evaluatorii vor avea la dispoziţie repere de la care să pornească elaborarea nivelurilor de performanţă, a descriptorilor şi a itemilor de evaluare.
mai concret decât proiectul de unitate de învăţare;
mai concret decât proiectul de unitate de învăţare;
Lecţia tradiţională
tipurile de lecţii:
după metodele predominant utilizate: de descoperire inductivă/deductivă/transductivă, prelegere, problematizare, de comunicare etc.
după ponderea activităţii actorilor educaţionali: în care predomină activitatea profesorului, în care predomină activitatea elevilor, în care predomină activitatea unor specialişti invitaţi etc.
după sarcinile didactice fundamentale: de transmitere/dobândire de cunoştinţe, de formare de priceperi şi deprinderi, de sistematizare şi recapitulare, de evaluare, mixtă.
Lecția mixtă:
Lecția mixtă:
Moment organizatoric;
Verificarea conținuturilor însușite anterior;
Pregătirea elevilor pentru receptare;
Enunțarea titlului și a unor obiective;
Comunicarea și insusirea de noi cunoștințe;
Fixarea și sistematizarea;
Explicații pentru continuarea învățării și tema pentru acasă
Precizarea modalităților de completare a lacunelor și sugestii de valorificare a cunoștințelor.
Strategia didactică este modul de abordare a învăţării şi predării, mod de combinare a resurselor (ansamblu de metode, forme de organizare, materiale şi mijloace didactice) în vederea atingerii obiectivelor.
Strategia didactică este modul de abordare a învăţării şi predării, mod de combinare a resurselor (ansamblu de metode, forme de organizare, materiale şi mijloace didactice) în vederea atingerii obiectivelor.
Metoda vizează calea necesară pentru atingerea obiectivelor procesului didactic.
a. Din perspectiva pedagogiei postmoderne:
a. Din perspectiva pedagogiei postmoderne:
implicarea, motivarea elevilor pentru subiect (demonstraţie, film scurt etc.);
prin întrebări cu răspuns deschis profesorul poate sesiza care sunt ideile preconcepute ale elevilor în raport cu subiectul dat; apoi profesorul ar trebui să prezinte date şi informaţii care vin în contradicţie cu ideile preconcepute ale elevilor, lăsându-i în acelaşi timp pe aceştia să caute singuri soluţii.
elevii pot fi organizaţi în grupuri de lucru, rolul profesorului este de a oferi consultanţă şi informaţii acestora.
elevii pot fi organizaţi în grupuri de lucru, rolul profesorului este de a oferi consultanţă şi informaţii acestora.
grupurile se reunesc - conturarea posibilelor soluţii de rezolvare.
evaluarea se poate realiza în mod tradiţional (teste hârtie-creion, de exemplu), dar se pot utiliza şi alte variante.
b. Scenariul unei lecţii de tip constructivist:
b. Scenariul unei lecţii de tip constructivist:
1. începutul lecţiei: a descoperi, pune întrebări;
2. desfăşurarea lecţiei: a implica elevii în situaţii reale; a organiza dezbateri; a căuta, a strânge şi a organiza informaţii; a experimenta; a defini parametrii unei investigaţii;
3. elaborarea unor explicaţii şi soluţii: a construi şi a explica un model; a elabora o altă explicaţie; a integra soluţia descoperită în cadrul cunoaşterii şi experienţelor anterioare;
3. elaborarea unor explicaţii şi soluţii: a construi şi a explica un model; a elabora o altă explicaţie; a integra soluţia descoperită în cadrul cunoaşterii şi experienţelor anterioare;
4. iniţierea de activităţi: a lua decizii; a aplica informaţii şi a face apel la deprinderile adecvate; a transfera dintr-un domeniu în altul idei şi informaţii; a pune întrebări noi.
Exemplificați un tip de activitate propus recent la clasă și care se încadrează într-una dintre cele două tendințe prezentate anterior (descoperire sau investigație)!
Exemplificați un tip de activitate propus recent la clasă și care se încadrează într-una dintre cele două tendințe prezentate anterior (descoperire sau investigație)!
Măsurarea desemnează procedeele prin care sunt culese informaţiile şi prin care se stabileşte o relaţie între un ansamblu de evenimente, caracteristici şi anumite simboluri (cifre, litere, expresii).
Măsurarea desemnează procedeele prin care sunt culese informaţiile şi prin care se stabileşte o relaţie între un ansamblu de evenimente, caracteristici şi anumite simboluri (cifre, litere, expresii).
Aprecierea presupune emiterea unei judecăţi de valoare asupra rezultatelor măsurării; implică o atitudine axiologică, deci o raportare a rezultatelor la un sistem de valori (criterii).
