1. Chirurgia omf, specialitate stomatologică. Importanţa şi locul chirurgiei onf în rîndul celorlalte specialităţi stomatologice şi de medicină generală

83.Abces şi flegmon a logei sublingvale: topografia, etiopatogenia, clinica şi tratamentul

*Topografie:

-sub partea anterioara a planseului bucal submucos, deasupra mus milohioid

-lateral anterior fata interna a mandibulei

-medial muschi genioglos si hioglos

-contine glanda sublinguala, canal Warthon, nervi si vase linguale, tesut conjunctiv lax

*Etiologie:

-focare odontogene periapicale si marginale de la premolari, molari inferiori

-pericoronarita la molar III

-liteaza ductului salivar si glanda submandibular

-traume, corpi straini in regiunea mucoasei santului sublingual

*Tablou clinic:

-deglutitie si foantie dereglata

-dureri la miscarea limbii

-limba spre partea sanatoasa, trismus

-asimetrie faciala neinsemnata

-pielea hiperemiatasubmand

-ganglioni limfatici submand mariti, mobili, durerosi

-la palpare bimanual infiltrarea tesutului regiunii santului sublingual, fluctuatie cind e mai avansat

-endobucal la nivel santuluimucoasa hiperemiata, edematiata, ingrosata cu proeminarea crestei sublinguale-creasta de cocos, la palpare durere vie

*Diagnostic diferentiat:

-abces si flegmonul limbii

-sialodochita glandei submand (inflamarea ductului salivar, sialolitiaza

-abces mandibulolingual

*Tratament:

-exobucal prin acces submandibular

-endobucal prin mucoasa planseului bucal, focar mai des sub mucoasa

-dupa deschidere drenaj cu panlica de cauciuc si tifon imbibat in sol NaCl 0,5%, solutie antiseptica

-dren se schimba in fiecare zi, la eliminari abundente 2-3 ori pe zi , lavaj al plagii cu sol aniseptica

-dren 2-3 zile postoperator

-tratament general intensiv
84.Abces şi flegmon a logei maseteriene: topografia, etiopatogenia, clinica şi tratamentul

*Topografie:

-intre fata externa a ramului vertical a mand, dea lungul mus maseter si piele.

*Etiologie:

-proces infectios din regiunea molarilor de minte inferior

-osteomielita ramului ascendent a mand

*Tabloul clinic;

-tumefactie de la unghiul mand pin la arcada temporozigomatica, pielea in tensiune, edem de vecinatate in obraz, in regiunea temporala, sub si retro mand.

-palparea dureroasa, impastare dura, uneori fluctuenta

-trismus puternic

-tumefactie si congestie infiltrativa dea lungul marginii anterioare a ramurii verticale a mand.

-miscarile mad produc dureri vii

-stare septica, febra de supuratie

*Diagnostic diferentiat:

-abcesul obrazului tumefatie mai anterior

-adenita supurata pretragiana debut ca un nodul, se dezvolta preauricular

-abces parotidian tumefactie mai masiva

-parotidita acuta supurata prin canal Stenon la presiune se scirge saliva cu puroi

-osteomielita ramului ascendent profund sub maseter

*Tratament;

- exobucal incizie 4-6 cm subangulomandibular de forma usor incurbata , deschidere prin introducerea unei pense Kocher, drenaj

-endobucal incizie verticala lunga 2-3 cm, in afara marginii anterioare a ramului ascendent al mand.

-drenaj cu un tub introdus pe o adincime 2-3 cm.

