1 Coordonatoare: Prof. Univ. Dr. Mihaela miroiu septembrie, Bucureşti 2011 cuprins

420 Vezi Miroiu Mihaela, "The Vicious Circle of Electoralism. Reflections on Democracy and Populism in Romania", Russian and East European Institute and Department for Political Science, Indiana University, November, 30, 2010;

421 Interviu 05 (M.B.), Hunedoara, 34 de ani;

422 Interviu 01 (M.D.), Hunedoara, 24 de ani;

423 Interviu 04 (D.P.), Hunedoara, 30 de ani;

424 Interviu 07 (M.P.), Hunedoara, 34 de ani;

425 Interviu 09 (A.M.), Hunedoara, 35 de ani;

426 Interviu 11 (R.), Hunedoara, 36 de ani;

427 Interviu 07 (M.P.), Hunedoara, 34 de ani;

428 Interviu 16 (Anonim), Hunedoara, 39 de ani;

429 Interviu 07 (M.P.), Hunedoara, 34 de ani;

430Tipologizare reciprocă a actiunilor, obiectivitate construită - vezi Peter Berger, Thomas Luckmann, Construirea socială a realităţii, (Bucureşti: Art, 2008), 71 – 97.

431 Vezi Peter Berger; Thomas Luckmann, Construirea socială a realităţii, (Bucureşti: Art, 2008), 35 – 70;

432 Aşa numitele zone de interes direct – vezi Peter Berger; Thomas Luckmann, Construirea socială a realităţii, (Bucureşti: Art, 2008), 35 – 70;

433 Interviu 86 (I.B.), Sâncrai, 33 de ani;

434 Implică o analiză dinamică a socio-umanului.

435 Interviu 07 (M.P.), Hunedoara, 34 de ani;

436 Vorbim aşadar de relaţia public-privat şi nu de distincţia public/ privat. Vezi şi Susan Moller Okin, Gender, the Public, and the Private, în Anne Phillips, ed. Feminism and Politics, (Oxford: Oxford University Press, 1998) 119;

437 Interviu 08 (D.S.P.), Hunedoara, 35 de ani;

438 Acest exemplu poate fi mai bine înţeles dacă îl plasăm în contextul efectelor pe care le-a avut tranziţia, mai ales în fostele zone industrializate, asupra bărbaţilor care au fost puşi în situaţia dificilă şi nouă pentru ei de a experimenta şomajul şi efectele dure ale acestuia. În acest sens, una dintre imaginile care mi-au rămas bine întipărite în minte în umra experienţei terenului făcut în Hunedoara este cea a parcurilor pline de bărbaţi, mulţi dintre ei la neajunşi la vârsta pensionării, juncând cârţi, şah, table şi uneori plimbând sânjeniţi câte un copil. Această imagine este completată cu cea a barurilor de cartier, de exemlpu „La varice”, asaltate dis de dimineaţă de pierzătorii tranziţiei, de cei care fac parte din majoritatea sărăcită şi care alimentează încă, din punctul meu de vedere, criza socială de care vorbeşte Vladimir Pasti în România în tranziţie. Căderea în viitor, (Bucureşti: Nemira, 1995), 35;

439 Interviu 08 (D.S.P), Hunedoara, 35 de ani;

440 intervievata are o carieră de succes, având o funcţie de conducere în organizaţia în care activiează, dar şi posiblitatea avansării. De asemena, soţul acesteia, în activităţile pe care le întreprindre, se bucură de avantajele economiei de piaţă.

441 Interviu 17 (L.L.G), Hunedoara, 40 de ani;

442 ibid ;

443 Vezi înţelegerea agenţilor ca actori transformatori, activi - Martin Hollis, Introducere în filosofia ştiinţelor sociale, (Bucureşti: Trei, 2001), 160;

444 Vladimir Pasti, România în tranziţie. Căderea în viitor, (Bucureşti: Nemira, 1995), 35;

445 Vezi şi Friedman, Marilyn. Autonomy, Gender and Politics, (New York : Oxford University Press, 2003), 5;

446 Interviu 87 (T.V.), Sâncrai, 36 de ani;

447 Interviu 06 (M.S.M.), Hunedoara, 34 de ani;

448 Interviu 04 (D.P.), Hunedoara, 30 de ani;

449 Vezi şi Peter Berger; Thomas Luckmann, Construirea socială a realităţii, (Bucureşti: Art, 2008), 35 – 70;

450 Tiberiu Troncotă, România comunistă. Propagandă şi cenzură, (Bucureşti: Tritonic, 2006), 169;

451Iinterviu 71 (A.T.), Hunedoara, 65 de ani;

452 Interviu 16 (Anonim), Hunedoara, 39 de ani;

453 Interviu 90 (C.P.), Pestiş, 48 de ani;

454 Mai ales în condiţiile interzicerii avortului şi inexistenţei unor mijloace contraceptive decente, cum ar fi prezervativele şi pilulele.

455 Interviu 39 (M.M.), Hunedoara, 51 de ani;

456 Interviu 55 (O.D.), Hunedoara, 54 de ani;

457 Vezi prezentarea patriarhaului ţărănesc, de stat şi capitalist în Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie, (Iaşi: Polirom. 2004), 135 - 140, dar şi percepţiile cu privire la distribuţia rolurilor de gen în familie în Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Barometrul de gen 2000;

458 Interviu 55 (O.D.), Hunedoara, 55 de ani;

459 CAR: Casa de Ajutor Reciproc;

460 Interviu 90 (C.P.), Pestis, 48 de ani;

461 interviu 39 (M.M.), Hundedoara, 51 de ani;

462 faimosul P.C.R: pile, cunoştiinţe şi relaţii;

463 Interviu 39 (M.M.), Hundedoara, 51 de ani;

464 Interviu 90 (C.P.), Pestiş, 48 de ani;

465 Interviu 6 (E.B.), Hunedoara, 34 de ani;

466 Vezi şi Mihaela Miroiu, “Communism was a State Patriarchy, not a State Feminism”, Aspasia, vol. 1;

467 Vezi şi teoria lui Leca cu privire la bazele construcţiei obligaţiilor cetăţeneşti Jean Leca, “Individualism and Citizenship”, în Pierre Birnaum, Jean Leca, Individualism: Theories and Methods, (Oxford: Oxford University Press, 2001), 143 - 144;

468 Interviu 55 (O.D.), Hunedoara, 54 de ani;

469 Interviu 48 (A.D.), Hunedoara, 54 de ani;

470 Interviu 30 (L.P.), Hunedoara, 47 de ani;

471 Focus-grup 1, 3 august 2009, Hunedoara, F1 Hd 04 (MB), 58 de ani;

472 Vezi şi Gail Kligman, Politica duplicităţii. Controlul reporducerii în România lui Ceauşescu, (Bucureşti: Humanitas, 2000), 168 – 170; Corina Doboş (coord.) , Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu. O perspectivă comparativă, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, (Iaşi: Polirom, 2010) .

473 Vezi şi Gail Kligman, Politica duplicităţii. Controlul reporducerii în România lui Ceauşescu, (Bucureşti: Humanitas, 2000)., 259 - 270;

474 Interviu 90 (C.P.), Hunedoara, 48 de ani;

475 Interviu 30 (L.P.), Hunedoara, 47 de ani;

476 Interviu 47 (E.C.), Simeria, 53 de ani;

477 Interviu 16 (Anonim), Hunedoara, 39 de ani;

478 Interviu 55 (O.D.), Hunedoara, 54 de ani;

479 Interviu 71 (A.T.), Hunedoara, 65 de ani;

480 Pentru mai multe detalii vezi Lucian N. Leuştean, Ortodoxy and the Cold War. Religion and Political Power in Romania 1947-1965, (Londra: Palgrave, 2009);

481 Vezi şi Denis Deltant, România sub regimul comunist, (Bucureşti: Editura Fundaţiei Academia Civică, 2006), 194 – 200;

482 Denis Deletant, România sub regimul comunist, (Bucureşti: Editura Fundaţiei Academia Civică, 2006), 195;

483 Mă referă aici la suprapunera structurii patriarhale peste distincţia public – privat, criticată în capitolul doi al acestei lucrări;

484 Interviu 82 (D.D.), Hunedoara, 83 de ani;

485 ibid.;

486 Interviu 80 (E.B.), Hunedoara, 80 de ani;

487 Interviu 80 (E.B.), Hunedoara, 80 de ani;

488 Vladimir Pasti discută despre condiţiile mai opresive pentru bărbaţi cu privire la muncă şi implicarea în viaţa publică în comunism din prespectiva faptului că femeile aveau posibilitatea de a alege statutul de casnică, în devafoarea celui de angajată, în virtutea recunoaşterii muncii casnice ca ocupaţie. Cu toate astea, femeile se confruntau cu alte tripuri de constrângeri. Pentru mai multe detalii vezi Vladimir Pasti, Ultima inegalitate, (Iaşi: Polirom, 2003), 100;

489 Numai în perioada 1995 – 2008 populaţia ocupată civilă în judeţul Hunedoarea a scăzut cu aproximativ 110 000 de persoane, numărul celor care desfăşurau activităţi în industrie reducându-se cu aproximativ 50%. Se poate observa însă o creştere a populaţiei ocupate în zona serviciilor – hoteluri - restaurante, comert, tranzacţii imobiliare, administraţie publică. Statistică accestă pe site-ul Direcţiei Judeţene de Statistică Hundeoara în 22.02.2011, http://www.hunedoara.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=477. De asemenea, cadrul general al discuţiei este conturat de o evoluţie fluctuantă a şomajului după 1990, începând de la 0,6 % în februarie 1991, cu vârfuri de intensitate în perioadele 1994 – 1995 şi 1999 – 2002 (între 10,7 şi 13, 5%), şi perioade de stabilitate în jurul valorilor de 4 – 5% în perioada 2007 – 2009 – statistici accestate pe site-ul A.N.O.F.N în 22.02.2011, http://www.anofm.ro/1768_numarul-total-de-someri-inregistrati-si-rata-somajului-pe-tara-si-pe-judete-la-data-de-30-11-20;

