1 Apărarea şi promovarea drepturilor cetăţeneşti 5


Societatea italiană, marcată de intoleranţă crescândă, în special faţă de români şi romi - raport



Yüklə 0,52 Mb.
səhifə18/18
tarix27.12.2018
ölçüsü0,52 Mb.
#87298
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   18

Extern

Societatea italiană, marcată de intoleranţă crescândă, în special faţă de români şi romi - raport


Procesul de integrare a străinilor în societatea italiană prezintă primele sale "deficienţe", subliniate de sentimentul crescând de xenofobie şi intoleranţă, mai ales faţă de români şi de persoanele de etnie romă, relevă raportul anual pe 2007 al centrului italian de cercetări socioeconomice Censis.

Cel de-al 41-lea raport anual referitor la situaţia socială din Italia, publicat vineri, semnalează faptul că societatea italiană începe să devină intolerantă faţă de imigranţi, deşi în anii precedenţi, institutul Censis subliniase buna capacitate a autorităţilor de la Roma de a gestiona activităţile de găzduire şi integrare a acestora.

Potrivit raportului - care menţionează, printre altele, tendinţa de fragmentare excesivă a competenţelor în materie de imigraţie, între diversele instituţii ale statului - xenofobia vizează în special comunităţile românească şi romă, în urma unor "episoade de o cruzime extremă, care i-au avut ca protagonişti pe cetăţenii străini provenind din Europa de Est" şi a creşterii "sentimentului de nesiguranţă colectivă".

Intoleranţa a fost alimentată, parţial, şi de creşterea exponenţială a numărului românilor din Italia, de 260 la sută în ultimii cinci ani (mai precis, de la 95.039 de persoane în 2002, la 342.200 în 2006). Românii au devenit, astfel, a treia comunitate din Italia, deşi cifrele organizaţiei neguvernamentale Caritas menţionează 555.997 de români stabiliţi pe teritoriul italian, ceea ce ar însemna că ei reprezintă cea mai mare comunitate străină din această ţară.

În paralel, românii se situează în fruntea "clasamentului" persoanelor denunţate pentru diverse infracţiuni, în perioada 2004-2006. Ei reprezintă 37 la sută din străinii denunţaţi pentru furturi din buzunar, 29,8 la sută din cei denunţaţi pentru furturi de autoturisme, 26,9 la sută - furturi din magazine şi locuinţe, 15,4 la sută - infracţiuni violente, de tipul omorului, 16,2 la sută - violenţe sexuale.

Creşterea numărului cetăţenilor români denunţaţi este însoţită de o creştere paralelă a numărului deţinuţilor de origine română din închisorile italiene. În luna iunie a acestui an, ei erau în număr de 2.267, reprezentând 5,2 la sută din totalul deţinuţilor şi 14,5 la sută din numărul deţinuţilor străini.

Cu toate acestea, raportul Censis reaminteşte că cea mai mare parte a infracţiunilor săvârşite pe teritoriul italian sunt comise de străini fără drept de şedere, aşa cum erau şi mulţi dintre români, înainte de aderarea ţării la UE.

Institutul semnalează necesitatea aplicării unei noi politici, îmbunătăţite, în materie de reglementare a fluxurilor migratorii şi semnalează faptul că termenii "rom, român, ţigan, nomazi, persoane fără drept de şedere, imigranţi, se amestecă în limbajul politicienilor şi al mass-media, influenţând percepţia populaţiei". (MEDIAFAX GENERAL, 7 decembrie 2007)


Organizaţiile pentru drepturile omului cer explicaţii privind cazul jurnalistei Natalia Morar


Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului au anunţat că vor încerca să afle motivele pentru care jurnalistei Natalia Morar nu i s-a permis revenirea în Rusia după o călătorie în interes de serviciu în Israel, relatează Interfax, în pagina electronică.

"Vom depune o plângere la Serviciul de Frontieră", a declarat luni directorul Biroului pentru Drepturile Omului din Moscova, Aleksander Brod.