85.Abces şi flegmon a logei pterigomandibulare: topografia, etiopatogenia, clinica şi tratamentul

*Topografie:

-exudat purulent intre partea interna a ramului ascendent si suprafata externa a muschiului pterigomandibular intern

*Etiologie:

-procese patologice in regiunea molarilor inferiori, mai des molarul III

-osteomielita mandibulei in regiunea angulara ramurei mandibulei

-abcese si flegmoane postinfectioase in urma anestezie mandibulare, ac nesteril, trauma vaselor cu aparitia hematoamelor si supurarea lor

*Tabloul clinic:

-dureri la deglutitie

-dureri la deschiderea cavitatii bucale

-cefalee, intoxicatie, slabiciuni

-imposibilitatea determinatii asimetriei faciale, procesul e localizat profund pe partea interna a ramului mand, edem si hiperemie neinsemnata a pielii regiunii unghiului mandibular

-trismus gradul 2-3

-palpator sub unghiul mand si intern sub el infiltrat dur dureros

-vestibulul bucal liber , la plica pterigomand si val palatin mucoasa hiperemiata, foarte dureroasa la palpare, fluctuatie

*Diagnostic diferentiat :

-abces flegmon parafaringian

-a santului milohioidian, retromandibular

*Tratament:

-incizie exobucala ocolind unghiul mand merge strict pe os, dupa deschiderea focarrului plaga se dreneaza

-endobucal la nivelul marginii anterioare a ramului mand pe traiectul plicii pterigomandibulare

-eliminarea puroiului si drenaj.

86.Abces şi flegmon a logei laterofaringiene: topografia, etiopatogenia, clinica şi tratamentul

*Topografie:

-intern: perete laterla a faringelui

-extern: suprafata interna a muschiului pterigoidian intern

-anterior: ligament pterigomaxilar

-posterior: apofiza stiloida

-superior: baza craniului

-inferior: fascicol vascular cervical

-posterior trece artera carotida , vena jugala internasi ultimii nervi cranieni, mult tesut adipos, noduli limfatici.

*Etiologie:

-patrunderea puroiului din alte spatii

-origine tonzilogena sau la trauma faringelui

*Tablou clinic:

-dureri pronuntate la delutitie, cervicale iradiere in ureche

-fata bolnavului alungita, slab cianotica, fara asimetrie

-egitatie, excitatie, starea generala grava, respiratie ingreunata, glas ragusit, vorbire neclara, deglutitie practic imposibila

-limitarea deschiderii gurii

-epiglota ingustata si deformata din cauza demului, palatul moale si valul palatin dislocat spre partea sanatoasa cu limba

-edem pronuntat, mucoasa hiperemiata

-palpator infiltrat moale, elastic in jumatatea afectata a palatului moale des fluctuent

-ganglioni limfatici cervicali mariti, durerosi, in special pe traiectul vaselor mari

-cap de lup, capul se roteste cu corpul pozitionat pe partea afectata

*Diagnostic diferentiat:

-abces si flegmon peritonzilar mai aproape de baza valului , edem progresiv mult spre epiglota

-abces si flegmon pterigomandibular trismus mai pronuntat

-edem reactiv al epiglotei

-angina flegmonoasa

*Tratament:

-incizie endobucal in punctul maxim pronuntat

-directia incizie paralel cu plica pterigomand median

-lama bisturiului infasurata in tifon , virful liber 0,5-0,7 cm

-incizie nu profunda, in limita mucoase apoi patrundem bont

-preoperator cu degetul stabilim locul inciziei, daca presimtim pulsul vasului incizie mai lateral

-acces prin incizie subangulara a pialii, tesut subcutan adipos si platisma, apoi bont deschidem focarul si il drenam

-tratament general intensiv

87.Abces şi flegmon a logei jugale: topografia, etiopatogenia, clinica şi tratamentul

*Topografia:

-sup:arcada zigomatica

-inf: baza mandibulei

-ant: muschi rezorius

-post: marginea anterioara a muschiului maseter

-intern: mucoasa bucala

-extern: pielea obraz.

-in regiunea data e localizat muschiul buccinator, corpul adipos subcutan, ganglioni limfatici si retea dezvoltata d

e vase sangvine

-posterior anterior trece canal Stenon.

*Etiologie:

-traume, furuncule, carbuncule

-inflamatia nodulilor lomfatici

-litiaza salivara a ductului Stenon

-infectie odontogena, in special dintii superiori posteriori

-stomatita ulceroasa

-parotidite acute

-infectie din regiuni vecine

*Tabloul clinic:

-durere, edem in regiunea jugala

-asimetrie faciala

-pielea in regiunea afectata hiperemiata ,intinsa, in cuta nu se stringe

-edemul se raspindeste spre regiunea pleoapei inferioare, temporar, suprafata laterala a nasului, regiunea paotido maseterina.