490 Pentru o analiză mai detaliată a dinamici procesului de democratizare vezi şi M Steven Fish, „The Dynamics of Democratic Erosion”, în Richard D. Andeson jr., et. al., Postcommunism and the Theory of Democracy, (New Jersey: Princeton University Press, 2001), 54 – 95;

491 Interviu 57 (M.B.), 57 de ani, Hunedoara;

492 ibid.;

493 Interviu 67 (D.L.), Hunedoara, 62 de ani;

494 Interviu 6 (E.B.), Hunedoara, 34 de ani;

495 Interviu 67 (D.L.), Hunedoara, 62 de ani;

496 Interviu 77 (A.A.), Hunedoara, 70 de ani;

497 Interviu 60 (M.A.), Hunedoara, 59 de ani;

498 Interviu 18 (D.C.C.), Hunedoara, 40 de ani;

499 Interviu 26 (I.P.), Hunedoara, 42 de ani;

500 Insă problema calităţii sau a valorii de piată a produselor nu este luată în discuţie. Nu se discută, de exemplu, că multe din prduse erau ţinute pe stoc.

501 Interviu 18 (D.C.C.), Hunedoara, 40 de ani;

502 Pentru mai multe detalii vezi Ronald Inglehart, Modernization and Postmodernization. Cultural, Economic and Political Changes in 43 Societies, (New Jersey: Princeton University Press, 1997);

503 Tranziţia din România poate fi caracterizată şi prin creşterea inegalităţilor sociale. Coeficientul concentrării veniturilor (Gini) înregistrat în România anului 2001 era de 0,353 comparativ cu 0,155 în 1989 (acest coeficient poate lua valori între 0 şi 1). De asemnea, salariul minim a înregistrat o depreciere accentuată în primii 10 ani ai tranziţiei, în 1994 ajungând la 35% din valoarea salariului minim în 1990 şi la mai puţin de 30% în 1999. Veniturile medii au urmat şi ele o evoluţie asemănătore, deprecierea maximă a acestora fiind de 42% în 1999 din nivelul veniturilor medii ale anului 1990. Vezi şi Vladimir Pasti, România în tranziţie. Căderea în viitor, (Bucureşti: Nemira, 1995), 35 – 40 ; Mihnea Preotesi, “Salariaţii români – câştigători şi perdanţi ai tranziţiei”, Calitatea vieţii, XVII, nr. 3-4, 2006, 215 - 217;

504 Vezi interviu 30 (L.P.), Hunedoara, 47 de ani ;

505 Confirmată şi de statisticile oficiale, aşa cum am văzut mai sus.

506 Interviu 44 (D.M.), Hunedoara, 52 de ani ;

507 Interviu 34 (E.E.), Hunedoara, 49 de ani;

508 Sau democraţie originală - vezi şi Mihaela Miroiu, Societatea Retro, (Bucureşti : Trei, 1999), 26;

509 În interviuri este adusă frecvent în discuţie problema polarizării sociale care este văzută pe de o parte din perspectiva înţelesului său stric, şi anume diferenţele de venituri şi înpărţirea calră în bogaţi şi săraci, acest tip de prezentare punând accent pe rezultate, pe efectele tranziţiei. Pe de altă parte, polarizarea este abordată din perspectiva mecanismelor care au condus la o asemena configurare socială, mai exact a cauzelor, iar în acest caz intervievatele discută despre schimbarea de valori, norme, reguli – de multe ori asociate cu valorile tradiţionale - potenţată de construcţiile democratice care pun accent pe liberatea indivizilor. Numai că această schimbare nu a fost sistemică, structurală, ci dimpotrivă, a fost generată de indivizi, care urmăridu-şi propriile interese au conferit democraţiei înţelesuri variate, mai mult s-au folosit de neştiinţa celor din jur şi şi-au legitimat acţiunile făcând apel la credibilitatea democraţiei. S-a ajuns astfel ca în numele democraţiei să se facă abuzuri de libertate. Mai exact, în virtutea urmăririi unor interese, cei care au reuşit să speculeze nesiguranţa şi lipsa unei culturi politice democratice din perioada de tranziţie, au încălcat libertatea şi drepturile celor care nu au ştiut să se apere.

510 Vezi şi Bernard Denni, Patrick Lecomte, Sociologia politicului, vol. I, Nora Marta Ţărnea trad. (Cluj – Napoca: Eikon, 1999), 143 – 152;

511„ Mediul socio-economic determină alegerile prioritare, de aşa manieră încât, cu cât un bun este mai rar, cu atât valoarea subiectivă ce i se atribuie este mai mare” A. Maslow, citat în Bernard Denni, Patrick Lecomte, Socilogia politicului, vol. I, Nora Marta Ţărnea trad. (Cluj – Napoca: Eikon, 1999), 243;

512 Interviu 44 (D.M.), Hunedoara, 54 de ani;

513 Interviu 26 (I.P.), Hunedoara, 42 de ani;

514 interviu 90 (C.P.), Pestiş, 48 de ani ;

515 Interiviu 77 (A.A.), Hunedoara, 72 de ani ;

516 Interviu 63 (S.M.), Hunedoara, 60 de ani;

517 Interviu 18 (D.C.C.), Hunedoara, 40 de ani ;

518 Interviu 85 (A.S), Hunedoara,  69 de ani;

519 Acest efect agregat ţine şi de specificul zonei în care existau multe oraşe mici, intensiv industrializate care absorbeau o parte importantă a forţei de muncă din rural. Întâlnim astfel în zonă ţăranii navetişti la oraş sau care chiar au locuit pentru o vreme în oraşe, dar care în acelaşi timp au rămas legaţi de traiul tradiţional ţărănesc, de munca câmpului, de creşterea animalelor.

520 Printre aceste studii amintesc Valentina Marinescu, Muncile casnice în satul românesc actual, (Iaşi : Polirom, 2002) ; Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Eurobarometrul rural, 2006; Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Eurobarometru rural: Valori europene în satele româneşti, 2007; Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Eurobarometru rural, 2002; Vladimir Pasti, Ultima inegalitate, (Iaşi: Polirom, 2003);

521 Vorbim aici de feminizarea muncilor argricole în perioada comunistă, majoritatea femeilor din rural lucrând în C.A.P-uri. vezi şi Doina Pasca Harsany, „Participation of Women in the Workforce: The Case of Romania”, în Barbara Łobodzińska (ed), Family, women, and employement in Central-Estern Europe, (Westport: Greenwood Press, 1995), 208;

522 Focus-grup Sâncrai, F3 S 05 (CO), 54 de ani;

523 Focus-grup Sânccrai, F3 S 01 (BM);

524 Trebuie menţionat faptul referirile la munca plătită sunt asociate cu sintagmele „lucru” sau „servici”, pe când munca în gospodărie, cea neplătită şi de cele mai multe ori invizibilă este redată prin folosirea cuvintelor „treabă” sau „muncă”.

525 În sat însă, gospodăria includea şi munca la câmp.

526 De precizat faptul că M.B. este acea persoană care a lucrat ca femeie de serviciu în combinat, dar în acelaşi timp a lucrat şi la C.A.P;

527 Focus-grup 3, Sâncrai, 5 august 2009;

528 Focus-grup 3, Sâncrai, 5 august 2009;

529 Vorbim aici de normalitatea performării acestor roluri şi de transmiterea lor prin socializare. Mai mult decât atât, putem vorbi de devianţă atunci când comportamentele nu se încadrează în această normalitate predefinită – vezi Martin Hollis, Introducere în filosofia ştiinţelor sociale, (Bucureşti: Trei, 2001), 159;

530 Credinţa conform căreia indivizii nu pot avea control asupra propriei vieţi, aceasta fiind determinată de o entitate exterioară foarte puternică, fie ea şi divină. Fatalsimul este intens conectat cu variatele forme de dependenţă şi afectează felul în care indivizii îşi dezvoltă simţul responsabilităţii. Cei afectaţi de această credinţă au tendinţa de a dezvolta o formă de responsabilitate faţă de societate în ansamblul său, de a fi orinentaţi întotdeauna spre mediul extern perceput ca locus al puterii. Vezi şi Dor Bahadur Bista, Fatalism and development: Nepal’s struggle for modernization, (Himayatnagar: Orient Longman Limited, 2001) (1991), 4, 80; „Fatalismul pretinde că faptele noastre nu atârnă de voinţa noastră; că purtarea noastră ni-e impusă de o putere superioară, care e Dumnezeu sau nu ştiu ce fiinţă taincă numită Destin, că noi suntem robii acestui stăpân, siliţi a ne supune lui; că astfel n’avem nevoe să luptăm, să lucrăm asupra nouă înşine sau asupra naturii pentru că nu putem nici împiedica, nici întârzia, nici schimba ceea ce trebue să se întâmple” (Georges Renard, B. Marian (trad.) Este omul liber? Determinismul, Liberul arbitru, Fatalismul, (Bucureşti: Cultura Românească, 19_ _), 195 - 196);

531 De menţionat că această tendinţă se observă totuşi la persoanele mai tinere intervievate care au, în mare , aceeaşi modalitate de raportare ca cea prezentată în analiza din paginile de mai sus;

532 Interviu 91 (S.W.), Sâncrai, 51 de ani;

533 Care trebuie corelată şi cu interpretarea fatalist-religioasă a mântuirii prin suferinţă.

534 Acest drept este garantat atât prin raportarea la comunitatea politică reprezentată de statul român, cât şi la cea reprezentată de Uniunea Europeană;

535 Voi trece în revistă câteva titluri pentru exemplificare: Francine D. Blau, Marianne A. Ferber, Anne E. Winkler, The economics of Women, Men and Work, ediţa a III-a, (S.U.A: Prentice-Hall, 1998); Joyce P. Jacobsen, The Economics of Gender, ediţia a II-a, (Massachusetts: Balckwell Publisher, 1998); Loudres Beneria, Cateherine R. Stimpson ed., Women, Households, and the Ecomomy, (S.U.A: Rutgers University Press, 1897); Oana Băluţă, Alice Iancu, Alina Dragolea, Parteneri egali. Competitori egali, (Bucureşti: Maiko, 2007), cap. II, cap III; Oana Băluţă, Alice Iancu, Alina Dragloea, Gen şi interese politice, (Iaşi: Polirom, 2007), cap. II, etc.

