1. cadrul de referinţĂ cadrul natural
Yüklə 2,09 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Situaţia drumurilor locale din judeţul Arad la 31 decembrie 2004
- Total km 1835,083 795,551 797,92
- Puncte de control pentru trecerea frontierei (PCTF)
- Biroul vamal Anul deschiderii Ultima modernizare
- Transport rutier PCTF NĂDLAC
- PCTF TURNU
- PCTF VĂRŞAND
- 1.4.2. GOSPODĂRIREA COMPLEXĂ A APELOR
- Denumirea cursului de apă Poziţie confluenţă Bazinul hidrografic
- Crişul Negru 25,5
- Mureş 202
1.4 ECHIPAREA TERITORIULUI 1.4.1 CĂI DE COMUNICAŢIE Echiparea cu căi rutiere Reţeaua de căi ferate şi drumuri este bine dezvoltată în întreaga regiune, fiind mult mai densă decât în celelalte zone ale ţării. Bazele acestei reţele au fost puse încă pe vremea Imperiului Austro-Ungar. Pe teritoriul judeţului nu există autostrăzi. Drumurile naţionale (DN) însumează 405 km, ceea ce reprezintă 18,9% din lungimea totală a drumurilor publice. O parte din DN sunt clasificate ca "europene" (E), fiind incluse într-o reţea continentală. Judeţul Arad este traversat de următoarele drumuri europene:
În aceste condiţii tronsoanele Arad–Timişoara şi Arad–Bucureşti au fost modernizate şi îmbunătăţite, actualmente putând face faţă standardelor, inclusiv pentru traficul greu. Drumurile locale (drumuri judeţene DJ şi drumuri comunale - DC) însumează 1685 km. Drumurile judeţene reprezintă 51,4% din acest total. Numai un procent de 74% din totalul drumurilor judeţene reprezintă drumuri modernizate. Din totalul drumurilor modernizate, 774 km, 59,7% au durata de exploatare expirată. Situaţia drumurilor locale din judeţul Arad la 31 decembrie 2004
Judeţul Arad se confruntă cu următoarele probleme:
Echiparea cu căi ferate Construcţia căilor ferate în zonă a început în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Primul traseu construit în judeţul nostru a fost Timişoara - Arad, în 1871. În anul 2004, lungimea totală a reţelei feroviare a fost de 485 km, din care 196 km linii electrificate.
Densitatea căilor ferate în judeţul Arad este cu mult mai mare decât media pe ţară: şi anume, dacă la nivel naţional avem 47,8 km de cale ferată la 1000 km2, la nivelul judeţului Arad sunt 62,5 km cale ferată la 1000 km2, pe teritoriul judeţul Arad fiind 4,26 % din totalul căilor ferate. Linii electrificate în judeţul Arad:
Restul liniilor din judeţul Arad: Sântana-Ciumegiu, Nădab-Grăniceri, Aradul-Nou-Periam, Arad-Nădlac, Sântana-Brad sunt linii CF simple cu staţiile nesistematizate, cu instalaţii de centralizare vechi după primul război mondial. Cel mai mare nod de cale ferată din judeţul Arad se află în oraşul Arad, de unde pornesc linii ferate în 6 direcţii:
O serie de trasee, care trec prin judeţul Arad, asigură legăturile internaţionale ale României:
Un traseu de interes naţional merge paralel cu graniţa cu Ungaria: Satu-Mare-Carei-Oradea-Arad (linie simplă, neelectrificată). Judeţul Arad se confruntă cu următoarele probleme:
Transportul aerian Aeroportul din Arad a fost fondat în 1935 şi este situat în partea de vest a Aradului, la o distanţă de 4 km de centrul oraşului. Aeroportul are acces la Drumul European E68 - Budapesta-Arad-Deva-Bucureşti şi la calea ferată: Budapesta-Curtici-Arad-Bucureşti. Suprafaţa totală a aeroportului este de 160 ha. Pot ateriza avioane de transport pasageri şi marfă de tip mediu (clasa BO737 – 60 t); lungimea pistei este de 2000 m. Capacitatea aeroportului de 50 pasageri curse interne/oră, 70 pasageri curse externe/oră şi cargo 7–8 t/oră. S-a inaugurat TERMINALUL CARGO în cadrul Aeroportului Internaţional Arad, care va crea cadrul transportului de marfă internaţional cu toate facilităţile aferente: platformă de staţionare pentru aeronave, zone acoperite de depozitare a mărfurilor, mijloace fixe şi mobile de deservire a aeronavelor. Judeţul Arad se confruntă cu următoarele probleme:
Puncte de control pentru trecerea frontierei (PCTF) Judeţul Arad are trei PCTF rutiere deschise permanent (Nădlac, Turnu, Vărşand) şi un PCTF feroviar (Curtici). Cele două PCTF rutiere deschise ocazional sunt la Grăniceri şi Variaşul Mic. Anul deschiderii birourilor vamale şi anul ultimei modernizări
PCTF NĂDLAC Gradul de acoperire a capacităţii: traficul se aglomerează în funcţie de sezon (vara) şi în anumite zile ale săptămânii (joi, vineri, sâmbătă), dar sunt efectivele necesare pentru acoperirea capacităţii. PCTF TURNU - este un PCTF pentru trafic de călători. Destinaţia călătorilor este următoarea:
Gradul de acoperire a capacităţii a punctului pentru trecerea frontierei este de 70%:
PCTF VĂRŞAND - este un PCTF pentru trafic de călători şi mărfuri. Gradul de acoperire a capacităţii a punctului pentru trecerea frontierei este de 100%.
PCTF CURTICI Vama Curtici este cea mai mare vamă feroviară din România. Este considerată legătura dintre orient şi occident. Majoritatea pasagerilor călătoresc în Ungaria. Toate vagoanele de marfă, care vin dinspre occident sau orient, trec prin PCTF Curtici. Gara CFR Curtici are 18 linii în grupa principală şi 24 linii în triaj. PCTF Curtici se confruntă cu următoarele probleme:
1.4.2. GOSPODĂRIREA COMPLEXĂ A APELOR Apa, componentă de bază şi de neînlocuit a activităţii sociale şi economice, a devenit în ultimii ani pe plan mondial obiectul unor preocupări tot mai largi şi insistente, fiind necesară elaborarea şi promovarea unei politici a apelor. Dezvoltarea industrială şi a aşezărilor urbane, intensificări ale producţiilor agricole, impun nemijlocit creşteri ale cerinţelor de apă şi în acelaşi timp măresc pericolul de poluare a resurselor de apă prin deversările debitelor provenite din activităţi industriale, complexe şi ferme zootehnice, aglomerări urbane, impunându-se permanent gospodărirea complexă a resurselor de apă. Resursele de apă ale judeţului sunt constituite din ape de suprafaţă, lacuri de acumulare artificiale, precum şi din ape subterane freatice şi de adâncime. Reţeaua hidrografică măsoară o lungime de 2.200 km, reprezentând 3% din reţeaua ţării, iar volumul scurs într-un an mediu este de 7.051 mil. mc/an, respectiv un debit mediu multianual de 224 mc/s, ceea ce revine la 14.103 mc/locuitor faţă de 1.700 mc/locuitor în România. Apele subterane sunt cantonate în mari rezervoare naturale, constituind în prezent principala sursă de alimentare pentru populaţie. Resursele de apă subterană ale judeţului sunt din: conul aluvionar al Mureşului, care are un debit de 11,0 mc/s, conul aluvionar al Crişului Alb cu 3,3 mc/s, alte acvifere care furnizează 0,25 mc/s, totalizând 14,85 mc/s. La ora actuală din acest potenţial se exploatează cca. 27%, din care mai mare parte, 90%, din conul Mureşului. Pe această hidrostructură funcţionează captarea de apă a municipiului Arad şi localităţilor limitrofe, frontul de captare având 105 puţuri cu adâncimi de la 120 m. Din totalul suprafeţei de 765.400 ha aparţinând judeţului Arad, 216.917 ha sunt potenţial inundabile, din care 117.711 ha sunt apărate prin lucrări de îndiguire (561,5 km), regularizări (460,8 km) şi acumulări (124,82 mil mc), din care 33,0 mil mc acumularea permanentă Tauţ. Reţeaua hidrografică
Yüklə 2,09 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||