Morar, împreună cu alţi 16 jurnalişti, a participat la un seminar de cinci zile în Israel, care a fost organizat de Biroul pentru Drepturile Omului din Moscova împreună cu o fundaţie pentru memoria victimelor Holocaustului.

Autorităţile de frontieră ruse de la aeroportul Domodedovo din Moscova au interzis duminică dimineaţa intrarea jurnalistei în Rusia. Redactorul şef al publicaţiei New Times la care lucrează jurnalista, Ievghenia Albats, a declarat că nu au fost prezentate nici un fel de documente oficiale pentru a susţine această interdicţie.

"Aşteptăm explicaţii în scris de la Serviciul de Frontieră de la aeroportul din Domodedovo. Cred că Morar nu prezenta nici un fel de pericol la adresa securităţii naţionale. Probabil, au existat anumite neconcordanţe în anumite documente şi aşteptăm un răspuns oficial", a adăugat Brod.

Serviciul de frontieră al serviciului federal de Securitate nu a făcut comentarii oficiale cu privire la acest incident.

Jurnalista este cetăţean al Republicii Moldova şi s-a îmbarcat într-o cursă către Chişinău.(MEDIAFAX GENERAL, 17 decembrie 2007)

Circa 7.000 de minori neînsoţiţi, între care şi români, se află în prezent în Spania - studiu


Circa 7.000 de minori neînsoţiţi, între care şi români, se află în prezent pe teritoriul Spaniei, potrivit rezultatelor preliminarii ale unui studiu finanţat de Ministerul spaniol al Educaţiei şi citat de publicaţia Lavanguardia, în ediţia electronică.

Sosirea minorilor neînsoţiţi în Spania constituie un fenomen constant. Dacă în urmă cu câţiva ani majoritatea acestor copii erau de origine marocană, în prezent mulţi dintre ei sunt români. Printre aceştia se află şi tinere care, odată ajunse în această ţară, încep să practice prostituţia.

Studiul, numit "Minori imigranţi neînsoţiţi în Spania. Noi tendinţe", a fost realizat de Fundaţia Pere Tarres şi finanţat de Ministerul Educaţiei.

Noul studiu despre minorii care sosesc neînsoţiţi în Spania încearcă să explice acest fenomen şi să faciliteze procesul de integrare şi dezvoltare a acestor tineri.

"Încercăm să investigăm noile tendinţe, în special noile naţionalităţi implicate şi feminizarea", explică Violeta Quiroga, doctor în antropologie socială şi respnsabil din cadrul Fundaţiei Pere Tarres. Imigrantele minore care intră în circuitul prostituţiei constituie unul dintre cele mai dificile domenii.

Printre cazurile detectate se numără în general cele ale tinerelor de origine română şi nigeriană, de 16 sau 17 ani şi care depind de reţele mafiote ce le-au falsificat paşapoartele sau data de naştere pentru a demonstra că sunt majore.

O mare parte dintre aceste tinere percep acest fenomen ca pe o oportunitate de a obţine câştiguri într-un mod uşor şi rapid, deşi în general se confruntă cu proxeneţii, care le iau banii cu forţa.(MEDIAFAX GENERAL 17 decembrie 2007)

Diverse

Mărieş: Dan Iosif, un om cu care nu m-am certat niciodată


Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş, a declarat, după aflarea morţii lui Dan Iosif, că acesta a fost un om cu care nu s-a certat niciodată deşi, la Revoluţie, după câteva ore de stat împreună, fiecare "a mers pe drumul lui".

"Eu nu o să dau niciodată în nimeni care a fost pe stradă în 21 şi 22 decembrie, indiferent ce drum a urmat de atunci. Mi-l amintesc pe Dan. Din momentul în care am intrat cu toţii în CC în zilele acelea, fiecare a mers pe drumul lui", a adăugat Mărieş.

