1 Apărarea şi promovarea drepturilor cetăţeneşti 5

Parteneriat

Prahova: Pregătire a formatorilor în tehnica activităţilor de timp liber

Jurnalişti şi reprezentanţi ai unor instituţii publice au participat, în perioada 30 noiembrie-2 decembrie la un stagiu de pregătire a formatorilor în tehnica activităţilor de timp liber, organizat de Asociaţia Judeţeană Sportul pentru Toţi (AJSPT) Prahova.

Preşedintele AJSPT Prahova, Viorel Tudor, a prezentat participanţilor programele desfăşurate în cursul anului 2007 precum şi obiectivele asociaţiei pentru anul 2008.

Viitorii formatori au învăţat ce înseamnă elaborarea şi punerea în practică a unor activităţi de timp liber de persoane acreditate pentru organizarea unor astfel de acţiuni.

Printre programele prezentate s-a numărat şi cel referitor la valorificarea datinilor şi tradiţiilor cultural-sportive prahovene.

Obiectivele acestui program cuprind: stimularea interesului populaţiei prahovene din mediul sătesc pentru păstrarea şi promovarea datinilor şi tradiţiilor; conştientizarea populaţiei cu privire la necesitatea practicării activităţilor sportive pentru sănătate şi recreere, precum şi asigurarea condiţiilor şi oferirea de posibilităţi locuitorilor din mediul rural pentru 'un alt mod de viaţă' în timpul liber.

Printre propunerile făcute la capitolul modalităţi de asigurare a specialiştilor necesari pentru promovarea programelor AJSPT s-a numărat şi includerea cursurilor de formatori în programele tematice ale liceelor pedagogice, iar la absolvirea cursurilor practice şi teoretice să poată fi obţinut şi atestatul de instructor, respectiv formator pentru activităţi de timp liber.

Ramona Stan, lector AJSPT Prahova, a declarat că activitatea de pregătire a formatorilor în domeniu este abia la început, cu toate că până în anul 2010, în România nu se mai pot organiza activităţi sportive pentru timpul liber decât de persoane autorizate. Tot până atunci trebuie să fie înfiinţat şi un centru de evaluare a competenţelor formatorilor.

La sfârşitul stagiului, fiecare participant a primit o diplomă prin care i se recunoaşte competenţa de formator în tehnica activităţilor de timp liber.

Stagiul de pregătire a formatorilor în tehnica activităţilor de timp liber a fost finanţat de Direcţia Judeţeană de Tineret Prahova. (Rompres, 2 decembrie 2007)

Dezvoltare Economică şi Socială

Administraţie

Primul centru de consiliere pentru cei care şi-au agresat familiile, deschis în Capitală anul viitor

Primul centru din Bucureşti pentru consilierea şi reintegrarea persoanelor care şi-au agresat familiile va fi deschis anul viitor, a declarat, marţi, în cadrul unui seminar privind combaterea violenţei domestice, şeful Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Capitalei, Cosmina Simiean.

Potrivit directorului de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială (DGAS), de la începutul anului peste două mii de femei din Capitală au fost victime ale violenţei domestice.

Înfiinţarea primului centru destinat agresorilor va fi finanţată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei, valoarea totală a proiectului fiind de 43.000 de lei. Agresorii vor putea beneficia de consiliere în vederea asigurării şi facilitării accesului la tratamente psihologice, psihiatrice, de dezalcoolizare sau dezintoxicare, de servicii de consiliere şi mediere a conflictului pentru părţile implicate în vederea depăşirii situaţiilor de risc, consiliere juridică şi servicii de informare şi orientare.

Cosmina Simiean a mai spus că centrul, care va fi deschis în Bucureşti, este al doilea din ţară după cel de la Târgu Mureş, care nu funcţionează însă decât două ore pe zi.

Potrivit unui studiu realizat de DGAS, la care au participat 337 de persoane, 88 la sută dintre repondenţi au declarat că au fost martorii unor acte de violenţă, cele mai multe petrecându-se pe stradă şi la şcoală.

De asemenea, 44 la sută dintre persoanele care au completat chestionarul susţin că au fost agresate, 20,8 la sută de către colegi, 11,8 la sută de către tată, iar 6,9 la sută de către mamă.

Totodată, din totalul persoanelor care au recunoscut că au fost victime ale actelor de violenţă, 55,4 la sută au declarat că nu povestesc exeperienţele de acest tip, existând încă teama de a recunoaşte existenţa unor forme de violenţă în propriile familii.

