1. cadrul de referinţĂ cadrul natural

Localitatea

3 flori	3	23,1	36 locuri
			Anastasia	20	Moneasa	1
			L & C	12	Păuliş	1
			Panonia Flowers	4	Miniş	1
2 flori	8	61,5	83 locuri
			Lucia	13	Moneasa	2
			Vatra Haiducilor	8
			Carmen	4	Săvârşin	2
			Domeniul Regal	10
			Crimona	8	Brusturi	1
			Scorpio	25	Cladova	1
			Erik	4	Sâmbăteni	1
			Miniş	11	Miniş	1
1 floare	2	15,4	35 locuri
			Rozsa	15	Dorobanţi	1
			Km 43	20	Odvoş	1
Total	13	100	154 locuri

Tabel 12 - Evoluţia gradului de ocupare a capacităţilor de cazare din judeţul Arad

1998 - 2003

Grad de ocupare a capacităţilor de cazare (%)	1998	1999	2000	2001	2002	2003
Hoteluri	43.1	40.5	43.5	41.1	39.5	39.8
Hanuri şi moteluri	15.8	13.2	23.6	16.5	26.6	35.6
Vile turistice	4.8	26.2	31.0	27.8	7.0	16.2
Campinguri	5.7	1.0	35.2	6.9	24.7	24.7
Tabere elevi	9.5	8.4	10.4	14.0	10.9	13.0
Grad de ocupare total anual	27.5	28.3	31.1	25.0	31.0	32.8

Gradul de ocupare este indicatorul cel mai important al activităţii unei structuri de cazare. Acesta influenţează asupra nivelului de trai al populaţiei, a dezvoltării în general a activităţii de turism şi a rentabilităţii agenţilor economici din turism.

În evoluţie, gradul de ocupare (optim 65%) a crescut la toate structurile de cazare din 1998 până în 2003.
Gradul de ocupare a structurilor de cazare - raportul între numărul total al turiştilor şi numărul total al locurilor de cazare dintr-o structură turistică.
Tabel 13 - Activitatea de cazare turistică în anul 2003 (nr. de înnoptări, originea turiştilor)

Nr. mediu locuri oferite (pers.)	4472
Turişti cazaţi (pers.)	139988
Turişti români (pers.)	104880
Turişti străini (pers.)	35108
Nr. înnoptări total (zile)	285209
Turişti români (zile)	220134
Turişti străini (zile)	65075
Nr. mediu înnoptări total (zile)	2.04
Nr. mediu înnoptări români (zile)	2.10
Nr. mediu înnoptări străini (zile)	1.85

Din analiza tabelului de mai sus se poate deduce că în judeţul Arad (judeţ de graniţă) fluxul de turişti străini spre România este de 3 ori mai mic faţă de fluxul de turişti români spre străinătate.

Acesta arată gradul de interes turistic pe care ţara noastră îl avea în anul 2003 pentru străini şi dezvoltarea turismului extern în România. De asemenea se mai poate observa şi tipul de turist care vizitează judeţul nostru - turist de tranzit (durata medie de înnoptări este de 2,04 zile).
În viitor judeţul Arad va trebui să valorifice capacităţile de cazare spre dezvoltarea turismului de tranzit.
Calificare profesională
Turismul caracterizându-se prin sezonalitate, implică un număr relativ mare de persoane care desfăşoară activitate pe perioadă determinată. Numărul acestora nu poate fi uşor identificat.
Judeţul Arad se confruntă cu următoarele probleme:

• 
  Lipsa personalului calificat în meseriile de bază din turism şi alimentaţie publică - problema majoră în dezvoltarea serviciilor de acest gen este legată de calificarea personalului în meseriile de bază (ospătar, bucătar, recepţioner)
  
• 
  Baza materială existentă în staţiunile balneare nu este gestionată corespunzător
  
• 
  Potenţialul turistic existent este slab promovat (lipsa materialelor informative, documentare şi a semnalizării turistice rutiere)
  

1.2.4 SERVICIILE ŞI COMERŢUL

• 
  Serviciile
  

Domeniul serviciilor a fost caracterizat înainte de 1989 prin existenţa unor structuri, de regulă, în sectorul cooperatist şi al industriei locale, care asigurau prestările de servicii către populaţie: croitorii, frizerii, curăţătorii chimice, reparaţii aparate electrocasnice etc, iar pe de altă parte către întreprinderi: întreţinere utilaje, amenajări spaţii comerciale, servicii informatice etc.

