prezenţi peste 70 de reprezentanţi ai unor ONG.
'Ne-am propus dezbaterea şi analiza acţiunilor de contribuţie la procesul legislativ desfăşurate de organizaţiile societăţii civile în anul 2007, transferul de experienţe şi bune practici în acest sens şi implicarea unor noi organizaţii în aceste demersuri', a spus directorul executiv al FDSC, Ionuţ Sibian. El a arătat că, datorită parteneriatului cu Camera Deputaţilor în anul 2007, a existat o prezenţă constantă a unor organizaţii civice pentru a-şi susţine punctele la dezbaterile din comisiile parlamentare.
'La Senat, din păcate, încercările noastre de a lucra cu comisiile pe domeniile în care avem expertiză şi interes se lovesc de opacitatea acestor comisii', a spus Sibian, dând ca exemplu dezbaterile la legea privind statutul de utilitate publică, pentru care s-a solicitat prezenţa la dezbatere, însă nu s-a primit niciun răspuns de la Senat.
La dezbatere a fost prezentă şi Minodora Clivetti, deputat, preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse, care a subliniat că la organismul pe care îl conduce există o deschidere permanentă faţă de organizaţiile civice care au ajutat comisia la modificarea legilor privind combaterea violenţei în familie şi protecţia persoanelor cu handicap. Clivetti a arătat că la comisia sa au fost încheiate 15 parteneriate cu diverse ONG.
De asemenea, deputatul Mihai Cristian Apostolache de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a încurajat organizaţiile societăţii civile să fie mai determinate în a colabora cu instituţiile din Parlament.
La dezbatere s-a arătat nevoia pentru o mai bună promovare a buletinului 'Agenda deputatului', realizat şi distribuit gratuit către ONG abonate de FDSC prin parteneriatul cu Camera Deputaţilor şi prin biroul de relaţii cu societatea civilă existent în acest for legislativ, precum şi nevoia ca organizaţiile civice care deţin expertiză juridică şi tehnică în diferite domenii să fie mai active în a-şi promova interesele în derularea procesului legislativ.
Totodată, au fost prezentate mai multe cazuri de bune practici în acest sens, cum ar fi campania pentru reforma electorală derulată de Asociaţia Pro Democraţia, campania derulată de FDSC pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ privind mecanismul de finanţare a serviciilor sociale, la care s-au asociat peste 200 de organizaţii din Bucureşti şi teritoriu.
FDSC este o organizaţie înfiinţată în anul 1994 care are ca scop informarea, finanţarea, instruirea şi dezvoltarea capacităţii organizaţiilor societăţii civile. (Rompres, 18 decembrie 2007)
Asociaţia Acţiunea Etică nemulţumită de legile propuse de MECT
Asociaţia Acţiunea Etică (AAE) susţine că echipa interdisciplinară din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, care a lucrat la elaborarea şi reglementarea juridică a Centrelor judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională (CJRAE/CRAEMB), a fost drastic limitată, din ea nefăcând parte sociologii.
Potrivit unui comunicat remis, miercuri, ROMPRES, una din nemulţumirile asociaţiei este legată de faptul că în structura CJRAE/CRAEMB nu este cuprins departamentul de consiliere şi prevenire a devianţei juvenile.
Un alt lucru acuzat de AAE se referă la faptul că la concursul pentru funcţia de director al CJRAE/CRAEMB nu pot candida sociologi, deşi capacităţile lor educaţional-instituţionale sunt de excepţie.
'Ministerul Educaţiei va dezvolta o relaţie de putere conjuncturală în relaţie cu societatea civilă şi nu va ţine cont de propunerile noastre de completare, modificare a pachetului de legi privind învăţământul, iar atunci oficialii ministeriali ai momentului îşi vor asuma responsabilităţi majore sau vor analiza profesionist întreaga problematică pusă în discuţie', se arată în comunicatul AAE. (Rompres, 19 decembrie 2007)
Executivul a stabilit normele de aplicare a Legii asociaţiilor de proprietari
Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri, printr-o hotărâre, normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.