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie a povestit că, după zilele Revoluţiei, l-a revăzut pe Dan Iosif în 28 ianuarie 1990, în apropierea locului unde avea loc marele miting al partidelor istorice. "Este singura amintire neplăcută pe care o am cu Dan Iosif", a spus Mărieş, adăugând că, atunci, s-a dus, împreună cu un coleg, spre locul unde era acesta, ştiind că plănuieşte o contra-manifestaţie. Când au ajuns lângă el, Dan Iosif i-a alungat spunându-le: "Plecaţi mă, cu voi n-am ce discuta !".

"Venea destul de des la Adunarea Generală a Asociaţiei şi discutam foarte civilizat. Nu m-am certat cu el niciodată. Dacă a avut decenţă, cum să mă cert cu el ?", s-a întrebat Mărieş.

Dan Iosif, unul dintre liderii revoluţionarilor bucureşteni din decembrie 1989, consilier prezidenţial în timpul mandatului lui Ion Iliescu şi parlamentar PSD, a murit, miercuri dimineaţă, din cauza unui cancer pulmonar de care suferea de mai mulţi ani şi care a fost descoperit într-o fază târzie a bolii. (MEDIAFAX GENERAL 5 decembrie 2007)

ACEA: Numărul înmatriculărilor de maşini noi din România a crescut cu 26,2% în primele 11 luni


Numărul înmatriculărilor de maşini noi în România a crescut cu 26,2% în primele 11 luni ale anului, la 288.389 de unităţi, de la 228.516 unităţi în perioada similară a anului trecut, avansul d,1%, la 29.230 de unităţi.

România se plasează astfel pe locul opt în Europa, în funcţie de numărul autoturismelor noi înregistrate în primele 11 luni, potrivit datelor publicate vineri de Asociaţia Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA).

La nivel european, Dacia a înregistrat, în perioada ianuarie-noiembrie, o creştere cu 87,8% a numărului de autoturisme noi, la 61.363 de unităţi, faţă de 32.678 de unităţi în aceeaşi perioadă a anului trecut.

În luna noiembrie, avansul a fost de 147,7%, la 7.202 de unităţi, de la 2.908 unităţi în primele 11 luni ale anului 2006.

În primele 11 luni, producătorul român a înregistrat o cotă de 0,4% pe piaţa europeană, în creştere de la 0,2% în urmă cu un an. Cota deţinută de Dacia pe piaţa europeană a fost în noiembrie de 0,7%, comparativ cu 0,2% în noiembrie 2006.

Numărul înmatriculărilor de maşini noi în Europa a crescut, în primele 11 luni cu 1,1%, la 14,82 milioane de unităţi, în timp ce în noiembrie a avut loc un declin de 1,1%, la 1,25 de milioane de unităţi.

În primele 11 luni ale anului, primele trei locuri, la nivel european, în funcţie de numărul de vehicule noi înregistrate, au fost ocupate de grupul german Volkswagen, cu 2,68 milioane de unităţi, urmat de PSA Peugeot Citroen cu 1,81 de milioane de unitaţi şi Ford Motor cu 1,47 de milioane de unităţi. (MEDIAFAX ECONOMIC 14 decembrie 2007)

AEA: Tarom a transportat 1,41 milioane pasageri în primele zece luni, în creştere cu 32,8%


Tarom a transportat în primele zece luni ale anului 1,41 milioane pasageri, în creştere cu 32,8% faţă de perioada similară din 2006, în condiţiile majorării gradului mediu de ocupare al aeronavelor cu 6,5 puncte procentuale, la 68,9%, potrivit datelor Asociaţiei Companiilor Aeriene Europene (AEA).

Creşterea consemnată de operatorul român s-a plasat pe locul doi în rândul companiilor de profil din Europa, cel mai mare avans, de 49,9%, fiind înregistrat de SN Brussels Airlines, în timp ce locul trei este ocupat de compania italiană Air One, cu 22%.