536 Pentru o imagine de ansamblu a cetăţeniei femeilor din România în comunism şi postcomunism vezi şi Enikö Magyari-Vincze, „Romanian Gender Regimes and Women’s Citizenship”, în Lukić Jasmina, Regulska Joanna, Zaviršek Darja, Women and Citizenship in Central and Eastern Europe, (Hampshire: Ashgate Publishing Limited, 2006); Mihaela Miroiu, State Men, Market Women. The Effects of Left Conservatism on Gender Politics in Romanian Transition, Feminismo/s, No. 3, Iunie 2004, 212 – 214; Mihaela Miroiu, “Communism was a State Patriarchy, not a State Feminism”, Aspasia, vol. 1; Vladimir Pasti, Ultima inegalitate, (Iaşi: Polirom, 2003);

537Când mă refer la capacitare economică am în vedere acea fomă de capacitare care se concentrază în general pe activităţile generatoare de venituri, care permit femeilor să căştige propriile venituri într-un mod independent (Vezi şi UNFPA, Women’s Economic Empowerment: Meeting the Needs of Impoverished, acceast în 19.05.2011, http://www.unfpa.org/webdav/site/global/shared/documents/publications/2007/women_economic.pdf);

538 Reţele sociale şi normele de reciprocitate şi încredere asociate acestora (R. E., Putnam, Unum Pluribus, Diversity and Communityin thw Twenty-first Century – The 2006 Johan Stytte Prize Lecture, Journal Compilation, Scandinavian Political Studies, 2007, vol. 30, nr. 2, 137 – 175);

539 Raplh E Smith, “Movement of women into the Labour Force”, în Raplh E Smith, The Subtle Revolution: Women at work, (Washington DC: The Urban Institute, 1979), 1-29;

540 Lesser Blumberg, Women’s Economic Empowerment as the “Magic Potion” of Development?, University of Virginia and University of California, San Diego, accesat pe http://portal.unesco.org/shs/en/files/8696/11283330079Magic_Potion.pdf/Magic%2BPotion.pdf;

541 Martin Hollis, Introducere în filosofia ştiinţelor sociale, (Bucureşti: Trei, 2001), 158;

542 ibid;

543Judith Lorber, Embattled Terrain: Gender and Sexuality, în Myra Marx Ferree, Judith Lorber, Beth B Hess,. ed., Revisioning Gender. The Gender Lens, (Oxford: Rowman and Littlefield Publisher, 2000), 417;

544 Vezi H. Don Zimmerman, „Doing Gender”, Gender and Society, vol.1, nr. 2, 125 – 151;

545 Vezi şi Friedrich Engels, „Originea familiei, a proprietăţii private şi a statului”, în Karl Marx, Friedrich Engels, Opere alese, vol. II, (Bucureşti: Editura Partidului Muncitoresc Român, 1952), 212 – 219; Constituţia Republicii Populare Române din 1948, art. 12: Munca este factorul de bază al vieţii economice a Statului. Munca este o datorie a fiecăriu cetăţean. Statul acordă sprijin tuturor celor care muncesc, pentru a-i apăra împotriva exploatării şi a ridica nivelul lor de trai. Art. 21: La muncă egală, femeia are drept de salarizare egal cu bărbatul. Constituţia Republicii Populare Române din 1952, art. 15: În Republica Populară Română munca este o datorie şi o chestiune pentru fiecare cetăţean capabil de muncă, după principiul „cine nu munceşte, nu mănâncă”. Codul Muncii Republicii Socialiste România, din 23 noiembrie 1973, art. 14: Femeii i se acordă largi posiblităţi de afirmare în condiţii de deplină egalitate socială cu bărbatul, beneficiind, la muncă egală cu acesta, de o retribuţie egală, de măsuri speciale de ocrotire.Femeii îi este garantat dreptul de a ocupa orice funcţie sau loc de muncă, în raport cu pregătirea sa, pentru a-şi aduce contribuţia la dezvoltarea producţiei materiale şi a creaţiei spirituale, asigurându-i-se totodată condiţiile necesare pentru creşterea şi educarea copiilor. Pentru mai multe detalii vezi şi Cristina Liana Olteanu, Elena-Simona Gheoanea, Valentin Gheoanea, Femeile în România Comunistă, (Bucureşti: Politeia-SNSPA, 2003), 156 – 174;

546 Vezi Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie, (Iaşi : Polirom, 2004), 188 şi Mihaela Miroiu, “Communism was a State Patriarchy, not a State Feminism”, Aspasia, vol. 1;vezi şi Enikö Magyari-Vincze, „Romanian Gender Regimes ans Women’s Citizenship”, Jasmina Lukić, Joanna Regulska, Darja Zaviršek, Women and Citizenship in Central and Eastern Europe, (Hampshire: Ashgate Publishing Limited, 2006), 28 – 30;

547 Constituţia Republicii Populare Române din 1952, art. 15: În Republica Populară Română munca este o datorie şi o chestiune pentru fiecare cetăţean capabil de muncă, după principiul „cine nu munceşte, nu mănâncă”, articol care a fost ulterior imblânzit în Constituţia Republicii Socialiste România din 1965, munca rămânând doar o îndatorire de onoare. Vezi efectele în capitolul anterior.

548 Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii polittice feministe, (Iaşi: Polirom, 2004), 75; Katernine Verdery, What Was Socialism and What Comes Next? (Princeton: Princeton University Press, 1996), Cap. From Parent-State to Family Patriarchs. Gender and Nation in Contemporary Eastern Europe, 61-83;

549 Care pune accent pe diminuarea funcţilor statului şi pe extinderea proprietăţii private – vezi E.H.H., Green, Ideologies of Conservatism. Conservative Political Ideas in the Twentieth Century, (Oxford:Oxford University Press, 2002), 240-241.

550 Vezi şi Mihela Miroiu, “State Men, Market Women. The Effects of Left Conservatism on Gender Politics in Romanian Transition”, în Feminismo/s, No. 3, Iunie 2004, 207-234;

551 Vladimir Pasti, Ultima inegalitate, (Iaşi: Polirom, 2003), 154;

552 Aşa cum au fost, de exemplu, minerii din Valea Jiului sau lucrătorii de la întreprinderea siderurgică din Galaţi.

553 Vezi şi Mihela Miroiu, “State Men, Market Women. The Effects of Left Conservatism on Gender Politics in Romanian Transition”, în Feminismo/s, No. 3, Iunie 2004;

554 Vezi Enikö Magyari-Vincze, „Romanian Gender Regimes ans Women’s Citizenship”, în Lukić Jasmina, Regulska Joanna, Zaviršek Darja, Women and Citizenship in Central and Eastern Europe, (Hampshire: Ashgate Publishing Limited, 2006), 30 – 35;

555 Vezi şi Mary Ellen Fischer, “From Tradition and Ideology to Election and Competition. The Changing Status of Women in Romanian Politics”, în Marilyn Rueschemeyer (ed.), Women in poltics of postcomunist Eastern Europe, (Londra: ME Sharpe, 1994), 177;

556 Vezi şi Cristina Liana Olteanu, Elena-Simona Gheoanea, Valentin Gheoanea, Femeile în România Comunistă, (Bucureşti: Politeia-SNSPA, 2003), 42 – 55; vezi şi Mary Ellen Fischer, „Women in Romanian Politics: Elena Ceauşescu, Pronatalism and the Promotion of Women”, în Sharon L. Wolchik, Alfred G. Meyer (ed.), Women, State and Party in Estern Europe, (Durham: Duke University Press, 1995), 121 – 137;

557 Enikö Magyari-Vincze, „Romanian Gender Regimes ans Women’s Citizenship”Regulska, Darja Zaviršek, Women and Citizenship in Central and Eastern Europe, (Hampshire: Ashgate Publishing Limited, 2006), 30 – 31;

558Probleme legate în special de masivele disponibilizări din zonele monoindustriale rezultate în urma dezindustrializării post-socialiste – vezi David Kideckel,“Labor and Society in the Jiu Valley and Fagaraş Regions of Romania, Part I: Variations in Response to the Crisis”, (Washington: The National Council for Eurasian and East European Research, 2001), 2; http://www.ucis.pitt.edu/nceeer/2001-815-18g-Kideckel.pdf

559 Vezi Mihaela Miroiu, Liliana Popescu, “Post-Totalitarian Pre-Feminism”, în Henry F. Carey, (ed.), Romania since 1989.Politics Economics and Society (New York: Lexington Books, 2004), 30;

560 Vezi şi Vladimir Pasti, Ultima inegalitate, (Iaşi: Polirom, 2003), 140;

561 În principal trasferul către sfera privată a unei părţi importante a forţei de muncă reprezentate de femei, inevitabila dependenţă de diverşi membri ai familiei sau de prestaţiile sociale acordate de stat.