-pleoapa inferioara si buza supeioara sunt temporar paralizate

-plica nazolabiala stearsa

-palpator infiltrat dur, fluctuent, ramin amprente digitale

-noduli limfatici regionali manifesta durere la palpare

-deschiderea cav buc limitata

-endobucal: edem proemina in vestibulul cav buc, plica de trecere e stearsa, pe mucoasa jugala amprente dentare.

*Evolutie:

-grava in cazul inflamatii tesutului adipos, puroiul usor se raspindeste in alte regiuni, febra 39-40 grade, tromboza venei faciale, poate aparea stare septica.

-acuta cind se implica stratul submucos, subcutan, tesut adipos intermuscular.

*Tratament:

-incizia la nivelul bombarii maxilare a infiltratului, tinind cont de caile de trecere a ramurilor venei faciale.

-daca puroiul e situat mai aproape de mucoasa orala incizie endobucal

-nu se indica incizia endobucala la localizarea in apropierea pielii, sau profund intermuscular, drenare dificila, procesul regenerarii se va lungi.

-tratament general.
88.Abces şi flegmon a logei parotidomaseterice: topografia, etiopatogenia, clinica şi tratamentul

Nam gasit...

89.Abces şi flegmon a spaţiului zigomatic:topografia, etiopatogenia, clinica şi tratamentul

*Topografie:

-limita osului zigomatic

*Etiologie:

-osteomielita maxilarului superior sau os zigomatic

-traume, hematoame supurate

-plagi

-sinusita de origine diversa

*Tablou clinic:

-dureri in reiunea zigomaticului, iradiaza spre infraorbitar, temporar

-hiperemia si dureri a tesuturilor moi

-palpator infiltrat dur, usor fluctuenta

-partea laterala a pleoapei inferioare edematiata, acopera total globul ocular

-endobucal pe partea a fectata mucoasa la nivelul dintilor laterali hiperemiata, trismus la excitarea muschiului maseter in regiunea inserarii la arcada zigomatica.

*Evolutie:

-satisfacatoare, febra nemajorata

-se poate deschide singur in regiunea marginii laterale a orbitei

*Tratament:

-incizie in regiunea bombarii maxilare, limita inferioara

-drenaj, tratament general
90.Abcesul palatinal etiologie, clinica tratament.

*Topografie: mai des la nivelul palatului dur, mai rar valul palatin.

-cranial : palatal dur, caudal de periost. Evolutia limitata de arcadele dentare ant si lat, rafeul median impiedica extinderea infectiei contralaterale.

*Etiologie:

-ca punct de plecare incisivul lateral maxilar, rad palatinale a premol si mol.maxilari.

- chisturi radiculare

- chisturi foliculare suprainfectate

*Tabloul clinic:

- la nivelul palatului dur tumefactie hemisferica, elastica extreme de dureroasa , cu fluctuenta la palpare in zona centrala.

-evolutie nefavorabila: extinderea supuratiei spre valul palatin , cind pacientul va prezenta disfagie, disfonie, si alterarea starii generale.

*Diagnostic diferential:

-chist maxilar suprainfectat: simptomatologia acuta se supraadauga unei deformari care a evoluat timp indelungat , imaginea radiologica evidentiaza o radiotransparenta bine delimitate.

-formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale sau ale osului maxilar: nu prezinta semen inflamatorii.

-goma luetica-se incadreaza in simptomatologia generala a afectiunii de baza , examenele serologice confirma diagnosticul.

*Tratament:

-incizia si drenajul abceselor palatinale sunt grevate de riscul lezarii arterei palatine si arterei incisive. Traiectul inciziei va menaja vasele date.

-incizia marginal la nivelul festonului gingival , daca colectia supurata evolueaza spre marginea libera a mucoasei . dupa cu decolatorul se patrunde pin la nivelul colectiei suppurate.