Astăzi, numărul firmelor cu activitate pe 2004 sectorul de servicii deţine un remarcabil loc trei, după comerţ şi industrie, cu 12,7 % din numărul total al firmelor. Din păcate, însă, ponderea sectorului de servicii în cifra de afaceri realizată în judeţ s-a situat sub 2 %.
În economia ţărilor dezvoltate acest sector a preluat o mare parte a personalului disponibilizat în industrie şi agricultură. La noi, acest sector se confruntă, în special, cu lipsa unei cereri solvabile, (clienţi care solicită servicii pe care le pot plăti), clienţi atât din sfera agenţilor economici cât şi a populaţiei.
Prin schimbările intervenite în sectorul serviciilor, au apărut unele tendinţe noi, care se vor accentua o dată cu procesul de dezvoltare economică.
1. Crearea serviciilor cu înalt conţinut tehnologic, cum sunt serviciile informatice şi de comunicaţii, telefonie mobilă, Internet, televiziune prin cablu etc. Aceste servicii sunt foarte specializate şi necesită cunoştinţe şi tehnologii speciale. De regulă, aceste servicii s-au dezvoltat pe baza iniţiativei private, în cadrul unor întreprinderi mici şi mijlocii. Pe baza datelor din bilanţurile pe 2004 rezultă că au existat 172 de IMM-uri în domeniul informatic şi 45 în domeniul telecomunicaţiilor. Acest sector a cunoscut o dezvoltare continuă, tehnica de calcul devenind un lucru indispensabil pentru orice firmă şi instituţie. De asemenea, de la an la an creşte cererea persoanelor fizice.

Numărul posesorilor de telefoane mobile a crescut semnificativ, operatorii de pe această piaţă fiind foarte activi, oferind în permanenţă servicii şi produse noi pentru atragerea consumatorilor. Pe lângă cei doi operatori mari, Connex şi Orange, au apărut pe piaţă şi Cosmorom şi Telemobil. Dacă Cosmoromul nu a reuşit să câştige piaţă, Zapp-ul (Telemobil) a câştigat foarte mult teren prin oferta de produse adresate companiilor prin pachetul Zapp Share Free.

2. Dezvoltarea unor servicii profesionale adresate agenţilor economici, cum ar fi servicii de consultanţă juridică, contabilă, expertiză contabilă, evaluare, notariate, Registrul Comerţului, expediţioneri, comisionari vamali, Registrul Auto etc. În acest sector rolul principal îl au experţii, persoane fizice sau juridice, specializaţi în prestarea acestor servicii, care cer o pregătire profesională foarte specifică, atestată şi recunoscută de autorităţile în domeniu, care îşi sprijină clienţii. Acest sector s-a dezvoltat pe temeiul legislaţiei care obligă apelarea la serviciile respective în anumite situaţii. Cererea pentru aceste servicii este stimulată sau impusă prin anumite reglementări.
3. Dezvoltarea serviciilor financiar-bancare şi de asigurări. Aceste servicii sunt caracterizate prin investiţii mari de capital, de aceea au apărut, doar sucursale sau filiale ale unor instituţii cu sediul în Bucureşti.
Domeniul financiar bancar este un domeniu în evoluţie foarte rapidă. În numai câţiva ani, de la stadiul în care numai Banca Naţională şi Casele de Economii şi Consemnaţiuni aveau filiale locale, s-a ajuns la situaţia în care numeroase bănci sunt reprezentate în judeţ: Banca Naţională Română, Banca Română de Dezvoltare, Banca Comercială Română, ABN AMRO Bank, Banca Italo-Romena, Banca Transilvania, Banc Post, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Uni Credit, HVB Bank, Banca Populară Phoenix.
Instituţia reprezentativă pentru judeţul Arad, WEST BANK, singura bancă cu sediul central în Arad înfiinţată în iunie 1996, a fost preluată de grupul italian San Paolo Imi Bank.
Odată cu deschiderea, la sfârşitul anului 1995, a Bursei de Valori Bucureşti, au apărut şi în Arad primele agenţii de intermediere de valori mobiliare.

În acest sector au apărut şi firme care se ocupă de intermedierea tranzacţiilor pe piaţa de valori imobiliare, firme de brokeraj, reprezentanţi ai diverselor fonduri de investiţii.

