Tabelul 1.2.A Structura firmelor cu capital străin, pe domenii de activitate.
Nr.
crt.
|
DOMENIUL DE ACTIVITATE
|
NUMAR DE FIRME
|
PONDERE IN TOTAL %
|
1.
|
comerţ
|
218
|
28,4
|
2.
|
industrie alimentară
|
18
|
2,3
|
3.
|
servicii
|
181
|
23,6
|
4.
|
transport
|
35
|
4,6
|
5.
|
industria textilă
|
70
|
9,1
|
6.
|
industria lemnului
|
35
|
4,6
|
7.
|
agricultură
|
108
|
14,0
|
8.
|
construcţii metalice
|
29
|
3,8
|
9.
|
industria încălţămintei
|
39
|
5,1
|
10.
|
construcţii
|
25
|
3,3
|
11.
|
ind. constructoare de maşini şi echipamente
|
10
|
1,3
|
12.
|
Total
|
768
|
100,0
|
Cele mai multe firme străine au ca obiect principal de activitate comerţul (28,4 % din totalul firmelor), serviciile (23,6 %), agricultură (14%) urmând industria încălţămintei şi industria textilă, cu ponderi superioare sau egale cu 5%.
Din punct de vedere al numărului de firme pe primul loc se situează Italia cu 1255 firme urmată de Germania cu 532 de firme, Ungaria cu 254 de firme şi Austria cu 142 de firme. Ca valoare de capital pe primul loc se situează S.U.A. cu 48,5 milioane de USD, urmată de Germania cu 31,9 milioane USD, Franţa cu 29,2 milioane de USD şi Italia cu 25,7 milioane dolari.
Investiţiile făcute se concentrează în special în sectorul IMM-urilor, investitorii strategici făcându-şi simţită doar în mică măsură prezenţa.
STRUCTURA TERITORIALĂ A ECONOMIEI ÎN JUDEŢUL ARAD
Majoritatea activităţilor economice ale judeţului sunt concentrate în municipiul Arad şi în oraşele judeţului (Anexa 1.2.1/A).
Dacă analizăm numărul societăţilor comerciale pe mediu urban şi mediu rural rezultă că majoritatea, respectiv 80,26% din numărul firmelor se află în oraşe, deşi, în ce priveşte numărul locuitorilor, sectorul urban deţine o pondere de circa 55,62 % în numărul total al populaţiei judeţului. În ceea ce priveşte municipiul Arad, acesta deşi deţine doar 36,8% din numărul populaţiei judeţului concentrează în municipiu 73,3% din numărul întreprinderilor mici şi mijlocii din judeţ.
Celelalte oraşe din judeţ cu o pondere în populaţia judeţului ceva mai ridicată de peste 18% concentrează peste 26% din numărul firmelor. Celelalte localităţi din judeţ deţin doar 19,74% din numărul firmelor, la o pondere în populaţia judeţului de circa 44,5%.
Această dezvoltare inegală are ca efect pauperizarea anumitor localităţi şi atragerea activităţilor economice, respectiv a taxelor şi impozitelor locale cu precădere în municipiul Arad. Dintre oraşele din judeţ numai Sebişul are o pondere mai mare ca numărul de firme decât ponderea în populaţie pe total judeţ.
Pentru atragerea investitorilor şi în alte localităţi este nevoie de un marketing urban şi de o strategie de promovare a fiecărei localităţi în parte, prin care să se realizeze o promovare a oportunităţilor, atât pe plan local cât şi faţă de investitorii străini. Lipsa unor structuri de informare şi promovare (de tipul Camerei de Comerţ, Agenţiei de Dezvoltare etc.) face greoaie desfăşurarea acestor activităţi.
-
Dostları ilə paylaş: |