Decizia exprimă scopul evaluării şi implică evaluatorul în roluri de factor decizional: stabilirea obiectului evaluării (ce se doreşte a fi evaluat) în concordanţă cu obiectivele deciziilor care urmează să fie adoptate, adoptarea de măsuri amelioratorii pentru etapele următoare ale procesului de învăţământ.
Eficienţa – Rezultate obţinute
Eficienţa – Rezultate obţinute
Condiţii, resurse
Eficacitatea – Rezultate obţinute________
Rezultate dorite (Obiective)
Progresul şcolar – Situaţia de la începutul programului
Rezultatele la sfârşitul programului
Randamentul şcolar – nivelul desfăşurării activităţii apreciat prin termeni de eficacitate şi defineşte rezultate raportate la obiective; randamentul şcolar optim se exprimă în termeni de performanţă pozitivă.
NOTAREA NUMERICĂ: cifre ordonate pe o scală metrică; două aspecte explică existenţa mai multor modele:
NOTAREA NUMERICĂ: cifre ordonate pe o scală metrică; două aspecte explică existenţa mai multor modele:
semnificaţia mărimii cifrelor prin care se exprimă aprecierea, respectiv mărimea celor două segmente prin care se delimitează starea de reuşită de starea de eşec. La noi, segmentul ce caracterizează reuşita are şase valori, iar cel ce caracterizează eşecul are patru valori.
scala notelor însăşi.
10 trepte în România, Finlanda
7-8 trepte în cele mai multe sisteme
1-5 sau 5-1
alte scale: 10-20 note în Franţa, 13 note în Danemarca.
Avantaje şi limite:
- sub raportul utilizării lor, scalele cu 7-8 trepte permit o apreciere cu precizie a notării, fără dificultăţile pe care le implică notarea mai mare de 10 trepte.
Comentati: cea mai precisă evaluare este scala binară admis/respins, ca şi scala cu trei trepte.
Comentati: cea mai precisă evaluare este scala binară admis/respins, ca şi scala cu trei trepte.
Permite o diminuare a erorilor de apreciere, dar nu permite o nuanţare.
NOTAREA LITERALĂ - ţările anglo-saxone. Ordinea alfabetică e corelată cu ordinea descrescătoare a rezultatelor.
NOTAREA LITERALĂ - ţările anglo-saxone. Ordinea alfabetică e corelată cu ordinea descrescătoare a rezultatelor.
Variaţii de la un sistem la altul: în SUA, teste standardizate şi etalonate stabilesc, în funcţie de un punctaj, nota literală, astfel:
A – 100 de puncte (excelent)
B - 80-90 de puncte (bun)
C - 70-80 de puncte (mediu)
D - 60-70 de puncte (slab)
E - 50-60 de puncte (eşec)
Sub 50 de punte: eşec.
NOTAREA PRIN CALIFICATIVE - folosită mai rar ca notarea numerică sau literală.
NOTAREA PRIN CALIFICATIVE - folosită mai rar ca notarea numerică sau literală.
4-5 trepte: excepţional, foarte bine, bine, suficient, nesatisfăcător.
Forma cea mai simplă este cea binară: admis/respins.
NOTAREA PRIN CULORI este unul din sistemele de notare cele mai vechi; acum este restrâns, fiind cel mai utilizat în învăţământul preşcolar.
Dintre caracteristicile prezentate anterior, care dintre ele credeți că nu sunt respectate în sistemul românesc? Argumentați!
Dintre caracteristicile prezentate anterior, care dintre ele credeți că nu sunt respectate în sistemul românesc? Argumentați!
Planul de învăţământ
Planul de învăţământ
Programa şcolară
Planificarea calendaristică
Manualul şcolar
Culegeri, materiale auxiliare
Ghiduri metodologice
Analiza unui exemplu de proiect de UI
Analiza unui exemplu de proiect de UI
V. doc. “Lista verificare manual”;
V. doc. “Lista verificare manual”;
documente auxiliare Teoria evaluarii\lista verificare manual.doc
“Lista verificare opțional”
documente auxiliare Teoria evaluarii\lista verificare optional.doc
Itemii de evaluare, din punct de vedere al obiectivităţii în notare, sunt:
Itemii de evaluare, din punct de vedere al obiectivităţii în notare, sunt:
Obiectivi
Semiobiectivi
Subiectivi
O probă de evaluare: toate cele 3 categorii
1. Alegeti raspunsul corect!
1. Alegeti raspunsul corect!
In planul cadru de invatamant sunt mentionate:
Programe scolare;
Arii curriculare;
Obiective generale;
Principii ale predarii – invatarii.
2. Completati cu raspunsul corect!
Numarul de arii curriculare prevazut in planul cadru de invatamant este …
3. In spatiul liber de mai jos, scrieti 3 motive pentru care planurile cadru de invatamant trebuie modificate periodic si doua motive pentru care nu ar trebui modificate prea des.