O instituţie reprezentativă în acest domeniul este SIF Banat Crişana care are sediul în Arad şi care administrează portofoliul fostului FPP Banat-Crişana.
4. Privatizarea marilor monopoluri în domeniul utilităţilor publice. Lipsa de eficienţă a acestor structuri este de regulă transpusă în majorări de preţuri, pe care utilizatorii sunt obligaţi să le accepte din cauza poziţiei de monopol deţinute. Din statisticile pe anii precedenţi rezultă contribuţia hotărâtoare a acestor furnizori de servicii la creşterea costurilor de producţie, pe de o parte şi la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi creşterea inflaţiei, pe de altă parte. Aceste servicii sunt generatoare de proceduri birocratice complicate, care fac şi mai grea viaţa întreprinzătorilor în general, şi a sectorului IMM-urilor în special.
Din această cauză se doreşte privatizarea lor precum şi crearea unui mediu concurenţial care să regleze în mod corect piaţa, cererea şi oferta de servicii şi preţul acestora. Marile reţele de furnizare ale utilităţilor care au reprezentat sau reprezintă monopoluri sunt cele din domeniul telefoniei fixe, a furnizării de energie electrică, termică, gaz, apă, canalizare, salubritate.
În ceea ce priveşte telefonia fixă, au apărut firme care oferă servicii de telefonie alternativă, ceea ce a creat un mediu concurenţial care a determinat Romtelecomul să-şi revizuiască politica de preţuri şi să se preocupe de lansarea pe piaţă de noi servicii atât de telefonie cât şi de acces la Internet. Telefonia dispune de o infrastructură bine dotată (nu mai există localităţi cu centrale manuale), la sfârşitul anului 2004 în judeţ existând 96.546 de abonamente telefonice.
Astfel, au apărut pe piaţă companii precum Astral Telecom, Atlas Telecom, RDS, care au intrat pe piaţă iniţial cu servicii de telefonie internaţională utilizând cartelele preplătite, şi care încet dar sigur intră pe piaţă şi cu telefonia fixă internă.
S-a reuşit privatizarea furnizării de energie electrică, dar investiţiile foarte mari pe care le necesită acest sector deocamdată au împiedicat apariţia pe piaţă de noi furnizori. În continuare, se urmăreşte privatizarea acestor societăţi pentru a se creşte productivitatea lor, pentru a se reduce pierderile pe care acestea le înregistrează şi pentru a stimula preocuparea acestora pentru oferirea de servicii la un nivel calitativ mai bun către consumatori.
5. Dezvoltarea prestărilor de servicii profesionale pentru întreprinderi şi instituţii. În acest sector se încadrează realizarea unor servicii care cer o anumită pregătire de specialitate, dar de care o firmă nu are nevoie în mod constant şi permanent, pentru a încadra personal propriu pentru activitatea respectivă. Cererea pentru aceste servicii depinde de gradul de recunoaştere a profesionalismului prestatorului şi mai ales de puterea de cumpărare a clientului. De regulă apelarea la specialişti cere o mentalitate orientată în această direcţie care presupune recunoaşterea competenţei altei persoane/instituţii specializate pentru rezolvarea anumitor necesităţi. Serviciile de consultanţă în management, marketing, proiectare, servicii de traducere şi interpretariat, de organizare de diferite acţiuni şi evenimente se încadrează în această categorie. În domeniul proiectării, au existat 147 de IMM- uri în 2004, faţă de 36 în 1998, şi un număr mare de persoane fizice autorizate. La fel, în domeniul traducerilor, de regulă, serviciile se prestează de persoane fizice autorizate.

Pe piaţa serviciilor profesionale a apărut un nou serviciu, serviciul de medicina muncii. Este un domeniu reglementat prin lege, fiecare firmă şi instituţie fiind obligată să colaboreze cu un cabinet de medicina muncii.

