1 Creștere durabilă: Resurse naturale (Rubrica bugetară 2)95

2.4. Rezumat și concluzii cu privire la activitatea desfășurată de Comitetul de monitorizare a auditurilor

Comitetul de monitorizare a auditurilor (CMA) și-a concentrat activitatea pe patru obiective principale stabilite în programele sale de lucru pe 2016 și 2017, și anume: luarea în considerare a planificării de audit a IAS; analizarea rezultatelor activității de audit intern și extern în vederea identificării riscurilor potențial semnificative, inclusiv constatările de interes tematic transversal; monitorizarea măsurilor luate de serviciile Comisiei ca urmare a riscurilor reziduale semnificative identificate de audit; și monitorizarea calității activității de audit intern și garantarea independenței auditorului intern.

Comitetul de monitorizare a auditurilor este mulțumit de independența și de calitatea activității de audit intern.

Acesta a atras atenția colegiului cu privire la următoarele aspecte, în special:

Opinia generală a auditorului intern pentru 2016 este una pozitivă, dar nuanțată în ceea ce privește rezervele de gestiune astfel cum sunt exprimate în rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale și conține un paragraf de evidențiere a aspectelor legate de externalizare și de serviciile Comisiei, în special supravegherea de către serviciile Comisiei a agențiilor și a părților terțe care pun în aplicare politicile și programele. Acesta este un risc transversal pe care Comitetul de monitorizare a auditurilor l-a monitorizat ca prioritate tematică (a se vedea mai jos).

Raportul anual de audit intern confirmă opinia Comitetului de monitorizare a auditurilor conform căreia sunt necesare îmbunătățiri semnificative pentru a consolida mecanismele de gestionare și de măsurare a performanței în cadrul Comisiei. Direcțiile generale au creat propriile sisteme de măsurare a performanței cu diferite grade de maturitate și sunt necesare în continuare eforturi suplimentare pentru a dezvolta o cultură robustă a performanței, inclusiv partajarea bunelor practici în întreaga Comisie. Comitetul de monitorizare a auditurilor a ridicat această problemă în raportul său anual pentru 2015-2016 și va continua să acorde prioritate acestui domeniu în cadrul activității sale în anul următor.

Conducerea Comisiei a elaborat planuri de acțiune corespunzătoare pentru a face față riscurilor identificate în rapoartele IAS. Nu au fost emise recomandări critice în cursul perioadei de raportare. Din totalul de 258 recomandări ale IAS, iar în șase cazuri doar după intervenția Comitetului de monitorizare a auditurilor, o singură recomandare a fost în cele din urmă acceptată doar parțial (privind metodologia și calculul ratei de eroare reziduală a DG NEAR pentru 2015). Cu toate acestea, DG NEAR a pus în aplicare această recomandare în mod corespunzător pentru 2016.

Numărul de acțiuni restante pentru abordarea recomandărilor este cel mai scăzut de la începutul raportării privind punerea în aplicare a recomandărilor formulate de IAS și de fostele structuri de audit intern. Monitorizarea activă a recomandărilor restante efectuată de Comitetul de monitorizare a auditurilor a contribuit la obținerea acestor rezultate.

În urma raportului special al Curții de Conturi Europene care examinează modalitățile de guvernanță ale Comisiei, colegiul a sporit numărul de membri externi ai Comitetului de monitorizare a auditurilor de la doi la trei. În urma invitației adresate de colegiu, la propunerea Comitetului de monitorizare a auditurilor, IAS a lansat activități privind guvernanța la nivel înalt a Comisiei.

Comitetul de monitorizare a auditurilor a acordat o atenție deosebită externalizării. Raportul de audit privind ITER a indicat deficiențe semnificative în ceea ce privește supravegherea de către Comisie a proiectului ITER, iar DG ENER a remarcat nevoia de finanțare suplimentară din partea UE pentru construirea ITER în perioada 2021-2025. Activitatea de audit a arătat, de asemenea, că există importante riscuri legate de reputație și de performanțele în materie de politică legate de dependența crescută a Comisiei de agenții neexecutive și de alte părți terțe pentru punerea în aplicare a politicilor UE. Comitetul de monitorizare a auditurilor a adus aceste chestiuni în atenția Consiliului pentru gestiunea corporativă pentru a fi monitorizate în continuare.