Normele stabilesc cadrul general pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, exploatarea şi administrarea clădirilor - blocuri de locuinţe, precum şi exercitarea controlului financiar-contabil şi de gestiune asupra activităţii asociaţiilor de proprietari.
De asemenea, sunt detaliate aspecte legate de drepturile şi obligaţiile proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari, de atribuţiile Adunării Generale a Proprietarilor, de atribuţiile Comitetului executiv, ale Cenzorului sau ale Comisiei de cenzori, precum şi ale administratorului, persoană fizică sau juridică.
Hotărârea reglementează în detaliu modul de repartizare a cheltuielilor rezultate din întreţinerea, repararea şi exploatarea clădirilor şi raportul dintre administraţia publică locală sau centrală şi asociaţiile de proprietari.
Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari a modificat numărul de proprietari necesari pentru modificarea statutului ori a acordului de asociere de la jumătate plus unu la două treimi. Legea a dat, totodată, dreptul proprietarilor de a avea acces la cerere la orice document al asociaţiei de proprietari.
Termenul de preaviz în care proprietarul este obligat să accepte accesul în apartament al unui delegat al asociaţiei s-a micşorat de la 15 la 5 zile, iar proprietarii au obligaţia de a consolida sau moderniza clădirea pentru reabilitare termică şi eficienţă termică.
Notarii publici trebuie să autentifice actele de înstrăinare a apartamentelor, numai după ce proprietarii vor face dovada achitării la zi a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, eliberată în original sub semnătura preşedintelui şi a administratorului asociaţiei, cu precizarea numelui şi prenumelui acestora, şi cu ştampila asociaţiei de proprietari fără a fi necesară confirmarea de compartimentul specializat în sprijinirea şi îndrumarea asociaţiilor.
În situaţii excepţionale, hotărârile pot fi luate prin acordul scris al majorităţii proprietarilor unei scări sau unui bloc membrii ai asociaţiei de proprietari care îi vizează direct, pe baza de tabel nominal. Hotărârile adunărilor generale se consemnează în registrul de procese verbale al asociaţiei de proprietari, se semnează de către toţi membrii comitetului executiv şi se comunică în scris, tuturor proprietarilor.
S-a micşorat, totodată, termenul de contestare a hotărârii adunării generale de la 60 la 45 de zile.
Asociaţia poate intermedia servicii între furnizori şi proprietarii consumatori, în special cu privire la serviciile publice de utilităţi pe baza unor contracte de prestări de servicii sau de furnizare cu caracter individual. Pentru contractele de furnizare cu caracter individual, drepturile şi obligaţiile cu privire la serviciul furnizat, aparţin, pe de o parte, furnizorului, şi de cealaltă parte, proprietarului. Furnizorii se vor îndrepta pentru recuperarea debitelor împotriva proprietarilor restanţieri, iar serviciul de intermediere din partea asociaţiei de proprietari constă în: repartizarea facturilor către proprietari prin lista de plată lunară, încasarea şi plata sumelor reprezentând contravaloarea consumului facturat, înştiinţarea furnizorului cu privire la debitori.
Comitetul executiv adoptă decizii cu privire la stabilirea cuantumului salariilor, al indemnizaţiilor şi al eventualelor premieri care se acordă personalului încadrat cu contract individual de muncă. Comitetul executiv poate decide şi asupra acordării unor drepturi băneşti membrilor asociaţiei de proprietari care desfăşoară activităţi lucrative folositoare acesteia, în limita bugetului de venituri şi cheltuieli adoptat de adunarea generală.
Termenul de plată a cotelor de contribuţie a fost modificat de la 15 la 20 zile. Sumele încasate din aplicarea penalităţilor vor face obiectul fondului de penalităţi al asociaţiei şi se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociaţiei de către terţi şi pentru cheltuielile cu reparaţiile asupra proprietăţii comune sau alte cheltuieli de natura administrativă.
Exercitarea controlului asupra activităţii financiar contabile din cadrul asociaţiilor de proprietari de către Consiliile locale se va putea efectua şi din oficiu. (Rompres, 20 decembrie 2007)
Dostları ilə paylaş: |