-evolutia supuratiei spre linia mediana necesita o incizie cu excizia unei portiuni din mucoasa palatine “in felie de portocala” . va fi plasata spre linia mediana evitind lesarea pachetului vasculo-nervos palatinal mare.

- se dreneaza cu o mesa iodoformata pentru a evita acolarea premature a marginilor inciziei.

-in supuratii platine produse de chisturi radiculare sau foliculare suprainfectate de dimensiuni mari incizia in felie de portocala favorizeaza aparitia unei comunicari buco-nazale sau buco-sinusale.

-un drenaj efficient nu necesita antibioterapia, cu exceptia unor pacienti cu afectiuni generale associate. tratamentul include si suprimarea factorului causal dentar.
91.Abces şi flegmon a logei infraorbitale: topografia, etiopatogenia, clinica şi tratamentul

*Topografie: in tesutul adipos subcutan situat intre:

- sup: marg inf a orbitei,

- inf: fund de sac vestibular,

- med: perete lateral a nasului,

- lat: os zigomatic.

*Etiologie:

-focar purulent de la dintii frontali sup (canin, premol prim, incisiv lat, mai rar premol II si incisiv central),

-chisturi suprainfectate,

- sinusite, flebite , tromboflebite,

-factor dermatogen.

*Tablou clinic:

-dureri acute,

-tumefactia tes., asimetrie faciala,

-la exam clinic: edem si hiperemia in reg fosei canine care se raspindeste spre peretele lat a nasului, reg zigomatica, palpebra inf, si buza sup.

-pleoapa inchide fisura orbitala, unghiul gurii de partea bolnava mai jos situat.

-virful nasului catre partea sanatoasa, plica nazolabiala stearsa de partea bolnavului, in cazuri grave apare edemul pleoapei sup.

- palpator infiltrat dur , brusc dolor, fluctuent in regiunea fosei canine.

- dac procesul se situeaza mai aproape de vestinulul cav buc, plica vestibulara e stearsa.

*Evolutie:

-de obicei ca complicatie a abcesului regiunii date. Patologia decurge brusc, febra, dureri puternice in reg infraorb, insomnie, inapetenta.

*Complicatii:

-sinusita, tromboflebita venei angulare, patrunderea infectiei in sinusurile etmoidale, abcesul orbitei.

*Tratament:

-incizia mai des endobucal sau exobucal ( la situarea abcesului mai aproape de marginea infraorb),

-drenarea plagii cu panglici de cauciuc, tratament general.

Deschiderea exo sau endobucala se face in functie de localizare si extinderea procesului septic. Anestezia locala infiltrative prin asocierea anesteziei de conducere dupa Visnevschi. Pe cale endobucala pterigomandibulara, se deschid supuratiile limitate in compartimentul extern, pentru incizie de 3-4 cm dea lungul marginei anterioare a ramului ascendent mandibular dupa sectionarea mucoase se introduce o pensa Kocher intre muschiul pterigoidian intern si fata interna a ramului ascendent mandibular pina se patrunde in colectia purulenta. Se dreneaza cu o lama de cauciuc. Calea endobucala retromaxilara este folosita in supuratiile localizate in spatiul pterigomaxilar. Se face o incizie perituberozitara in fundul santului vestibular superior, sapoi se introduce o pensa Kocher, caruia I se da o directive in sus, inapoi si inauntru, merginduse aproximativ 2-2,5 cm, pina patrunde in colectia purulenta prin desfacerea bratelor pense se deschide larg loja si se evacueaza colectia. Se dreneaza cu o lama de cauciuc care va fi mentinuta 3,4 zile.