562 Majoritatea intervievatelor au intrat pe piaţa muncii odată cu terminarea studiilor şi au contiunuat să fie active. Numai 4 intervievate, din 96, ar putea fi încadrate în categoria casnicelor, toate fiind din mediul rural. Totuşi, această clasificare este dificilă, dacă avem în vedere faptul că ele se ocupau în principal de munca în gospodărie care, chiar dacă neremunerată, presupune totuşi o formă de contribuţie la asigurarea bunăstării familiei. De asemena, două din intervievate au declarat că nu au loc de muncă, dar că sunt în cautarea unuia, deci pot fi incadrate în categoria şomerelor, restul de 90 fiind persoane active sau pensionare. Vezi şi anexa Fişa interviuri.

563 Interviu 53 (M.V.), Hunedoara, 55 de ani;

564 Interviu 04 (D.P.), Hunedoara, 30 de ani;

565 Interviu 12 (L.J.), Hunedoara, 37 de ani;

566 Vezi şi Moya Loyd şi critica ei la adresa identităţii constatative în Moya Loyd, Beyound Identity Politics. Feminism, Power and Politics. (Londra: Sage Publication 2005),

567 Vezi Martin Hollis, Introducere în filosofia ştiinţelor sociale, (Bucureşti: Trei, 2001), 158;

568 Vezi interviu 02 (R.L.), Hunedoara, 27 de ani;

569 Vezi şi Raplh E.Smith, Movement of women into the Labour Force, în The Subtle Revolution: Women at work, Raplh E. Smith, ed., Washington DC: The Urban Institute, 1979, 1-29; Vezi şi Ruth Lister, Citizenship: Feminist Prespective, (New York: Palgrave, 2003, editia a doua), 128 – 130;

570 Intervievata presupne a priori că este lipsa unui loc de muncă crează disconfort.

571 Interviu 53 (M.V.), Hunedoara, 55 de ani;

572 Interviu 48 (A.D.), Hunedoara, 54 de ani;

573 Interviu 47 (E.C.), Simeria, 53 de ani ;

574 Interviu 14 (V.D.), Hunedoara, 38 de ani;

575 Interviu 19 (D.S.), Hunedoara, 40 de ani;

576 Interviu 49 (D.L.), Hunedoara, 54 de ani;

577 Interviu 27 (A.A), Simeria, 42 de ani;

578 Interviu 90 (C.P.), Peştiş, 48 de ani;

579 Francis Fukuyama discută despre funcţiile capitalului social în democraţiile liberale şi pe piaţa liberă şi despre capacitatea reţelelor de încredere de a potenţa participarea – vezi Francis Fukuyama, Social Capital and Civil Society, The Institute of Public Policy, George Mason University, October 1, 1999;

580 Interviu 71 (A.T.), Hunedoara, 65 de ani;

581 Interviu 69 (V.B.), Hunedoara, 64 de ani;

582 Interviu 33 (M.S.C), Simeria, 48 de ani;

583 Interviu 75 (E.M.), Hunedoara, 69 de ani;

584 Enikö Magyari Vincze, Diferenţa care contează. Diversitatea social-culturală prin lentila antropologiei feministe, (Editura Fundaţiei Desire, 2002), 160 - 161;

585 Vezi şi Moyla Loyd şi critica identităţii contstatative în Moya Loyd, Beyound Identity Politics. Feminism, Power and Politics. (Londra: Sage Publication 2005), 39;

586 Vezi şi Peter Berger,Thomas Luckmann, Construirea socială a realităţii, (Bucureşti: Art, 2008), 232; vezi şi David M. Newman, Socilology. Exploring the Architecture of Everyday Life, (Londra: Sage Publication, 2010), 126 – 131;

587 Interviu 88 (S.B.), Pestişi, 42 de ani;

588Vezi şi discuţia pe care o propune Lister cu privire la diviziunea sexuală a muncii în Ruth Lister, Citizenship: Feminist Prespective, (New York: Palgrave, 2003, editia a doua), 130 – 132;

589 Vezi şi capitolul 3 al acestei lucrări, subcapitolul „Relaţia public-privat”;

590 Pentru mai multe detalii cu privre la discriminarea ocupaţională vezi şi Vladimir Pasti, Ultima Inegalitate. Relaţiile de gen în România, (Iaşi: Polirom, 2003), 164 -168;

591 Vezi şi definirile socializarii date de Philip Mayer în Socialization. The Aproach from Social Anthropology, (Londra: Rutledge, 2004), xiii, Anthony Giddens în Sociologie, (Bucureşti: All, 2001), 32, dar şi abordarea propusă de Peter Berger, Thomas Luckmann, Construirea socială a realităţii, (Bucureşti: Art, 2008), 177. Vezi şi capitolul 2 al lucrării, subcapitolul „Definind actorii – socializarea şi construcţia identităţii”, Vezi şi Barometrul de gen - 2000 realizat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă, întrebarea referitoare la cele mai importante valori în educaţia băieţilor şi a fetelor;

592 Vezi reconfigurarea disctincţiei public-privat rezultată în urma aplicării unor constrângeri structurale de tip patriarhal propusă de Ruth Lister în Citizenship: Feminist Perspective, (New York: Palgrave, 2003, editia a doua), 84 şi preluată în această lucrare;

593 Interviu 02 (R.L.), Hunedoara, 27 de ani;

594 Interviu 31 (C.P.), Hunedoara, 48 de ani;

595 Interviu 52 (E.M.), Hunedoara, 55 de ani;

596 Interviu 58 (M.B.), Hunedoara, 57 de ani;

597 Inteviu 17 (L.L.G), Hunedoara, 40 de ani;

598 Interviu 16 (Anonim), Hunedoara, 39 de ani;

599 Interviu 53 (M.V.), Hunedoara, 55 de ani ;

600 Interviu 60 (M.A.), Hunedoara;

601 Miroiu, Mihaela. Drumul către autonomie (Iaşi: Polirom, 2004), 44 – 49;

602 În ”Originea familiei, a proprietăţii private şi a statului” Engels scrie: „Situaţia se schimbă odată cu apariţia familei patriarhale şi mai ales cu apariţia familiei monogame izolate. Conducera gospodăriei pierdu caracterul ei public. Ea nu mai privea societatea; deveni un serviciu privat; soţia deveni prima servitoare fiind înlăturată de la ordine socială. Abia marea industrie din vremea noastră i-a redeschis femei drumul către producţia socială – şi numai femeii proletare. Dar în aşa fel, încât dacă îşi îndeplineşte îndatoririle în serviciul privat al familiei, ea este exclusă de la producţia socială şi nu poate câştiga nimic; iar dacă vrea să participe la producţia socială şi să trăiască din munca ei este în imposibilitatea de a-şi îndeplini îndatoririle familiale [...] În familie el (bărbatul) este burghezul, iar femeia reprezintă proletariatul [...] Atunci se va vedea că prima condiţie a eliberării femeii este ca întreg sexul feminin să se reântoarcă la producţia socială” în Karl Marx. Fridrich Engels, Opere alese, vol. II, (Bucureşti: Editura Partidului Muncitoresc Român, 1952), 211 – 212; Vezi şi textele autoarelor „feministe” din perioada comunistă Mathilda Neil, Drama eliberării femei, (Bucureşti: Editura Politică, 1974); Ecaterina  Deliman, Femeia, personalitate politică în societatea noastră socialistă,( București :  Editura Politică, 1977);

603 Enikö Magyari Vincze, Diferenţa care contează. Diversitatea social-culturală prin lentila antropologiei feministe, (Editura Fundaţiei Desire, 2002), 161;

604 Am în vedere aici cultura ca structură constrângătoare şi mai ales felul în care ea se manifestă în construcţia socială patriarhală. Vezi şi definirea culturii pe care o oferă Anthony Giddens în Sociologie, (Bucureşti: All, 2001), 625, dar şi Mihaela Miroiu, Prefaţă, în Maria Bucur, Mihaela Miroiu, Patriarhat şi emancipare în istoria gândirii politice româneşti, (Iaşi: Polirom, 2002) - pentru a avea o imagine asupra felului în care s-a structurat de-a lungul timpului discursul cu privire la rolul femeilor în societatea românească. Un bun indicator al construcţiei culturale de gen este şi Barometrul de gen 2000 realizat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă.

605 Interviu 14 (V.D.), Hunedoara, 38 de ani ;

606 Interviu 21 (M.P.), Hunedoara, 40 de ani;

607 Interviu 75 (E.M.), Hunedoara, 69 de ani ;

608 Inverviu 78 (M.B.), Hunedoara, 77 de ani;

609 Vezi şi Ruth Lister, Citizenship: Feminist Prespective, (New York: Palgrave, 2003, editia a doua), 130 – 132; Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Barometrul de gen 2000;

610 Maria Bucur-Deckard, Citizenship, Gender, and the Everyday in Romania since 1945: Work and Care, NCEEER Working Paper;

611 Interviu 93 (E.M.), Sâncrai, 60 de ani;

612 Enikö Magyari Vincze, Diferenţa care contează. Diversitatea social-culturală prin lentila antropologiei feministe, (Editura Fundaţiei Desire, 2002), 163;

613 Comportament normal care poate lua naştere în urma performării de roluri şi comportamentul normativ, cel care are valoare morală.