În ce priveşte serviciile de consultanţă, asistenţă şi de organizare de diverse evenimente se realizează în general de instituţii specializate de tipul Camerei de Comerţ şi Industrie, Centre de consultanţă finanţate de organizaţii guvernamentale sau internaţionale. Acest lucru se datorează nedezvoltării corespunzătoare a unei pieţe pentru aceste servicii, din motivele legate de faptul că majoritatea managerilor nu acordă importanţă acestor aspecte sau nu le consideră prioritare, deci nu sunt dispuşi să le plătească. Cu toate acestea, şi în acest domeniu s-au făcut progrese. De exemplu, există o cerere tot mai mare de consultanţă în scrierea şi monitorizarea de proiecte pentru accesarea de fonduri.
Din această categorie o dezvoltare accentuată o au serviciile de publicitate şi de tipografie, care dau rezultate mai rapide şi mai palpabile decât cele de consultanţă. În 2004 au existat 56 de edituri în judeţul Arad, comparativ cu 1998 când erau 12.
6. Dezvoltarea prestărilor de servicii pentru populaţie. Serviciile pentru populaţie sunt puternic influenţate de puterea de cumpărare a acesteia. Cu cât puterea de cumpărare este mai limitată, cu atât mai multe activităţi se realizează pe cont propriu, cu ajutorul membrilor de familie. În această perioadă, servicii de tipul spălătoriilor şi curăţătoriilor, serviciile de curăţenie, de reparaţii şi întreţinere de articole de uz îndelungat, întreţinerea instalaţiilor de apă şi chiar zugrăvit şi vopsit se rezolvă în regim propriu. Serviciile adresate populaţiei sunt din păcate considerate la acest moment un articol de lux pe care majoritatea populaţiei nu şi-o poate permite.
Cu toate acestea şi în acest domeniu există deja nişte segmente de piaţă care sunt dispuse să plătească pentru anumite servicii, lucru ce justifică apariţia de firme de profil. Aceste servicii sunt: fitness, masaj, solar, gimnastică şi alte activităţi de menţinere în formă a organismului. Aceste servicii sunt apelate în mare măsură de tineret şi se caracterizează prin creşterea calităţii prestaţiilor şi a investiţiilor tot mai mari în suportul tehnic.
Alte servicii în creştere sunt cele de administrare a locuinţelor şi de curăţenie, de intermedierea vânzării de imobile, de închiriere de autoturisme, de copiat şi multiplicat documente, de developare foto, de organizare de evenimente –nunţi, petreceri, etc. De remarcat că majoritatea acestor servicii au nevoie de tehnologie şi deci de investiţie relativ mare.
Prestările de servicii pentru populaţie reprezintă o mare oportunitate, în care întreprinzătorii cu fantezie pot găsi segmente interesate, având o mare şansă de dezvoltare pentru viitor, în condiţiile în care prestatorii îşi vor asuma responsabilitatea prestării unor servicii de calitate constant ridicată.
7. Alimentaţia Publică şi turismul. Deşi aceste sectoare sunt tratate separat, ele fac parte din categoria serviciilor; problemele acestor sectoare sunt legate de găsirea unor surse de modernizare a structurilor existente sau de investiţii noi, şi de atragerea unui număr cât mai mare de clienţi locali, dar mai ales străini. Limitele sunt legate de reducerea puterii de cumpărare a pieţei interne şi de oferta insuficient de competitivă pe piaţa externă. Cu toate acestea, şi în acest sector se văd urmările unei dezvoltări constante. În ceea ce priveşte alimentaţia publică, majoritatea vechilor structuri au fost modernizate şi au apărut foarte multe restaurante, baruri şi cafenele private, cu o calitate foarte bună a serviciilor şi cu grad de adresabilitate foarte larg, de la unităţi de lux la unităţi cu preţuri accesibile.

Turismul, mai ales turismul de tranzit care este caracteristic judeţului nostru, are un trend ascendent. Vechile structuri de cazare au fost modernizate şi în permanenţă sunt construite hoteluri, vile şi pensiuni noi.

8. Transporturile de mărfuri şi de călători constituie un alt segment de servicii puternic legate de dezvoltarea infrastructurii. În 2004 au funcţionat 779 de societăţi de profil, care au contribuit la cifra de afaceri a judeţului cu circa 5,29%. În ultimii ani au apărut foarte multe firme care fac transport internaţional de persoane, precum şi transport intern cu autocare şi microbuze. Şi acest domeniu are mari oportunităţi de dezvoltare, pe măsura realizării infrastructurii pe cale terestră şi aeriană, cu precădere.

• 
  Comerţul
  

Prin poziţia geografică a judeţului, comerţul s-a impus ca activitatea cea mai importantă a economiei. Comerţul reprezintă domeniul de activitate de bază pentru 40 % din numărul firmelor şi realizează 38 % din cifra de afaceri. Ca tendinţe se remarcă dispariţia fostului sector de comerţ cu ridicata (en gros) datorită lipsei fondurilor pentru finanţare şi a modificării cerinţelor actuale ale activităţii comerciale. Comerţul en gross se desfăşoară în prezent la nivelul unei viteze mari de înnoire a stocurilor, cu spaţii mici de depozitare şi varietate sortimentală relativ scăzută. Din statisticile deţinute nu rezultă ponderea acestei forme de comerţ în totalul activităţii comerciale.
În comerţul cu amănuntul s-a trecut la privatizare, iar marile societăţi comerciale au dispărut. S-a creat un segment foarte larg de comercianţi foarte mici, care concurează mai mult sau mai puţin loial societăţile mai mari, dar tendinţa este de concentrare a comerţului în mari centre de vânzare, Selgros, Metro, Praktiker, deschise în cursul anului 2005, precum şi deja existentele Billa şi Profi.
Ca o tendinţă se desprinde începerea procesului de specializare a reţelei comerciale cu amănuntul, în special în zona centrală a oraşului şi dotarea tot mai modernă a spaţiilor. Pe de altă parte, înfloreşte comerţul de produse foarte ieftine şi de calitate scăzută, de multe ori semilegală, în cadrul pieţelor, precum şi comerţul cu produse second – hand.