Calea cutanata este folosita in supuratiile care intereseaza ambele compartimente ale fosei infratemporalesi in special in cazurile in care coexista si supuratii ale lojelor invecinate. Adeseori in aceste ultime cazuri este necesar sa se asocieze inciziile cutanate cu inciziile endobucale. Pe cale cutanata, fosa infratemporala poate fi abordata prin incizie submandibulara, cind se deschid loja submandibulara spatiul laterofaringian si cele 2 compartimente, pterigomandibular si pterigomaxilar.Cind supuratia se extinde in fosa temporal si obraz se pot practica incizii suprazigomatice si subzigomatice. Inciziile exobucale se asociaza cu incizii endobucale in supuratiile cu tendinta extensive, precum si in cazurile in cazurile dupa inciziile endo sau exobucale evolutia procesului septic nu se opreste.
92.Abces şi flegmon a logei temporale: topografia, etiopatogenia, clinica şi tratamentul

*Topografie:

a.superficial:

- med: m temporal,

- lat: fascia temporala superficiala,

- sup: periostul cranian,

- inf: spatiu maseterin.

b.profund:

- med: os temporal,

-lat: m temporal,

- sup: insertia m tmporalpe creasta temporala inf,

- inf: spatiu infratemporal.

*Etiologie:

-extinderea proceselor supurative a spatiilor vecien ( in special de la nivelul spatiului infratemporal,) -posttraumatic,

- dupa infectii stafilococice cutanate localizate temporal.

*Tablou clinic:

- trismus intens,

-tumefactie suprazigomatic si temporal in superficial.

-In profund se asociaza alaturi de o discreta tumefactie temporala, o tumefactie perituberozitara decelata in timpul

-endobucal: tegumentele acoperitoare congestionate, destinse si luciase, edem.

*Tratament:

-incizia cutanata suprazigomatic sau temporal paralel si ant de vasele superficiale temporale. Se patrunde in spatiu temporal prin traversarea faciei temporale.

-drenajul prin doua tuburi de dren fixate la tegument si mentinute 48-72 ore.

-endubucal: in supuratii localizate, incizia perituberozitar, pensa patrunde lateral de procesul coronoid in superficial, medial de coronoida in profund.

-drenaj cu tuburi de politen fixate la mucoasa si mentinute 24-48 ore. Des tuburile de dren plasate cu un capat la nivelul inciziei cutanate si cu unul oral realizind un sifonaj.

-se asociaza cu antibioterapia, analgezice, se indeparteaza dintele cauzal.

93.94.Abces şi flegmon a logei infratemporeale si fosei pterigopalatine: topografia, etiopatogenia, clinica şi tratamentul

*Topografie:

-lateral: partea interna a ramurei mandibulei

-medial: apofiza pterigoida a os sfenoid si peretele lateral a faringelui

-anterior: tuberozitatea maxilei

-posterior: apofiza stiloida a, muschii si ligamentele ce pleaca de la ea.

-sup: arcada zigomatica ,de la limita data spatiu infratempora comunica liber cu spatiu temporal inferior, fascia bucofaringiana interna, fosa infatemporala liber comunica cu fosa pterigopalatina.

*Etiologie:

-in urma raspindirii exudatului din regiunea si patiile invecinate (pterigomandibulara, parafaringiana, retromandibulara, jugal)

-infectie de la molarul III superior

-anestezie tuberala incorecta ( hematom postinfectional suprainfectat)

-nerespectarea regulilor de asepsie in timpul anesteziei ( ac nesteril, neprelucrarea cimpului operator)

*Tabloul clinic:

-cefalee pronuntata, febra 39-40 grade

-dureri pronuntate de partea afectata a fetei

-trismus pronuntat

-tesuturile moi a fetei de partea afectata putin schimbata, palida

-palpato un infiltrat dureros posterior de ramul ascendent a mandibulei

-edem in regiunea jugala si temporala

-simptomul ceasului de nisip in cazui avansate

-endobucal: edem si hiperemia plicii de trecere la nivelul tuberozitatii maxilare, palpator brusc dureros.

-stare generala grava

-schimbari din partea sistemului sanguin, devierea formulei leucocitare spre stinga, VSH marit, leucocitoza, indice de intoxicatie marit

*Evolutie:

-depinde de starea generala a pacientului, virulenta microorganismelor

-simptoamele apar in dependenta de aparitia si avansarea noilor grupe de toxine in tesutul inconjurator

-procesele se pot complica cu inflamatia membranei cerebrale, abces cerebral, septicemie, tromboza sinus.