614 Din interviuri rezultă ca familia trebuie să fie acel spaţiu în care găseşti întotdeauna înţelegere şi sprijin, care este formată din oamenii care îţi sunt cei mai apropiaţi şi care sunt întotdeauna dispuşi să te ajute. Cu cei din familie poţi împărtăşi bucuriile şi realizările, dar şi necazurile. În familie găseşti modele de urmat şi păriţii şi bunicii sunt aceia care îţi netezesc drumul în viaţă. În general famila ta, chiar dacă nu perfectă, este o familie funcţională. Chiar dacă mai apar unele probleme ele sunt minore în comparaţie cu ce se confruntă „alţii”.

615 În conformitate cu definirea celor două sfere în societăţile patriarhale; Vezi şi critica lui Okin la distincţia public-privat în şi Susan Moller Okin, Gender, the Public, and the Private, în Anne Phillips, ed. Feminism and Politics, (Oxford: Oxford University Press, 1998);

616 Vezi şi distincţia pe care o face Goffman între expresii furnizate şi expresii degajate în Erving Goffman, Viaţa cotidiană ca spectacol, (Bucureşti: Comunicare.ro, 2007), 32;

617 Interviu 09 (A.M.), Hunedoara, 35 de ani;

618 Interviu 60 (M.A.), Hunedoara, 59 de ani;

619 Interviu 75 (E.M.), Hunedoara, 69 de ani;

620 Interviu 90 (C.P.), Peştiş, 48 de ani;

621 Interviu 64 (M.C.), Hunedoara, 60 de ani;

622 Interviu 63 (S.M.), Hunedoara, 60 de ani;

623 Interviu 65 (A.G.), Hunedoara, 60 de ani;

624 Interviu 28 (S.C.), Hunedoara, 43 de ani;

625 Vezi şi Laura Surdu, „Relaţii de întrajutorare”, în Manuela Sofia Stănculescu, Ionica Berevoescu, Sărac lipit, caut altă viaţă, (Bucureşti: Nemira, 2004), 334;

626 Pentru mai multe detalii vezi şi Phyllis Chesler, Woman’s Inhumanity to Woman, (Chicago: Lawrence Hill Books, 2009, prima ediţie 2001), mai ales capitolul 3 Woman’s sexism, 124 – 166 şi capitolul 9 Woman in groups, 390 – 435;

627 Vezi definiţi pe care Cuche o dă culturii: “Cultura permite omului nu numai să se adapteze la mediul său, ci să îl adapteze pe acesta lui însuşi, nevoilor şi proiectelor sale; cu alte cuvinte cultura face posibilă transformarea naturii” - Denys Cuche, Noţiune de cultură în ştiinţele sociale, (Iaşi: Institutul European, 2003), 18;

628 Vezi şi Judith Grant, Fundamental Feminism: contesting the core concepts of feminist theory, (New York: Routledge, 1993);

629 Vezi critica deviziunii public – privat din capitolul 3 al acestei lucrări; Vezi şi Susan Moller Okin, Gender, the Public, and the Private, în Anne Phillips, ed. Feminism and Politics, (Oxford: Oxford University Press, 1998);

630 Vezi şi critica identităţii constatative în Moya Loyd, Beyound Identity Politics. Feminism, Power and Politics. (Londra: Sage Publication 2005), 35 – 40;

631 Din interviuri rezultă că în gestionarea bugetului familei mai pot interveni şi membrii ai familiei extinse, cum ar fi părinţii sau socrii, mai ales în măsura in care aceştia contribuie la generarea acestuia (pensii sau diverse alocaţii sociale), dar şi în virtutea faptului că se porneşte de la premisa experienţei de viaţă pe care aceştia o au, experienţă de care poate beneficia întreaga familie.

632 Interviu 07 (M.P.), Hunedoara, 34 de ani ;

633 Interviu 15 (C.N.), Hunedoara, 39 de ani;

634 Interviu 17 (L.L.G.), Hunedoara, 40 de ani;

635 Interviu 21 (M.P.), Hunedoara, 40 de ani;

636 Interviu 37 (A.P.), Hunedoara, 50 de ani;

637Evident că o discuţie amplă se poate dezvolta şi in jurul definirii interesului familiei.

638 Vezi şi Dean H. Hepworth,Ronald H. Rooney,Glenda Dewberry Rooney, Direct Social Work Practice: Theory ans Skills, (Belmont: Brooks/ Coole, Change Learning, 2010), 259; Susan Moller Okin, Justice, Gender and The Family, (Princeton: Princeton University Press, 1987), 156;

639 Posiblile explicaţii cu privire la acceptarea acestor relaţii de putere în familie sunt: dezvoltarea unor relaţii afective între membrii familiei şi a unor nevoi specifice rezultate de aici; funcţionarea principiului „celui mai puţin interesat” – partenerul care este mai puţin interesat de relaţie şi de managerierea acesteia (inclusiv în termeni de manageriere a familiei) este cel care deţine mai multă putere în familie; teoria puterii bazată pe resurse – influenţa în luarea deciziilor în familie este direct proporţională cu resursele aduse în familie (cum am văzut în cercetarea de faţă nu se susţine). Pentru mai multe detalii vezi Dean H. Hepworth,Ronald H. Rooney,Glenda Dewberry Rooney, The Marrige and Family Experience: Intimate Relationships in Changing Society, (Belmont: Wadsworth Cengage Learning, 2011), 240;

640 Vezi în interviuri şi răspunsurile la întrebarea „Care ar trebui să fie principalele calităţi ale unei femei şi ale unui bărbat?”, răspunsuri care subliniază încă o dată, dacă mai era nevoie, diferenţele de gen şi implicit şi împărţirea responsabilităţilor în funcţie de acestea.

641 Chiar dacă specializarea în interiorul familiei este criticată în studiile care pun în discuţie economia genului, ea continuă să existe în realitate şi să transfere inegalităţi şi în alte sfere, cum este în acest caz cea a deciziilor şi a gestionării bugetului în familie. Pentru mai multe detalii cu privire la aceste critici vezi şi Francine D. Blau, Marianne A. Ferber, Anne E. Winkler, The economics of Women, Men and Work, ediţa a III-a, (S.U.A: Prentice-Hall, 1998), 40 – 45; Joyce P. Jacobsen, The Economics of Gender, ediţia a II-a, (Massachusetts: Balckwell Publisher, 1998), 73 – 79;

642 Joyce P. Jacobsen aduce în discuţie în acest sens beneficiile gestionării resurselor în familie, vezi Joyce P. Jacobsen, The Economics of Gender, ediţia a II-a, (Massachusetts: Balckwell Publisher, 1998), 68 – 73;

643 Interviu 26 (I.P.), Hunedoara, 42 de ani;

644 Interviu 21 (M.P.), Hunedoara, 40 de ani;

645 Interviu 84 (A.C.P.), Hunedoara, 42 de ani;

646 Interviu 16 (Anonim), Hunedoara, 39 de ani;

647 Interviu 63 (S.M.), Hunedoara, 60 de ani;

648 Aspect pe care îl considere relevant şi în virtutea faptului că el apare cu o frecvenţă crescută pe parcursul interviurilor şi se poate constitui astfel ca un model cu ajutorul căruia pot fi înţelese raporturile de putere în familie din prespectiva felului în care se iau deciziile şi sunt gestionate resursele.

649 Interviu 18 (D.C.C.), Hunedoara, 40 de ani;

650 Interviu 07 (M.P.), Hunedoara, 34 de ani;

651 Judith Butler, Bogdan Ciubuc (trad.) Genul – un măr al discordiei. Feminismul şi subversiunea identităţii, (Bucureşti: Univers, 2000), 17 – 18, 176, 194;

652 Ordine care este caracterizată prin faptul că femeile sunt dezavantajate în virtutea instituţionalizării, formale sau informale, a unor structuri ierarhice de putere în care bărbaţii ocupă nivelurile superioare doar în virtutea faptului că sunt bărbaţi. Utilă este de asemena şi definirea patriarhatului propusă de Mihaela Miroiu (Maria Bucur, Mihaela Miroiu, Patriarhat şi emancipare în istoria gândirii politice româneşti, (Iaşi: Polirom, 2002), 2) care distinge între patriarhatul descriptiv - relevă organizarea prevalentă a relaţiilor publice şi private după paradigma larg împărtăşită religios şi laic: bărbatul îi este cap femeii şi cel normativ - indică felul în care aceste relaţii trebuie să fie configurate: bărbatul trebuie să îi fie cap femeii.

653 Vezi teoria nevoilor a lui Maslow, dar şi cea a valorilor materialiste şi post-materialiste a lui R. Inglehart (1997);

654 Important de subliniat faptul că această lispa de alternative poate fi generată atât de veniturile reduse care nu lasă loc decât unor planificări minimale legate de cheluielile curente ale familiei, dar poate fi generată şi de contrângerile rolurilor de gen care asociate cu valorile ataşate acestora (o femeie trebuie să fie: harnică, curată, o buna mamă, bună gsopodină etc.) limitează plaja de decizie la acele acţiuni care se încadrează în normalitatea patriarhală.