Totuşi, Tarom s-a situat pe locul 24 în funcţie de numărul de pasageri în topul celor 31 de companii membre ale AEA.

Potrivit datelor proprii, operatorul român estimează pentru acest an un total de 1,8 milioane pasageri.

Numărul total de pasageri înregistraţi pe cursele din Europa a urcat cu aproape 4%, la 237 milioane de persoane, la un grad mediu de ocupare de 70,2%, cu 0,5 puncte procentuale peste media din ianuarie-octombrie 2006.

Pe cursele internaţionale pe distanţe mici şi medii, traficul a avansat cu 6%, la 153 milioane de persoane, în timp ce numărul total de pasageri pe rutele internaţionale, inclusiv cele transatlantice, s-a situat la 210 milioane de persoane.

În clasamentul operatorilor aerieni, realizat în funcţie de numărul de pasageri, Lufthansa ocupă primul loc, cu cinci milioane de clienţi, urmată de Air France şi British Airways, cu 4 milioane, respectiv cu 2,87 milioane de pasageri.

Potrivit datelor AEA, cele mai ridicate grade de ocupare au fost consemante de KLM (85,6%), Iberia (81,4%) şi Swiss International Airlines (82,7%).

AEA include 31 de operatori aerieni europeni, care transportă anual 320 de milioane de persoane şi şase milioane de tone de marfă, deţinând în total 2.400 de avioane care zboară spre 620 de destinaţii din 160 de ţări. Companiile membre AEA au o cifră de afaceri de 75 miliarde de euro pe an.(MEDIAFAX ECONOMIC, 18 decembrie 2007)

Doar 200 de persoane la Cluj la comemorarea Revoluţiei din decembrie 1989


Doar aproximativ două sute de persoane au participat, vineri, la Cluj-Napoca, la manifestările ocazionate de comemorarea a 18 ani de la Revoluţia din decembrie 1989, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Acţiunile comemorative dedicate împlinirii a 18 ani de la Revoluţia din decembrie 1989 au început cu o slujbă de pomenire şi depuneri de jerbe de flori la Astoria, locul unde a început revoluţia de la Cluj.

Marşul Comemorării a avut loc pe traseul str. Regele Ferdinand – Piaţa Unirii, unde a avut loc o slujbă de pomenire şi depuneri de coroane de flori la Monumentul Eroii Revoluţiei. Marşul a continuat apoi pe B-dul Eroilor, Piaţa Ştefan cel Mare, Calea Turzii şi Cimitirul Eroilor. La Cimitirul Eroilor a avut loc o slujbă religioasă şi defilarea gărzii militare de onoare. Au fost depuse coroane şi jerbe de flori în locurile unde au căzut eroii martiri: în Piaţa Mărăşti, la Troiţă şi pe str Moţilor 102.

De asemenea, o slujbă religioasă a avut loc în Cimitirul Mănăştur, cu depuneri de jerbe de flori la mormintele eroilor Revoluţiei.

Vicepreşedintele Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei Cluj, Gheorghe Pastor, a declarat că au apărut revoluţionari falşi, fapt care este "o ruşine pentru adevăraţii revoluţionari".

"În România există peste 60.000 de revoluţionari, inclusiv jumătate din parlamentati sunt revoluţionari, asta înseamnă că aleşii noştri şi-au dat legi pentru a profita de pe urma certificatelor de revoluţionari. Până când nu se va clarifica cine sunt adevăraţii revoluţionari, aceştia trăiesc în ruşine din cauza impostorilor” a declarat Pastor.

Sâmbătă, la Turda, va avea loc la ora 11.00 primirea invitaţilor la Monumentul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, urmată de Ceremonia de Comemorare, slujba de pomenire, depuneri de coroane de flori la Monumentul Revoluţiei şi defilarea gărzii militare de onoare.