A se evita enunţurile cu caracter general, irelevante, a căror structură poate genera ambiguităţi sau dificultăţi, enunţuri lungi şi complexe, introducerea a două sau mai multe idei într un enunţ (cu excepţia relaţiei cauză efect).
numărul enunţurilor adevărate şi al celor false, lungimea lor să nu furnizeze indici care să faciliteze răspunsurile corecte.
cerinţele vor fi de genul răspundeţi prin A sau F, alegeţi, precizaţi în dreptul fiecărui enunţ dacă este adevărat sau fals.
Avantaje – timp redus şi volum mare de cunoştinţe verificate de complexitate medie şi redusă (poate fi dezavantaj).
Dezavantaje – tehnică inutilizabilă când nu există un singur răspuns corect, vulnerabilitate de răspunsuri furnizate la întâmplare, identificarea răspunsurilor false, incorecte nu presupune cunoaşterea răspunsurilor corecte, adevărate etc.
b. de tip pereche
b. de tip pereche
numărul premiselor şi numărul răspunsurilor să fie diferite, iar elevii instruiţi că fiecare răspuns poate fi folosit o dată, de mai multe ori, niciodată,
listele să nu fie excesiv de lungi (4 7),
elementele mai scurte să fie amplasate în coloana din dreapta,
lista răspunsurilor să fie aranjată conform unui criteriu logic (alfabetic, crescător etc.).
cerinţele vor fi: indicaţi prin săgeţi, stabiliţi corelaţii, relaţii, uniţi elementele din coloana A cu cele din B.
Avantaje – volum mare de cunoştinţe timp scurt, cotare rapidă, uşor de construit.
Dezavantaje – tehnică inutilizabilă pentru abordarea unor rezultate de învăţare complexe.
c. cu alegere multiplă
c. cu alegere multiplă
problemele trebuie să fie bine definite şi semnificative, se include un volum mare, se elimină materialul irelevant, alternativele vor fi gramatical consistente cu premisa pentru a nu induce răspunsurile,
între alternative va figura un răspuns corect sau cel mai bun răspuns,
răspunsurile vor fi plauzibile,
lungimea alternativelor nu trebuie să furnizeze indicii pentru răspuns.
cerinţele vor fi: găsiţi varianta corectă de răspuns, încercuiţi. Există două variante – alegeţi răspunsul corect, alegeţi răspunsul cel mai bun.
Avantaje: flexibilitate, omogenitate, discriminări complexe, erorile comise de candidaţi pot furniza informaţii utile pentru interpretare statistică.
Dezavantaje: nu pot fi prea multe răspunsuri din care să se aleagă, nu poate fi utilizată tehnica pentru a evalua capacitatea de organizare şi exprimare a ideilor.
d. Cu răspuns scurt;
d. Cu răspuns scurt;
e. De completare;
f. Întrebări structurate.
Elevului i se cere să ofere un răspuns în totalitate sau o parte componentă a unei afirmaţii. Răspunsul cerut are corespondenţă directă cu date factuale existente în curriculum – cuvinte, formule, algoritmi, simboluri, reprezentări grafice etc..
Elevului i se cere să ofere un răspuns în totalitate sau o parte componentă a unei afirmaţii. Răspunsul cerut are corespondenţă directă cu date factuale existente în curriculum – cuvinte, formule, algoritmi, simboluri, reprezentări grafice etc..
cu răspuns scurt – formulare clară, concisă, concretă, de preferat să nu fie utilizate fragmente din manuale, spaţiile pentru răspuns trebuie să fie suficent de mari şi plasate în dreptul întrebărilor, trebuie să se evite excesul de spaţii albe.
Cerinţele vor fi: precizaţi câte categorii, enumeraţi după model. Există două variante: prin intermediul unei întrebări, prin intermediul unei formulări incomplete.
Avantaje: timp scurt de aplicare, uşor de construit, răspunsul produs şi nu selecţionat reduce probabilitatea ghicirii, solicită actualizarea integrală a rezultatelor învăţării.
Dezavantaje: la cotare apar dificultăţi de lecturare, ambiguităţi ce pot apare la proiectarea neglijată a testului, complexitatea redusă a rezultatelor învăţării evaluate.
e. de completare – cerinţele pot fi: completaţi definiţia, spaţiile libere.
e. de completare – cerinţele pot fi: completaţi definiţia, spaţiile libere.
f. întrebări structurate – cerinţele pot fi: se prezintă schema… se cere, explicaţi, cum se realizează legătura, grupaţi, specificaţi.
Avantaje: libertatea de exprimare, complexitate mare.
Dezavantaje: timp lung de aplicare, inconsistenţă, reprezentativitate redusă.
(sau cu răspuns deschis ce vizează capacităţile intelectuale – gândire divergentă, creativitate, etc.)
(sau cu răspuns deschis ce vizează capacităţile intelectuale – gândire divergentă, creativitate, etc.)