655 Vezi şi definirea conceptului de autonomie în Marilyn Friedman, Autonomy, Gender and Politics, (New York : Oxford University Press, 2003), 5;

656 Vezi şi Valentina Marinescu, Muncile casnice în satul românesc actual, (Iaşi: Polirom, 2002), 63;

657 Valentina Marinsecu, Muncile casnice în satul românesc actual, (Iaşi: Polirom, 2002), 111;

658 Vezi distincţia pe care o propune Oana Băluţă între interese ale femeilor şi interese de gen ale femeilor, pe care o găsesc utilă în contextul discuţiei de faţă. Autoarea corelează experienţele femeieşti şi feminine, teroretizate de Mihaela Miroiu, cu generarea a două categorii de interese: a) interesele femeilor – cele rezultate din experienţele femeieşti şi care pot fi numai ale femeilor; b) interesele de gen ale femeilor – cele rezultate din experienţele feminine, care pot fi apropriate şi de câtre bărbaţi, dar care sunt în majoritatea cazurilor apropriate de femei – vezi Oana Băluţă, Oana Băluţă, Gen şi interese politice în România actuală,(teză de doctorat) (Bucureşti, S.N.S.P.A, 2009), 37;

659 Vezi Mihaela Miroiu, Drumul către automonie, (Iaşi: Polirom, 2004), 27;

660Drepturile pot fi văzute ca cereri pe care indivizii le fac guvernanţilor în favoarea unor anumite standarde de decenţă cu care aceştia ar trebui trataţi -vezi Richard Bellamy, What is Citizenship. A Very Short Introduction, (New York: Oxford University Press, 2008), 14; Vezi şi Wesley Newcomb Hohfeld cit. în Thomas Janoski,, Brian Grant, “ Political Citizenship: Foundation for Rights”, în Isin, Engin F. and Turner Bryan S., ed., Handbook of Citizenship Studies, (Londra: Sage Publication 2002), 17;

661 John Locke, Al doilea tratat despre cârmuire. Scrisoare despre toleranţă, (Bucureşti: Nemira, 1999), 104 – 106;

662 Vezi Domenico Fisichella, Ştiinţa Politică. Probleme, concepte, teorii, (Iaşi: Polirom, 2007), (2004), 171 -177; E, Finer, „Interest Groups and then Political Process in Great Britain”, în Hanry Walter Ehrmann, Interest Groups in Four Continents, (Pittsburg: University of Pittsburg Press, 1958);

663 Vezi şi Nancy Burns, Kay Lehman Schlozman, Sidney Verba, The Private Roots of Public Actions: gender, equality and political participation, (S.U.A.: the President and Fellows of Harvar College, 2001), 4;

664 Vezi şi capitolul 3 al acestei lucrări şi cirtica distincţiei public-privat.

665 Ceea ce Almond şi Verba numesc calităţi/ activităţi protocivice sau precivice. Vezi Gabriel Almond, Sidney Verba, Dan Pavel (trad.), Cultura civică. Atitudini politice şi democraţie în cinci naţiuni, (Bucureţi: Du Style, 1996), 232;

666 Nancy Burns, Kay Lehman Schlozman,Sidney Verba, The Private Roots of Public Actions: gender, equality and political participation, (S.U.A.: the President and Fellows of Harvar College, 2001), 22;

667 Nancy Burns, Kay Lehman Schlozman,Sidney Verba, The Private Roots of Public Actions: gender, equality and political participation, (S.U.A.: the President and Fellows of Harvar College, 2001), 83;

668 Interviu 13 (B.F.), Hunedoara, 38 de ani;

669 Interviu 14 (V.D.), Hunedoara, 38 de ani;

670 Interviu 19 (D.S.), Hunedoara, 40 de ani;

671 Pentru o prezentare clară şi bine argumentată vezi Mihaela Mirou, Convenio. Despre natură, femei şi morală, (Iaşi: Polirom, 2002), 27 – 64;

672 Interviu 13 (B.F.), Hunedoara, 38 de ani;

673 Interviu 10 (I.G.), Hunedoara, 35 de ani;

674 Interviu 11 (R.),Hunedoara, 36 de ani;

675 Interviu 15 (C.N.), Hunedoara, 39 de ani;

676 Referirile directe la biserica ortodoxă sunt motivate de fapul că 80% din cetăţenii români sau declarat ca aparţinând acestei religii.

677 Vezi şi Nancy Burns, Kay Lehman Schlozman,Sidney Verba, The Private Roots of Public Actions: gender, equality and political participation, (S.U.A.: the President and Fellows of Harvar College, 2001), cap. 3 şi cap. 9, dar şi Mihaela Mirou, Convenio. Despre natură, femei şi morală, (Iaşi: Polirom, 2002), 27 – 64;

678 Cu privire la diferenţele între culte, dar mai ales la diversitatea manifestărilor religioase din regiune Hunedoara trebuie să fac referire la un aspect care nu are legătură directă cu problematica abordată în această lucrare, dar pe care îl găsesc deosebit de interesant şi anume deschiderea, toleranţa şi chiar valorizarea diversităţii religioase de către majoritatea intervievatelor.

679 Interviu 12 (L.J.), Hunedoara, 37 de ani;

680 Interviu 07 (M.P.), Hunedoara, 34 de ani;

681 Interviu 71 (A.T.), Hunedoara, 65 de ani;

682 Interviu 53 (M.V.), Hunedoara, 55 de ani;

683 Interviu 06 (M.S.M.), Hunedoara, 34 de ani;

684 Interviu 49 (D.L.), Hunedoara, 54 de ani;

685 De precizat totuşi faptul că în unele biserici femeile nu sunt excluse din Consiliul Parohial, dar responsabilităţile lor ţin tot mai degrabă de treburile “femeieşti”.

686 Interviu 06 (M.S.M.), Hunedoara, 34 de ani;

687 Se apelează fecvent în interviuri la autoritatea dogmatică a preoţilor – cultură politică parohială.

688 Vezi discuţia cu privre la normalitatea şi normativitatea rolurilor de gen în famile.

689 Vezi Peter Berger; Thomas Luckmann, Construirea socială a realităţii, (Bucureşti: Art, 2008), prima ediţie 1966, cap. 3, 177 – 219.

690 Am în vedere aici împărţirea în zone adiminstrative care pot fi definite social ca suma unor comunităţi formte şi pe bază de vecinatate.

691 Interviu 12 (L.J.), Hunedoara, 37 de ani;

692 Interviu 15 (C.N.), Hunedoara, 39 de ani ;

693 Interviu 53 (M.V.), Hunedoara, 55 de ani;

694 Vezi capitolul 1.

695 Chiar dacă nu participă activ la generarea bunurilor commune, beneficiază de ele.

696 Tablourile ce rezultă în urma acestor prezentări subliniază, dacă mai era nevoie, normalitatea evaluărilor genizate şi raportatea la normele impuse de structurile patriarhale.

697 Sau care sunt considerate de către intervievate ca fiind cele prin intermediul cărora se pot depăşi respectivele dificultăţi.

698 Vezi Mihaela Miroiu, Drumul către automonie, (Iaşi: Polirom, 2004), 27;

699 Manuela Sofia Stănculescu, Ionica Berevoescu, Sărac lipit, caut altă viaţă, (Bucureşti: Nemira, 2004), 336;

700 Familia este formată din mamă, tată şi copii lor. Aceştia trăiesc împreună şi sunt legaţi de sentimente profunde de dragoste şi de obligaţii pe care fiecare şi-le respectă cu sfiinţenie. Mai mult decât atât, cei care nu trăiesc în asemenea aranjamente – orfanii, văduvele – sunt demni de milă, compasiune şi trebuie ajutaţi. Pentru mai multe detalii cu privire la felul în care a evoluat familia modernă, dar şi despre capacitatea acesteia de a se reinventa pentru a-şi menţine funcţiile de bază vezi şi Brigitte Berger, The Family in The Modern Age: more than a lifestyle, (New Jersey: Transaction Publisher, 2002);

701 Vezi şi sintagma „femeia face atmosfera în familie”.

702 Interviu 19 (D.S.), Hunedoara, 40 de ani;

703 Interviu 18 (D.C.C.)., Hunedoara, 40 de ani;

704 Interviu 15 (C.N.), Hunedoara;

705 Vezi şi Manuela Sofia Stănculescu, Ionica Berevoescu, Sărac lipit, caut altă viaţă, (Bucureşti: Nemira, 2004), 334;

706Vezi şi Susan B .Boyd, Challenging the Public and Private Divide: An Overview, în Susan B .Boyd, ed., Challenging the Public and Private Divide. Feminism, Law and Public Policy, (Toronto: University of Toronto Press Incorporated, 1997); Ruth Lister, Citizenship: Feminist Prespective, (New York: Palgrave, 2003, editia a doua), 119; Susan Moller Okin, Gender, the Public, and the Private, în Anne Phillips, ed. Feminism and Politics, (Oxford: Oxford University Press, 1998);

707 Vezi Carol Pateman, The Disorder of Women, (California: Stansford University Press, 1989), 35 şi Lister, Ruth. Citizenship: Feminist Prespective, (New York: Palgrave, 2003, editia a doua), 73;

708 Vezi Virginia Sapiro, When are Interests Intresting? The Problem of Political Reprezentation of Women, în Anne Phillips, ed., Feminism and Politics, (Oxford: Oxford University Press, 1998); Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie, (Iaşi : Polirom, 2004), 44 – 51 ; Anne Phillips, „Democracy and Representation: Or, Why Should it Matter Who our Representatives Are?”, în Anne Phillips (ed.). Feminism and Politics, (Oxford: Oxford University Press: 1998); Oana Băluţă, Gen şi interese politice în România actuală, teză de doctorat, (S.N.S.P.A., 2009);

709 Interviu 11 (R.), Hunedoara;

710 Intervievata nu precizează dacă este şomer înregistrat sau dacă i-a expirat perioada de acordare a şomajului.

711 Interviu 11 (R.),Hunedoara;

712 Existenţa unui văr care are în îngrijire 8 copii şi care este ajutat de biserică nu intră în categoria unui potenţial sprijin

