1. Temei juridic

Statutul funcționarilor conține prevederi și interdicții menite să ofere autorității împuternicite să facă numiri orientări pentru luarea deciziilor. Ca regulă generală, autoritatea împuternicită să facă numiri ar trebui să își bazeze toate deciziile exclusiv pe interesul serviciului și pe meritul persoanelor. În funcție de domeniul în cauză, Statutul funcționarilor furnizează, de asemenea, o „listă neagră” a criteriilor pe care autoritatea împuternicită să facă numiri nu le poate utiliza. Luarea în considerare a cetățeniei este interzisă în mod explicit doar în cazul ocupării unor posturi individuale.

Dispoziții generale (aplicabile întregului Statut al funcționarilor): articolul 1d din Statutul funcționarilor interzice „orice discriminare, precum discriminarea bazată pe sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, handicap, vârstă sau orientare sexuală”. ¹⁶.

Recrutare: articolul 27 prevede că funcționarii ar trebui să fie recrutați „pe o bază geografică cât mai largă dintre resortisanții statelor membre ale Uniunii”.
Deși cetățenia nu este menționată explicit, „baza geografică cât mai largă” este interpretată ca fiind echivalentă cu cetățenia.

Ocuparea posturilor individuale: articolul 7 prevede că „autoritatea împuternicită să facă numiri repartizează fiecare funcționar, prin numire sau prin transfer, într-un post (...), acționând exclusiv în interesul serviciului și fără a ține seama de cetățenie”. Articolul 27 prevede că „niciun post nu poate fi rezervat resortisanților unui anumit stat membru.”
Jurisprudența a confirmat că aceste dispoziții interzic rezervarea posturilor specifice pentru anumite cetățenii, dar nu împiedică instituțiile să adopte măsuri prin care să asigure un echilibru general (în special luarea în cont a cetățeniei pentru ocuparea posturilor specifice „pentru care calificările diferiților candidați sunt în esență aceleași”¹⁷).

Cu ocazia revizuirii din 2014 a Statutului funcționarilor, a fost introdusă o trimitere specifică la cetățenie în ceea ce privește recrutarea. În special:

Considerentul 2 din Regulamentul nr. 1023/2013 al Parlamentului European și al Consiliului¹⁸ prevede că „este necesar să se asigure un cadru pentru atragerea, recrutarea și păstrarea unui personal înalt calificat și multilingv, recrutat pe o bază geografică cât mai largă din rândul cetățenilor statelor membre”. În plus, în conformitate cu considerentul 5 din același regulament, „valoarea funcției publice europene rezidă (...) în diversitatea sa culturală și lingvistică, care poate fi asigurată numai dacă se asigură echilibrul adecvat în ceea ce privește naționalitatea funcționarilor”.

Articolul 27 din Statutul funcționarilor, astfel cum a fost modificat, prevede: „Principiul egalității cetățenilor Uniunii permite fiecărei instituții să adopte măsuri corespunzătoare în urma constatării unui dezechilibru semnificativ între naționalitățile funcționarilor care nu se justifică prin criterii obiective”.

Ipoteza de la baza acestor dispoziții (modificate) este că „pachetul” oferit potențialilor candidați, precum și procesele de selecție și recrutare sunt concepute în așa fel încât, în lipsa unei justificări obiective, distribuția în funcție de cetățenie a solicitanților, a candidaților înscriși pe listele de rezervă și a personalului recrutat al instituțiilor (și, prin urmare, a personalului în activitate) ar trebui să reflecte în mare distribuția cetățeniei populației Uniunii. În absența unei justificări obiective, orice deviere semnificativă observată ar putea, prin urmare, să fie considerată drept o încălcare a principiului egalității cetățenilor, ceea ce ar justifica măsuri corective adecvate.