Potrivit studiului, peste 60 la sută dintre persoanele interogate au afirmat că au asistat la certuri între părinţi, iar în 3,2 la sută dintre cazuri mama a sunat la Poliţie.

Soluţiile care ar putea fi luate pentru diminuarea violenţei, identificate de participanţii la studiu, se referă în special la măsuri educative şi coercitive.

În cadrul seminarului, preşedintele Comisiei pentru Egalitate de Şanse din Camera Deputaţilor, Minodora Cliveti, a declarat că în cel mai scurt timp va fi propus un proiect de modificare a Legii 217 privind prevenirea şi combaterea violenţei familiale, prin care să se introducă ordinul de restricţie pentru agresor, interzicerea acestuia de a contacta victima telefonic şi obligarea acestuia de a urma anumite tratamente, dacă este cazul. De asemenea, prin proiectul de modificare se va solicita ca violenţa economică să fie definită ca infracţiune.

Totodată, consilierul primarului general al Capitalei, Bogdan Panait, a propus ca responsabilitatea, privind fenomenul violenţei în familie, să revină direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, aceasta fiind acum împărţită între direcţii, Poliţie şi alte servicii descentralizate ale Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.(MEDIAFAX GENERAL 4 decembrie 2007)

Cele mai multe cazuri de tratament diferenţiat resimţite de cetăţeni, în relaţia cu autorităţile

Cele mai multe cazuri de tratament diferenţiat resimţite de cetăţeni se manifestă în relaţia cu autorităţile, potrivit unui studiu privind discriminarea multiplă prezentat, miercuri, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse.

Potrivit studiului realizat de Societatea Studii Feministe ANA, finanţat prin Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse (ANES) şi prezentat, miercuri, la conferinţa de închidere a Anului European pentru Egalitate de Şanse pentru Toţi, atât în spaţiile publice în relaţiile cu autorităţile locale, dar şi în accesul la educaţie şi sănătate, femeile rrome, cele sărace şi cele cu handicap, formează subgrupuri despre care există percepţia unei incidenţe crescute a discriminării. În cazul bărbaţilor, cei tineri şi cei în vârstă reprezintă grupul cu risc crescut de discriminare la angajare, în timp ce femeile tinere şi cele vârstnice sunt expuse riscului discriminării la locul de muncă.

Incidenţă crescută privind discriminarea la angajare sau la promovare şi formare profesională a fost înregistrată şi în cazul femeilor cu copii, însă acest tip de tratament diferenţiat este mai puţin conştientizat.

Potrivit studiului, 16,9% din populaţia investigată s-a simţit cel puţin odată tratată diferit în ultimii trei ani, principalele criterii invocate fiind etnia, sărăcia şi vârsta, iar 10.6% dintre cei chestionaţi au declarat că au conştientizat chiar două criterii ca bază a discriminării.

Iniţiatorii studiului au stabilit că domeniile în care se manifestă cu precădere tratamentele diferenţiate sunt în relaţia cu autorităţile, în locurile publice şi la locurile de muncă, iar 32% dintre victime evită să mai meargă în acele locuri. De asemenea, cercetarea a mai stabilit că bărbaţii cu vârstă medie, care ocupă poziţii de funcţionar public, sunt cei care aplică cel mai frecvent tratamente diferenţiate, ei fiind urmaţi de şefi sau colegi în 23,8% din cazuri, precum şi de personalul medical în 18,4% din cazuri.

Potrivit studiului, 24% dintre repondenţi nu ştiu că există un cadru legal care îi pedepseşte pe cei care comit fapte de discriminare. Necunoaşterea cadrului legislativ a fost menţionată şi de Educating for an Open Society în cadrul unei cercetări etnografice privind discriminarea multiplă, realizată în Anul European pentru Egalitate de Şanse.

Potrivit cercetării citate, foarte puţini dintre subiecţi auziseră de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi ştiau că pot face plângeri. Totodată, s-a arătat că reprezentanţii autorităţilor locale care au atribuţii în domeniu sunt priviţi cu neîncredere şi sunt consideraţi ineficienţi, corupţi sau dezinteresaţi, cel mai important rol în acest domeniu revenind organizaţiilor neguvernamentale.

În acelaşi timp, cercetarea etnografică a stabilit şi principalele comportamente discriminatorii, acestea fiind comportamentul angajatorului, tratamentul incorect privind evaluarea în instituţii de învăţământ liceal şi superior, violenţa domestică şi supraîncărcarea femeilor cu sarcini casnice şi profesionale, precum şi lipsa de facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii.