713 Interviu 11 (R.). Hunedoara;

714 Dorothee Wierling , „The Historz of Everyday Life and Gender Relations. On historical and historiographical relationships”, în Alf Ludtke (ed), William Templer (trad.), The History of Everyday Life, (New Jersey: Princeton University Press, 1995), 151;

715 O altă abordarea ar putea fi aceea în care diversele acţiuni întreprinse de femei în sfera domestică sunt tratate ca fiind de fapt formule de participare civică. Pentru mai multe detalii vezi şi Uma Narayan, „Către o viziune feministă asupra cetăţeniei. Reconsiderarea conceptelor de demnitate, participar politică şi naţionalitate”, în Mary London Shanley, Reconstrucţia teoriei politice. Eseuri feministe., (Iaşi: Polirom, 2001), 79 – 100;

716 Vezi şi aspectele legate de bugetarea e gen - Oana Băluţă, „Dimensiunea de gen a buegetării”, în Oana Băluţă, Alice Iancu, Alina Dragolea, Parteneri egali. Competitori egali, (Bucureşti: Maiko, 2007), 195 – 205;

717 Ruth Lister, Citizenship: Feminist Prespective, (New York: Palgrave, 2003, editia a doua), 132;

718 Adică viaţa lor pendulează între două locuri de muncă: unul plătit, altul neplătit.

719 Trebuie ţinut cont aici că vorbesc de cetăţenie ca fiind dinamică, contextuală, iar în acest context recunoaşterea participării femeilor – aşa cum arată ea acum – ar fi un prim pas către potenţarea pe mai departe a unei paricipări mai consistente.

720 Toate aceste aspecte au fost abordate în interviuri;

721 Vezi şi discuţia cu privire la rolul sărbătorilor şi al ritualurilor în menţinerea ordinii comunitare în Geroges Balandier, Antropologie politică, (Timişoara: Amarcord, 1998), 131 -138;

722 Existenţa cadrului formal şi legal care să le permită participarea civică aşa cum este definită în sens clasic, negenizat poate avea şi efecte adverse în măsura în care cei care propun şi implementează politici publice nu sunt conştienţi de diferenţa între formal, legal şi real, pragmatic.

723 Atâta timp cât participarea femeilor rămâne invizibilă şi nevalorizată.

724 Vorbim aici în principal de patru intervievate implicate civic (dintre care două pensionare) şi de cinci intervievate implicate politic (dintre care două deţineau şi funcţii de consiliere locale). Interesant este de urmarit poveste vieţii acestora care pune în evidenţă pe de o parte tensiunea între viaţa de familie şi aceste forme de implicare, iar pe de altă parte dorinţa acestora de a participa activ la viaţa comunităţii. În acelaşi context, trebuie menţionat totuşi şi faptul că şapte intervievate au spus că au făcut la un moment dat parte dintr-un partid politic, cu excepţia P.C.R. care trebuie tratat într-un registru special, dar că, aşa cum voi prezenta în continuare, fiind dezamagite de felul în care funcţionează aceste organizaţii, au ales să se retragă.

725 Vezi şi exemplul ritualizării votului în Franţa secolului al XIX-lea în Dominique Schnapper şi Christian Bachelier, Ce este cetăţenia?, (Iaşi Polirom: 2001), 97 – 98;

726 Anne Phillips, (ed.). Feminism and Politics, (Oxford: Oxford University Press: 1998), 1 - 2;

727 Mihaela Miroiu prezintă în Feminismo/s,(nr. 3, iunie 2004) o critică substanţială a felului în care este tratat conceptul de putere în unele teorii feministe. Ea spune că aceste teorii expolatează foarte mult dimensiunea „ce este personal este politic”, apelând la forme de participare şi de manifestare a unui feminism mai mult civic, inofensiv, lăsând astfel deoparte dimensiunea politică a „ce este politic este personal” şi a conceptului de putere asupra puterii. Acest dezechlibru este periculos pentru femei din cauza potenţialităţii de a le promova pe acestea mai degrabă ca fiind victime şi nu ca fiind competitoare.

728 Şi nu a valorizării extrinseci sau instrumentale a acestuia, valoare dealtfel contestată având în vedere invocarea demagogiei ca principal instrument de acumulare de voturi.

729 Interviu 04 (D.P.), Hunedoara, 30 de ani;

730 Teoria comunitariană cu privire la cetăţenie aşează binele comun al societăţii ca întreg şi al comunităţilor care compun societatea deasupra intereselor personale ale indivizilor, astfel, obligaţiile sunt derivate din urmărirea binelui comun şi sunt mai importante decât drepturile indivizilor. Pentru mai multe detalii. Vezi capitolul 1 al acestei lucrări.

731 Interviu 10 (I.G.), Hunedoara, 35 de ani;

732 Interviu 18 (D.C.C.), Hunedoara, 40 de ani;

733 Interviu 63 (S.M.), Hunedoara, 60 de ani;

734 Interviu 88 (S.B.), Peştiş, 42 de ani;

735 Motivaţiile fiind variate şi, aşa cum am prezentat şi în subcapitolul dedicat participării civice şi cum v-a rezulta şi din prezentarea ce urmează, având o puternică dimensiune de gen (constrângerile determinate de predefinirea şi interpretarea rolurilor de gen, constrângerile culturale, necesitatea pragmatismului în managerirerea resurselor şi intereselor).

736 Proprietatea de tranzitivitate a relaţiei de incluziune presupuse de statusul de cetăţean(ană).

737 Martin Hollis, Introducere în filosofia ştiinţelor sociale, (Bucureşti: Trei, 2001), 159;

738 Experienţe profund genizate – vezi în special capitoului VI al acestei lucrări;

739 Interviu 05 (M.B.), Hunedoara, 34 de ani;

740 Interviu 06 (M.S.M.), Hunedoara, 34 de ani;

741 Vezi şi Paul Webb, Stephen White, Party Politics in New Democracies, (New York: Oxford University Press, 2007), 368 – 369;

742 Vezi eticile feministe relaţionale şi etica grijii. Vezi de asemenea Jean Baker Miller, „Women and Power”, în Thomas E. Waterberg (ed.), Rethingking Power, (New York: State University of New York Press, 1992), 240 – 248, dar şi critica dezvoltată de Mihaela Miroiu felului în care este folosit conceptul de putere în unele teorii feministe în „State Men, Market Women. The Effects of Left Conservatism on Gender Politics in Romanian Transition”, Feminismo/s, No. 3, Iunie 2004, 212 – 214;

743 Termenul este folosit pentru a descrie mişcări politice şi pentru a caracteriza tipuri de politicieni care apelează frecvent la simboluri pentru a se identifica cu poporul şi pentru a câştiga adeziunea cetăţenilor. De asemena, populismul este direct conectat cu naţionalismul şi implică folosirea retoricii şi mai puţin a explicaţiilor (vezi Frank Bealey, The Blackwell Dictionary of Political Science, (Balackwell Publisher Ltd.,, 1999), 262;).

744 Cuvânt peiorativ folosit pentru a descrie agitator al mulţimilor. Poate fi uşor asociat unui politician populist, cu menţiunea că demagogul se presupune că incită la acţiuni ilegale prin declaraţii iraţionale şi ofensatoare. (Frank Bealey, The Blackwell Dictionary of Political Science, (Balackwell Publisher Ltd.,, 1999), 98;)

745 Strategii care se bazeză, aşa cum prezentam în subcapitolul anterior, în principal pe ajutorul membrilor familiei, al prietenilor şi eventual al membrilor comunităţii din care fac parte.

746 Interviu 19 (D.S.), Hunedoara, 40 de ani;

747 Interviu 10 (I.G.), Hunedoara, 35 de ani;

748 Interviu 42 (A.B.), Hunedoara, 53 de ani;

749 Din această perspectivă ar fi foarte interesantă o analiză comparativă între semnificarea şi înţelegerea experienţelor din viaţa de zi cu zi a femeilor şi a bărbaţilor. Îmi asum ca limită, dar în acelaşi timp şi ca posibilă dezvoltarea a acestei lucrări eleborarea unii cadru compartiv femei – bărbaţi pe dimensiunea de cetăţenie trăită.

750 Vezi de exemplu interviurile cu 64 (M.C.), 13 (B.F.), 14 (V.D.), Hunedoara;

751 Vezi interviul cu 11 (R.),Hunedoara;

752 Vezi Richard Scott, Institutions and Organizations, ediţia a doua, (Londra: Sage Publication, 2001), 48;

753 Interviu 18 (D.C.C.), Hunedoara, 40 de ani;

754 Interviu 27 (A.A), Simeria, 42 de ani;

755 Interviu 71 (A.T.), Hunedoara, 65 de ani;

756 Interviu 42 (A.B.), Hunedoara, 52 de ani;

757 Interviu 22 (M.C.), Hunedoara, 41 de ani;

758 În principal interdependenţele din familie care sunt cel mai des invocate.

759 Interviu 22 (M.C.), Hunedoara, 41 de ani;

760 Interviu 58 (M.B.), Hunedoara, 57 de ani;

761 Participarea activă, care presupune implicarea efectivă şi angajată a indivizilor şi grupurilor în procesul de guvernare care le afectează viaţa. Participare pasivă implică faptul că şi lipsa de acţiune este o formă de răspuns sau de evaluare a contractului social la un moment dat, o formă de acceptare a stării de fapt.