Auditul pe care IAS a fost invitat de către Colegiu să îl realizeze, cu privire la guvernanța, planificarea, monitorizarea și punerea în aplicare a liniei bugetare a Comitetului de supraveghere a OLAF, a fost finalizat. În timp ce sumele în cauză nu sunt semnificative, riscurile reputaționale și financiare reziduale, astfel cum sunt descrise în raportul de audit,, ar trebui să fie abordate prin punerea în aplicare efectivă a planurilor de acțiune corespunzătoare care au fost stabilite.

2.5. Acțiunile întreprinse în urma recomandărilor privind descărcarea de gestiune și a celor prezentate de auditul extern

În recomandarea sa privind descărcarea de gestiune adoptată la 21 februarie 2017, Consiliul și-a reiterat solicitarea formulată în recomandarea privind descărcarea de gestiune din anul precedent prin care face apel la Comisie să prezinte autorității bugetare un raport cuprinzător privind domeniile în care nivelul de eroare identificat este în mod constant ridicat și cauzele profunde ale acestuia. Comisia a efectuat revizuirea și a prezentat un raport conform solicitării¹⁸⁶. Alte solicitări adresate Comisiei au vizat mecanismele de control pentru a preveni, a depista și a corecta erorile, precum și măsurile de simplificare, gestiunea bugetară și raportarea cu privire la performanță.

Parlamentul European a adoptat rezoluția sa privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2015 la 27 aprilie 2017, după examinarea, în special, a recomandării Consiliului și a raportului anual pentru 2015 al Curții de Conturi, precum și a rapoartelor speciale relevante publicate în 2015. Parlamentul a examinat, de asemenea, raportul anual al Comisiei pentru 2015 privind gestionarea și performanța bugetului UE, raportul anual privind auditurile interne desfășurate în 2015, Comunicarea privind protecția bugetului UE până la sfârșitul anului 2015, raportul privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2014.

Parlamentul a adresat Comisiei solicitări concrete cu privire la domenii de politică specifice, precum și la aspectele orizontale ale guvernanței financiare și de execuție bugetară, cum ar fi performanța și raportarea aferentă, utilizarea instrumentelor financiare și raportarea cu privire la acestea, gestiunea bugetară și financiară și mecanismele financiare care sprijină politicile Uniunii.

Comisia va adopta, ca în fiecare an, un raport cuprinzător pentru anul 2017 privind acțiunile întreprinse în urma solicitărilor adresate de Parlamentul European și Consiliu către Comisie în timp util pentru începerea procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2016.

În ultimii ani, s-a înregistrat, de asemenea, o creștere continuă a numărului și a domeniului de aplicare a rapoartelor speciale ale Curții de Conturi Europene. Curtea a adoptat 36 de rapoarte speciale în 2016 (comparativ cu 25 în 2015). Prin urmare, Comisia se confruntă cu o creștere similară a numărului de recomandări și va continua să asigure faptul că acestea sunt urmate în mod corespunzător, inclusiv prin raportarea în rapoartele anuale de activitate. În plus, sunt luate măsuri pentru îmbunătățirea raportării cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei de audit, care desfășoară anumite activități de monitorizare în cadrul mandatului său.

Curtea de Conturi Europeană monitorizează punerea în aplicare de către Comisie a recomandărilor și oferă feedback care sprijină Comisia să își consolideze în continuare activitățile de monitorizare. În raportul său anual pe 2015, Curtea de Conturi Europeană a evaluat modul în care Comisia a dat curs unui eșantion de 90 de recomandări de audit din 11 rapoarte speciale publicate în perioada 2011­2012. Din cele 83 de recomandări pentru care s-au putut efectua verificări, Curtea de Conturi Europeană a constatat că 63 % din recomandări au fost puse integral în aplicare de către Comisie, 26 % au fost puse în aplicare în majoritatea privințelor, 10 % doar în anumite privințe, iar 1 % nu au fost puse în aplicare.