*Tratament:

-accesul catre fosa infratemporala si pterigopalatina endobucal, pe plica vestibulara, posteior de tuberozitatea maxilei

-exobucal: regiunea angulara a mandibulei,

-sub arcada zigomatica cu acces pin incizie semilunara a ramurei mandibulei

-plaga obligatoriu se dreneaza

-des necesita unimomentan deschiderea si drenarea.

97. Abces şi flegmonul orbitei topografia, etiopatogenia, clinica şi tratamentul

Regiunea orbitara= cavitatea orbitei + regiunile fetei aderente la ea. E compusa din pleoape si cavitatea orbitara cu continutul ei. Cavitatea e impartita de fascia bulbara in zona bulbara si retrobulbara.Straturle pleoapei: Piele tesut lax zanefig de usor infiltrabilstratul muscular (m. orbicularis occuli) , muscii ridicatori ai pleoapelor cartilajul pleoapelor (tarsus) tunica conjuctiva a ochiului. Orbita are forma de piramida tetraedrica cu virful spre canalul optic.

4 pereti (tetraedric): Superior=os. Frontal + aripa mare sfenoid;

Inferior=fata orbitara os maxilla+zigomatic+os palatin (foarte subtire placa dintre orbita si sinus);

Lateral=os zigomatic+aripa mare sfenoid(orificiul zigomaticofacial si or. Zigomatico_temporal cares in zigomatic e o cale de comunicare intre inflamtiile din loja obrazului si temporalului cu orbita);

Mezial=apofiza frontala a maxilarului + osul lacrimal+ aripa mica a sfenoidului+osul etmoidal (prin orificiul etmoidal antarior si posterior comunica cu sinusul etmoidal, ultimul cu sinusul frontal, nas si genunchi  .
In spatiul retrobulbar se gaseste corpul adipos cu acelasi nume, cer nu stiu cum da comunica cu fosa temporala si de aici cu cea inratemporala si pterigomandibulara, interpterigoidiana si pterigomaxilara.

Etiopatogenie: agentii etiologici ca si in restul abceselor si flegmoanelor sunt bacteriile care duc la supuratie. Mai rrrar se intimpla ca direct din dintele afectat (odontogenic) inflamatia purulenta sa difuzeze direct in orbita, in general ea difuzeaza prin caile de comunicare a orbitei cu alte zone. Ceeel mai frecvent ea difuzeaza din:sinuzitele supurate, supuratiile fosei zigomatica, supuratiile orazului, fosei/zonei temporale, fosa canina, infraorbitala etc. Tesutul grasos din jurul globului si din retrobulbar se infecteaza usor si duce cel mai des la flegmonul orbital.

Tabloul clinic: In functie de locul infectarii a orbitei se si incep primele semne: edem al pleoapelor sau se poate incepe doar cu unghiul pleoapelor fie mezial sau distal, depinde de unde difuzeaza infectia. Odata cu asta apare si chemozis cu/fara exoftalmie. In cazul reactiei hiperergice pleoapele se pot edema maximal cu inchiderea fantei palpebrale complete, devenind moi, umflate, lucioase si sexy. Presiunea pe globul ocular e dureroasa, ochiul isi pierde din mobilitate, dar se pastreaza in general reflexul fotomotor si vederea, daca ultimele 2 dispar asta ne pune in garda la afectarea nervului optic si ai altor nervi retrobulbari. Diagnosticul diferencial se face cu tromboflebita sinusului cavernos (este in intrebari pe undeva) si supuratiile spatiului retromaxilar care poate fi insotit de unele semne comune clinice.


Chemozis (simplu vorbind o umflatura a conjunctivei).



Din sinusul frontal

Din spatiile obrazului, fosa zigomatica, sinusul maxilar

Din sinusul etmoidal

Din fosa temporala
Tratamentul: In dependenta de localizare sursei de infectie difuzata se face incizia:

Se face incizia aleasa pe marginea orbitei, are o lungime de 1-3 cm, se introduce o pensa (tipa Kocher) la 1, 2 cm in plaga si se creaza accesul la punga cu puroi, se curata bine, se inspecteaza osul. Se pune un dren de cauciuc pe maximum 7 zile, paralel se efectuiaza tratamentul medicamentos sistemic, aerobica, etc.