762 Interviu 14 (V.D.), Hunedoara, 38 de ani;

763 Interviu 19 (D.S.), Hunedoara, 40 de ani;

764 Interviu 05 (M.B.), Hunedoara, 34 de ani;

765 Interviu 18 (D.C.C.), Hunedoara, 40 de ani;

766 Interviu 30 (L.P.), Hunedoara, 47 de ani;

767 Interviu 27 (A.A), Simeria, 42 de ani;

768 Ele se informează înainte de a merge la vot, în principal prin intermediul emisiunilor TV, se documentează pe Internet, citesc ziarele, discută cu colegii şi cu memebrii ai familiei, se consultă cu aceştia, merg la întâlnirile electorale. Mai mult deacât atât, îi cunosc pe reprezentanţii locali, le cunosc familiile, educaţia, trecutul profesional. De asemenea, nu de puţine ori am întâlnit în interviuri reale analize de politică comparată, mai ales din partea acelor femei care au avut ocazia să meargă în străinătate.

769 Iar aici ne ajută din nou distincţia pe care o face Hollis între normal şi normativ.

770 Interviu 30 (L.P.), Hunedoara, 47 de ani;

771 În primul rând sã fie un bun manager sau un bun gospodar. Cum sã-i spun? Sã se priceapã la calcule, la oameni, la vorbe. Deci ar trebui sã aibe multe calitãţi. În primul rând un bun orator, sã poţi sã-i explici unui om de ce treaba aia merge, de ce treaba aia sau cealaltã nu merge. De exemplu, de ce la un minister e atâta de bine şi în partea asta’laltã e atâta de rãu. Deci orator, gospodar, inteligent. Fãrã inteligenţã, nu. Şi orator în ce sens? Te gândeşti la un moment dat când vorbeşti şi îţi pierzi cuvintele din gurã te ascultã nu numai o ţarã întreagã. Eşti dat pe mai multe posturi de televiziuni sau o televiziune internaţionalã. Şi atuncea ce zic, bã, uite ce preşedinte au cei de nu ştiu unde. (Interviu cu 11 (R.), Hunedoara, 36 de ani).

Ca să faci un manageriat ca lumea nu îţi trebuie chiar o şcoală, dar îţi trebuie şi puţin cap. Dar îs puşi în funcţii pe criterii politice. Ăla poate nu o avut tangenţă cu problemele astea sau iei tu la spital chirurg şi îl pui acolo. El nu a avut tangenţă cu ce se face acolo, aprovizionare... vin de la minister un ordin, aia trebuie cutare – aşa facem... acceptă orice şi e înglobat în datorii, trebuie să ai nişte priorităţi stabilite, asta pot, asta nu. Şi dacă nu execuţi să răspunzi. (Intreviu cu 58 (M.B.), Hunedoara, 57 de ani).

Să fie consecvent. Să fie consecvent în primul rând. Adică dacă astăzi spune un lucru să-l susţină şi peste 2 zile. Asta este. Pentru că şi eu dacă am luat o hotărâre, mă refer la mine la ceea ce fac eu, mi-o asum. Asta este. Aşa am considerat eu că este bine. Dau socoteală pentru ea. Ce-ar însemna ca eu să mă duc la un agent economic să îi zic fă aşa şi mâine mă duc şi îi spun „ah nu...fă invers că-i mai bine” sau peste 3 zile mă duc şi îi zic „ah nu ştii...lasă ce am spus, nu e bine, fă altfel”. Atunci el săracul ce să mai zică. Asta consider. Şi să fie un bun diplomat. Trebuie să fie sau măcar să aiba consilieri care să îl sfătuie să fie. Deci în primul rând cu ţările celalalte. Pentru că aşa cu bună diplomaţie eşti bine văzut şi de americani şi de ruşi. Dar dacă tu strici relatile cu toţi ce te faci. Adică ce se face ţara. Aşa consider eu, poate că e greşit. (Interviu 18 (D.C.C.), Hunedoara, 40 de ani).

Să fie informat, în primul rând, să fie un diplomat, să se exprime clar, să nu intre cu bocancii în sufletul unui om şi să fie pregătit – să citească, să se informeze, să faca comparaţie între comportamentul lui cu celălalt – să ia pulsul poporului. (Interviu cu 71 (A.T.), Hunedoara, 65 de ani) ;

772 În interviuri apar referiri şi la importanţa consilierilor pe divrese probleme, în măsura în care nu este de aşteptat pentru un om politic să fie specialist în toate domeniile, dar şi la faptul că fiind incompetenţii ceştia preferă să se înconjoare cu oameni asemenea lor pe care să îi poată controla.

773 Pornind de la această constatare se poate dezvolta o întreagă analiză cu privire la existenţa intereselor de gen – idee ce este susţinută de răspunsurile intervievatelor – la felul în care aceste se construiesc şi la constrângerile (patriarhale) care pot afecta asumarea divereslor interese, dar şi cu privire la legătura între politic, interese şi problema reprezentăţii intereselor. Pentru mai multe detalii vezi şi Virginia Sapiro, When are Interests Intresting? The Problem of Political Reprezentation of Women, în Anne Phillips, ed., Feminism and Politics, (Oxford: Oxford University Press, 1998), teoretizările cu privire la gen şi interese politice prezetate de Oana Băluţă în Oana Băluţă, Alina Dragloea, Alice Iancu, Gen şi interese politice. Teorii şi practici. (Iaşi: Polirom, 2007), 13 – 82, Yvonne Galligan,Sara Clavero,Marina Calloni, Gender politics and democracy in post-socialist Europe, (Wuppertal: Barbara Budrich Publisher, 2007), 35 – 52;

774 Interviu 63 (S.M.), Hunedoara, 60 de ani;

775 Interviu 30 (L.P.), Hunedoara, 47 de ani;

776 Vezi şi Pierre Bourdieu, Pothography: A Middle-Brow Art, (Standford: Stanford Unoversity Press, 1965), 16; John Wall, Ethics in Life of Childwood (Washington D.C.: Gerogetown University Press, 2010), 54;

777Simone de Beauvoir, Diana Bolcu şi Delia Verdeş (trad.), Al doilea sex, (Bucureşti: Univers, 1998), 289 – 290;

778 Interviu 19 (D.S.), Hunedoara, 40 de ani;

779 Interviu 05 (M.B.), Hunedoara, 34 de ani;

780 Interviu 30 (L.P.), Hunedoara, 47 de ani;

781 Interviu 27 (A.A), Simeria, 42 de ani;

782 Vezi criticile feministe cu privire la transformarea femeilor în obiecte sexuale şi rolul mass-mediei în promovarea anti-feminismului şi postfeminismului. Pentru mai multe detalii vezi Mihalea Miroiu, Drumul către autonomie, (Iaşi: Polirom, 2004), 73 – 79;

783 Mă refer aici în principal la invizibilitatea muncilor casnice şi de îngrijire.

784 Spre deosebire de constatările pe care le face Alain Touraine în lucrarea sa Lumea femeilor, trad. Magda Jeanrenaud (Bucureşti: Art, 2007), 119;

785 Interviu 22 (M.C.), Hunedoara, 41 de ani;

786 Este interesant faptul că multe dintre discursuri s-au dezvoltat în jurul conceptului de autonomie, de alegere - femeile ar trebui să fie ce aleg să fie: mame, femei de carieră, femei în armată, femei în politcă, soţii etc. Mai mult decât atât, simplul fapt de a fi femeie nu este valorizat în sine, ci importante sunt preformanţele, competenţa.

787 Interviu 10 (I.G.), Hunedoara, 35 de ani;

788 Interviu 22 (M.C.), Hunedoara, 41 de ani;

789 Focus-grup 3, Sâncrai, F3 S 01 (BM);

790 Focus-grup 3, Sâncrai, F3 S 05 (CO), 54 de ani;

791 Focus-grup 3, Sâncrai;

792 Un schelet al discuţiei, dimensiune construită în jurul acelei forme de cunoaştere comună, unanim acceptată cu privire la perioada comunistă şi care rezultă şi din reprezentările celor care au trăit o mică parte a vieţii atunci.

793 Tratate ca potenţatoare de participare civică şi analizate în detaliu având în vedere asocierea femeilor cu acţiuni în aceste sfere;

794 De exemplu găteşte, dar nu mai ce îi place lui şi eventual duminica.

795 Fundamentat pe necesitatea creării unei sfere de autonomie personală a indivizilor prielnică dezvoltării ariilor de inviolabilitate personală, de securitate corporală, de libertate de gândire, conştiinţă şi religie.

796 Vezi Moira Gatens, Feminism şi filosofie, (Iaşi : Polirom, 2001), 18 ;

797 Ruth Lister, Citizenship: Feminist Prespective, (New York: Palgrave, 2003, editia a doua), 132;

798 Am în vedere aici în special ONG-urile care activează în domeniu, dar şi acţiuni ale persoanelor publice şi ale formatorilor de opinie.

799 Ruth Lister, Citizenship: Feminist Prespective, (New York: Palgrave, 2003, editia a doua), 190;

800 Promovarea intereselor pe căi alternative şi nelegate în mod direct de influenţarea sferei politice, care se construieşte în principal pe ineracţiunile dintre cetăţeni, care are un potenţial ridicat de a se transforma în participare politică, dar care nu urmăreşte în mod necesar schimbarea, menţinerea sau obţinerea puterii politice şi nici asumarea responsabilităţii guvernării.

801 Ceea ce pune în evidenţă şi faptul că, în comunitatea prietenilor şi a vecinilor, femeile se identifică mai mult prin raportare la familie şi nu la propria persoană.

802Mai ales dacă ţinem seama de funcţia acesteia ca celulă de bază a societăţii.

803 Şi care împiedică o coagulare facilă de jos în sus a acţiunilor civice.