Pe baza datelor adunate s-au formulat anumite recomandări care se referă la formarea reprezentanţilor instituţiilor statului la organizarea de campanii de promovare a managementului diversităţii, dezvoltarea colaborării dintre instituţii şi ONG-uri şi educarea copiilor în şcoli.

Anul European al Egalităţii de Şanse pentru Toţi a început în România pe 20 martie, prin desemnarea ambasadorilor egalităţii: Elisabeta Lipă şi Damian Drăghici. Organizarea unei săptămâni a diversităţii, campania informaţională, seminarii şi mese rotunde privind discriminarea multiplă pe piaţa muncii, sunt doar câteva dintre cele 12 activităţi organizate de ANES pe parcusul anului egalităţii de şanse.

Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au decis, în 2006, declararea anului 2007 ca An European al Egalităţii de Şanse pentru Toţi, fiecare stat membru trebuind să identifice un organism naţional de implementare care să elaboreze strategia campaniei şi să dezvolte o serie de acţiuni specifice.

Fondurile alocate campaniei europene derulate în România au fost în valoare de 603.000 euro, jumătate din sumă provenind din fonduri europene şi restul reprezentând contribuţia statului român.(MEDIAFAX GENERAL, 5 decembrie 2007)

Mai mult de o treime dintre români spun că situaţia economică a localităţii lor e mai proastă-sondaj

Mai mult de o treime dintre români (35% dintre participanţii la un sondaj realizat pentru Guvern) consideră că situaţia economică a localităţii în care trăiesc este mai proastă faţă de 2004, iar 43% dintre respondenţi apreciază că potenţialul agricol al judeţului lor a scăzut comparativ cu alte zone

Concluzia rezultă dintr-un sondaj naţional realizat în luna decembrie de Gallup Organization România pentru Agenţia de Strategii Guvernamentale, pe un eşantion de 1.147 persoane de peste 17 ani, considerat reprezentativ pentru populaţia adultă a României, cu o eroare de +/-2,9% la un nivel de încredere de 95%.

Întrebaţi cum apreciază starea drumurilor în localitatea în care trăiesc comparativ cu situaţia din 2004, mai mult de jumătate dintre persoanele intervievate (54%) au apreciat că infrastructura este mai bună decât în urmă cu trei ani, iar 25% au răspuns că drumurile sunt mai proaste decât înainte.

Starea actuală a şcolilor, raportată tot la anul 2004, a fost apreciată de 60% dintre respondenţi, iar situaţia parcurilor şi a locurilor de agrement a fost apreciată de puţin peste o treime dintre intervievaţi.

Oportunităţile de petrecere a timpului liber în localitate sunt văzute ca neschimbate (36%) sau mai proaste (21%) comparativ cu 2004.

Opinii împărţite în proporţie aproximativ egală au avut persoanele intervievate referitor la starea policlinicilor şi a spitalelor, răspunsurile formulate oscilând între "mai bună" (32%), "la fel" (31%) şi "mai proastă" (24%).

Solicitaţi să aprecieze situaţia economică a localităţii în care trăiesc comparativ cu 2004, peste o treime dintre intervievaţi (35%) au apreciat că aceasta este mai proastă decât în urmă cu trei ani, celelalte răspunsuri indicând, în proporţie egală de câte 28%, o stare mai bună sau nemodificată.

Potenţialul agricol al judeţului în care domiciliază este apreciat ca fiind în scădere, comparativ cu alte judeţe, de către 43% dintre respondenţi şi la acelaşi nivel de alţi 28% dintre intervievaţi, iar poluarea este singurul domeniu pentru care un număr mai mare de persoane (44%) consideră că situaţia este mai proastă la nivel naţional decât în 2004.

Starea transportului local este apreciată însă pozitiv de aproape jumătate dintre respondenţi, iar 40% dintre aceştia spun că situaţia veniturilor lor este mai bună decât în urmă cu trei ani, în timp ce 30% apreciază situaţia veniturilor ca fiind mai proaste.

În ceea ce priveşte posibilităţile de petrecere a vacanţelor în România, 30% dintre respondenţi declară că acestea au rămas la fel ca în 2004, iar 24% sunt nemulţumiţi, arătând că situaţia s-a înrăutăţit în ultimii trei ani.

Calitatea vieţii în general este mai bună decât în 2004 pentru 35% dintre intervievaţi şi mai proastă pentru alţi 26% dintre români.(MEDIAFAX GENERAL 18 decembrie 2007