La Dej, este programată tot sâmbătă la ora 11.00 primirea invitaţilor la sediul Primariei, urmată de deplasarea spre Monumentul Eroilor Revoluţiei, intonarea Imnului de stat, slujba de pomenire şi depuneri de coroane şi jerbe de flori. (MEDIAFAX GENERAL 21 decembrie 2007)


Unul dintre greviştii BNR 1989 a ajuns la spital


Unul dintre delegaţii la congresul extraordinar al Blocului Naţional al Revoluţionarilor 1989 România, Ioniţă Gheorghe, intrat în greva foamei pe 18 decembrie, a fost luat cu salvarea şi transportat, în noaptea de marţi spre miercuri, la Spitalul Sf. Ioan, unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale

Potrivit unei scrisori deschise a conducerii BNR 1989, adresată opiniei publice din România şi din străinătate, dar şi autorităţilor române şi europene, deşi mai mulţi revoluţionari s-au aflat în zilele anterioare în situaţii limită (fibrilaţii, pierdere a cunoştinţei, halucinaţii sau alte tulburări a stării lor de sănătate) aceştia sunt hotărâţi să nu părăsească şi să nu renunţe la protest până când nu vor obţine ceea ce şi-au propus.

'Din păcate, clasa politică aflată la conducere, fără excepţie, care are atribuţiuni în rezolvarea şi aplanarea conflictului, a ignorat şi ignoră cu perseverenţă revendicările revoluţionarilor. (...) Nici o personalitate politică (doar cu mici excepţii, dar şi aceştia politicieni fără prea mare influenţă sau putere) ori reprezentant al administraţiei publice centrale nu a binevoit să vadă şi să afle care este situaţia protestatarilor, cetăţeni simpli şi oneşti, dar la mare căutare în perioada campaniilor electorale sau la comemorări'', subliniază, în comunicat, preşedintele executiv al BNR 1989, George Costin.

El neagă influenţa politică privitoare la solicitările BNR 1989 referitoare ''la adevăr, la lustraţie, la vot uninominal direct, la reforma constituţională şi legislativă profundă, la îndepărtarea impostorilor şi a celor judecaţi sau condamnaţi din administraţie, a celor care au însângerat Revoluţia din Decembrie 1989, la preschimbarea certificatelor care le atestă participarea la momentul istoric''.

Pe de altă parte, George Costin atrage atenţia asupra faptului că ''numai indiferenţa, batjocura, persiflarea şi ignorarea totală a cetăţenilor ţării, a electoratului în afara perioadei campaniilor electorale'' a generat protestul revoluţionarilor.

Delegaţii la Congresul BNR 1989 din 18 decembrie au declanşat greva foamei la Palatul Copiilor, ei alegând această formă de protest ''faţă de lipsa de reacţie prin desconsiderarea totală faţă de persoane care, în decembrie 1989, cu riscul vieţii, au contribuit la îndepărtarea sistemului comunist din ţara noastră''.



(Rompres, 26 decembrie 2007)

Maramureş: Revoluţionarii vor atenţiona Clubul Român de Presă


- Conducerea Asociaţiei 22 Decembrie - Maramureş din care fac parte participanţii la evenimentele din decembrie 1989 a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, că va înştiinţa Clubul Român de Presă în legătură cu unele articole defăimătoare apărute în săptămânalul local 'Jurnalul de Vineri', transmite corespondentul ROMPRES.

'Numai cine nu cunoaşte contextul evenimentelor care s-au petrecut în decembrie 1989 poate să emită păreri cu foarte mare largheţe, dar să condamni tot ce a făcut un om o viaţă doar pentru că l-a chemat Dan Iosif şi apoi să te legi de vieţile altora din Baia Mare care au fost în stradă, atunci în decembrie 1989, mi se pare o lipsă de bun simţ. Ziariştii de la Jurnalul de Vineri au scris fără să stea de vorbă cu niciun participant la evenimentele din acele zile, incriminând nişte oameni care nu au o viaţă publică activă. Pentru toate aceste neadevăruri exprimate de publicaţia respectivă vom atenţiona în scris Clubul Român de Presă', a afirmat vicepreşedintele Asociaţiei 22 Decembrie - Maramureş, Florian Adiel.