100. Abcesul limbii: topografia, etiopatogenia, clinica şi tratamentul infecţie în ţesuturile moi a regiunii oro-maxilo-facială.

Abcesul limbii. Parenchimul lingual poate fi infectat prin difuzarea proceselor septice din lojile învecinate (în special, loja sublinguală), prin leziuni traumatice provocate de înţepături, corpi străini sau ulceraţii produse de dinţi sau prin suprainfectarea unui hematom. Supuraţia poate fi localizată lateral între muşchii hiogloşi şi geniogloşi, interesînd numai porţiunea liberă a limbii, sau profund, central între cei doi geniogloşi, cînd este interesată de obicei atît porţiunea liberă, cît şi baza limbii. Clinic se produce o tumefiere în bloc a limbii cu bombarea maximă variabilă după sediul abcesului, marginal sau central, la nivelul vîrfului sau în porţiunea bazală. Din cauza tume-facţiei pe feţele laterale ale limbii se observă amprentele feţelor orale ale dinţilor, bolnavii ţin gura întredeschisă, prezentînd o salivaţie abundentă iar durerile se declanşează la cea mai mică mişcare a limbii, masticaţia fiind imposibilă, iar deglutiţia şi fonaţia extrem de dificile. Starea generală este alterată; datorită tulburărilor funcţionale, bolnavii sînt agitaţi. Tulburarea cea mai gravă este jena mecanică în respiraţie, care poate merge pînă la asfixie. în abcesele superficiale se poate uneori depista o boltire pe faţa dorsală sau pe marginea porţiunii libere a limbii, iar la palpare poate fi percepută fluctuenţă. în abcesele profunde toată limba este infiltrată şi tumefiată, infiltratul extinzîndu-se şi în planşeul bucal. Pentru precizarea diagnosticului se poate practica puncţia care trebuie efectuată imediat înaintea intervenţiei chirurgicale pentru a evita pericolul diseminării infecţiei. Puncţia se face cu un ac gros la nivelul bombării maxime sau în zona în care prin palpnre, se percepe renitenţă sau fluctuenţă pe faţa dorsală a limbii sau în şanţul dintre limbă şi planşeul bucal.

Diagnostic diferenţial. Se face cu tumorile maligne ale limbii care au o evoluţie mai îndelungată. Diagnostic diferenţial destul de dificil se face cu chisturile dermoide ale bazei limbii suprainfectate.Tratament. Trebuie efectuat precoce datorită complicaţiilor asfixice care pot surveni. Deschiderea supuraţiilor se poate face pe cale exobucală sau endobucală, în funcţie de localizarea procesului septic (fig. 11.10). Calea exobucală este indicată în supuraţiile bazei limbii, cînd procesul infecţios are tendinţa să difuzeze înapoi sau cînd este infiltrat şi planşeul bucal. Se face o incizie arcuată situată între osul hioid şi menton, lungă de 4 — 5 cm, prin care se introduce o pensă Kocher către baza limbii. Pentru a evita dilacerările inutile sau chiar perforarea limbii, pensa Kocher se introduce sub control palpatoriu, degetul de la mîna stingă fiind aplicat pe faţa dorsală a limbii. In momentul în care se ajunge în colecţie, puroiul se scurge pe lîngă minerul pensei; se desfac braţele pensei pentru a lărgi deschiderea şi se drenează cu tuburi de cauciuc. Calea endobucală este indicată în abcesele localizate în porţiunea liberă a limbii, spre vîrf sau porţiunea laterală. în abcesele mai profunde este bine ca incizia să fie precedată de puncţie, iar în momentul în care s-a aspirat puroiul, acul se lasă pe loc, servind drept reper pentru dirijarea inciziei şi deschiderea colecţiei cu pensa. Incizia se face de o parte şi de alta a acului, avînd o lungime de 1,5 — 2 cm şi apoi de-a lungul acestuia se pătrunde cu o pensă Kocher pînă în colecţie, lărgindu-se plaga atît cît este necesar pentru evacuarea puroiului. Drenajul se face cu o lamă de cauciuc în formă de jgheab.