Florian Adiel, precum şi preşedintele asociaţiei, prof. Călin Vintilă, au fost acuzaţi într-un articol recent apărut în 'Jurnalul de Vineri' că ar fi profitat în urma revoluţiei sub diferite forme, iar până în 1989, cei doi ar fi călătorit în fosta URSS şi ar fi făcut trafic cu aur.

Prof. Călin Vintilă a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că toate acuzele aduse în săptămânal sunt false şi intenţionează să-i acţioneze în judecată pe autorii articolului pentru defăimare publică.

Contactaţi de corespondentul ROMPRES, niciunul dintre autorii articolului din săptămânul 'Jurnal de Vineri' nu a răspuns pentru a-şi exprima opinia faţă de cele afirmate de conducerea Asociaţiei 22 Decembrie - Maramureş. (Rompres, 27 decembrie 2007)

GDS a acordat premiul organizaţiei pe 2007 politologului Vladimir Tismăneanu


Grupul pentru Dialog Social i-a acordat politologului Vladimir Tismăneanu Premiul GDS-2007, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste şi de coordonator al raportului pe baza căruia regimul comunist a fost condamnat ca "ilegitim şi criminal".

"Premiul Grupului pentru Dialog Social pe anul 2007 se acordă politologului Vladimir Tismăneanu, profesor la Universitatea din Maryland (SUA), în calitate de preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România şi de coordonator al Raportului final elaborat de aceasta. Pe baza raportului, regimul comunist a fost condamnat ca ilegitim şi criminal, în numele statului român, de către preşedintele României, Traian Băsescu, moment de răscruce în istoria postcomunistă a României", se precizează într-un comunicat al GDS remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

GDS afirmă că, prin acordarea acestui premiu, organizaţia doreşte să onoreze "un remarcabil efort colectiv de cercetare, de analiză şi sinteză, animat de ataşamentul faţă de valorile unei societăţi deschise şi democratice şi de convingerea că o democraţie viabilă nu poate fi întemeiată pe amnezie şi minciună", referindu-se la documentul în baza căruia preşedintele Băsescu a condamnat comunismul.

Potrivit GDS, raportul "îmbină rigoarea ştiintifică şi empatia pentru victimele catastrofalului experiment comunist". Raportul final al cercetării, citit în Parlament de preşedinte cu ocazia discursului de condamnare publică a comunismului, este considerat de GDS un "document-reper, indispensabil unei confruntări oneste şi lipsite de inhibiţii cu trecutul traumatic reprezentat de dictatura comunistă".

"El poate fi privit, de asemenea, ca un pas important în condamnarea internaţională a crimelor comunismului", mai susţin cei din organizaţie, în finalul documentului citat. (MEDIAFAX GENERAL 27 decembrie 2007)

MEDIUL ASOCIATIV ÎN PRESĂ

Acest material este realizat de Direcţia de Relaţii cu Mediul Asociativ, din cadrul Compartimentului de Analiză şi Planificare Politică, Guvernul României, în vederea informării instituţiilor publice şi lumii asociative despre reflectarea în presă atât a administraţiei, cât şi a unor organizaţii neguvernamentale.


Au fost monitorizate agenţiile de presă.
Pentru sugestii, observaţii şi informaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi:
Daniela Pârvulescu, Director

Otilia Pop, Consilier

Milena Andreea Scoroşanu, Expert

Direcţia de Analiză şi Planificare Politică

Piaţa Victoriei nr. 1, Sector 1, Bucureşti

Tel.: (+402-1) 311.36.17, 314.34.00 int. 1183

Fax: (+402-1) 311.36.19

E-mail: dais.ong@gov.ro



http://www.gov.ro/soc-civ/



Yüklə 0,52 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   18




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin