11 Mai 2015 preuniversitar

Raluca Turcan (PNL): Ministerul Educatiei pregateste o surpriza majora profesorilor, decontarea navetei din buget local

Vicepresedintele PNL Raluca Turcan afirma ca Ministerul Educatiei pregateste o surpriza majora cadrelor didactice si personalului didactic auxiliar navetist din toate scolile, respectiv decontarea abonamentelor lunare de catre autoritatile locale, ceea ce va intarzia platile si va plafona nivelul.

Intr-un comunicat transmis sambata si citat de Mediafax, reprezentantul PNL afirma ca Guvernul va introduce astfel "taxa pe invatatura".

"Ponta pune 65.000 de profesori in imposibilitatea de a-si tine orele. Printr-un simplu HG, peste jumatate de milion de elevi pot ramane fara cadre didactice la catedra. Ministerul Educatiei pregateste o surpriza majora cadrelor didactice si personalului didactic auxiliar navetist din toate scolile: decontarea abonamentelor lunare sa se faca de catre autoritatile locale", se arata in comunicat.
Conform sursei citate, acest lucru inseamna intarzieri garantate la plata decontarilor si discriminarea cadrelor didactice care lucreaza in comunitati sarace, deoarece primariile sarace cu siguranta nu vor putea include astfel de cheltuieli in bugetele locale.

"Guvernul plafoneaza si abonamentele cadrelor didactice la nivelul tarifului perceput de CFR, tren clasa a ll-a. Prin urmare, in 90% din cazuri, la fel cum s-a intamplat cu plafonarea abonamentelor pentru elevii navetisti, cadrelor didactice li se va deconta o foarte mica parte din abonament, acolo unde nu exista tren. Adica, profesorii vor plati 300 de lei abonamentul lunar, iar scoala/primaria, va deconta doar 50 de lei! Este o plafonare mascata. In zonele de munte, zonele rurale, exact acolo unde este un deficit major de personal didactic, nu exista tren!", se mai afirma in comunicat.

PNL mai sustine ca, prin aceasta hotarare de guvern, Guvernul incalca dreptul constitutional la invatatura, iar, prin intentia de a plafona costul abonamentelor si prin transferarea responsabilitatii care-i revine catre autoritatile locale, elevii vor ramane fara profesori la catedra, fortati sa-si dea demisia daca nu-si permit sa plateasca contravaloarea abonamentului de naveta la scoala.

REFERINTE

Raluca Turcan: Fac apel la senatorii din Comisia de Buget sa respinga plafonarea decontarilor cu naveta scolara, masura discriminatorie

http://www.gandul.info/interviurile-gandul/toti-tinerii-din-romania-isi-doresc-sa-termine-o-facultate-si-sa-se-angajeze-uita-insa-un-motiv-esential-pentru-care-unul-din-patru-nu-reuseste-14237682

Toţi tinerii din România îşi doresc să termine o facultate şi să se angajeze. Uită însă un motiv ESENŢIAL pentru care unul din patru nu reuşeşte

Cu peste 24 de milioane de şomeri, ţările din Uniunea Europeană trebuie să găsească soluţii pentru crearea de locuri de muncă menite să le asigure creştere economică şi să genereze suficiente încasări la buget în anii următori, pentru a-şi putea susţine populaţia îmbătrânită. Într-un interviu acordat gândul cu ocazia lansării la Bruxelles a studiului „It’s our job to reforming Europe’s Labour Markets”, eurodeputatul PMP Siegfried Mureşan vorbeşte despre importanţa regândirii sistemului de învăţământ din România astfel încât să răspundă cerinţelor de pe piaţa muncii, despre nevoia de a-i convinge pe şomerii români să se mute din oraşul în care trăiesc în oraşul în care găsesc un loc de muncă, şi despre felul în care statul ar trebui să-i susţină pe cei care se află în căutarea unei slujbe sau care vor să îşi facă un business, mai ales că bani pentru asta ar putea veni şi de la Bruxelles.

Top of Form

Bottom of Form

În România, unul din patru tineri între 15 şi 24 de ani (24%) este şomer, numărul lor crescând şi pe fondul rezultatelor slabe obţinute la bacalaureat începând cu 2011. O situaţie mai gravă se înregistrează în Grecia şi Spania, dar ţările către ar trebui poate să ne îndreptăm atenţia sunt Austria şi Germania, unde rata şomajului nu este mai mare de 5% şi de unde am putea importa modele de reformare a pieţei muncii care s-au dovedit de succes. Eurodeputatul PMP Siegfried Mureşan spune că toate ţările care înregistrează rate mici ale şomajului în rândul tinerilor au câteva caracteristici comune: sistemul de învăţământ este orientat pe practică şi preocupat să identifice din timp aptitudinile elevilor pentru a le putea trasa un parcurs profesional, cei care rămân fără loc de muncă au înţeles că uneori trebuie să meargă într-un alt oraş pentru un nou contract, chiar dacă ştiu de la început că este pe o perioadă determinată, iar statul îi sprijină pe antreprenori. În interviul acordat gândul, acesta mai vorbeşte şi despre nevoia resuscitării sistemului de învăţământ profesional şi de schimbare a mentalităţii părinţilor care nu îşi doresc pentru copiii lor să devină electricieni sau brutari, dar care în acelaşi timp trebuie să fie conştienţi că o meserie va fi, dacă nu este încă, mai valoroasă decât câteva diplome în dulap. De asemenea, europarlamentarul este de părere că sistemul asigurărilor sociale ar trebui regândit astfel încât să nu mai încurajeaze nemunca, şi propune şi câteva măsuri care s-ar impune în acest moment pentru reformarea piaţei muncii din România.

Rata şomajului la nivel naţional, care se situează undeva în jurul a 7%, nu reprezintă o situaţie dramatică comparativ cu alte ţări din UE, dar faptul că şomajul în rândul tinerilor a crescut până aproape de 24% este într-adevăr îngrijorător. Spuneaţi în cadrul evenimentului de lansare a studiului că sunt modele de reformare a pieţei muncii din alte ţări care ar putea funcţiona şi la noi. Ne puteţi da câteva exemple?

Există discrepanţe mari în ceea ce priveşte şomajul tinerilor de la stat la stat. Sunt ţări în care şomajul în rândul tinerilor este de sub 10%: Germania, Austria, Olanda, Danemarca. Sunt însă şi ţări în care este foarte mare, de peste 50% în Grecia şi în Spania, de peste 40% în Portugalia sau Italia. Noi suntem undeva la mijloc. Vestea proastă e că în timp ce şomajul tinerilor scade în UE, la noi a crescut în ultimii 2-3 ani şi am ajuns la 24%. Asta se întâmplă tocmai pentru că nu reformăm economia. Tocmai de aceea trebuie să ne uităm la măsurile care au funcţionat în cazul ţărilor în care şomajul este mic. În cazul lor sunt câteva caracteristici comune. Este un sistem de învăţământ orientat pe nevoile pieţei forţei de muncă. Copilul, tânărul învăţă în şcoală, la universitate acele lucruri de care are nevoie pentru a ocupa cu succes un loc de muncă după aceea. Pentru asta şi companiile, sectorul privat trebuie să se implice în sistemul educaţional, inclusiv financiar. Şi văd la tot mai mulţi întreprinzători în Europa că sunt tot mai dispuşi să o facă, chiar şi în România, însă au nevoie ca statul să le pună la dispoziţie cadrul necesar. S-a pornit în ultimii ani, în România, din nou cu şcolile profesionale, cu învăţământul vocaţional. Toate ţările unde şomajul este mic au un învăţământ orientat pe practică, un sistem în care abilităţile copiilor sunt identificate din timp astfel încât sunt ghidaţi către acea formă de învăţământ care e potrivită pentru ei. Alte măsuri sunt ajutoarele pentru tinerii antreprenori, pentru stagii de practică, stimularea mobilităţii forţei de muncă. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l facem şi noi pentru că sunt discrepanţe în ceea ce priveşte şomajul în rândul tinerilor din diferite zone ale ţării. În Arad, Timişoara şomajul e mic, în timp ce în sudul şi estul ţării e foarte mare.

Unul dintre motivele pentru care şomajul în rândul tinerilor a crescut în ultimii ani sunt şi rezultatele de la bacalaureat, aproape jumătate dintre absolvenţii de liceu nereuşind să treacă acest examen, ceea ce i-a împiedicat să înscrie la facultate. Ce soluţie vedeţi pentru aceşti tineri care nici nu îşi pot continua studiile, nici nu ştiu o meserie pentru a se putea angaja?

Aspiraţia de a da bacalaureatul nu i-a ajutat de fapt la nimic. În clasa a V-a, a VI-a, trebuie să fie identificate abilităţile lor. Mai bine mergi la o şcoală profesională şi înveţi o meserie pe care o vei face cu plăcere decât să accepţi presiunea socială de a lua bacalaureatul, de a merge la facultate şi de a obţine o diplomă, iar apoi să nu îţi găseşti un loc de muncă.

În România, meseria a încetat de ceva timp să mai fie considerată o brăţară de aur. Ce îi puteţi spune unui părinte care, cu siguranţă, nu îşi doreşte pentru copilul său să devină electrician, zugrav sau croitor chiar dacă nu astfel de meseriaş poate câştiga uneori chiar mai bine decât un absolvent de studii superioare?

Ştiu că e greu să spun că e o greşeală, dar este o greşeală. Mai bine un brutar cinstit, un mecanic auto bine calificat care să-şi facă meseria cu plăcere decât câteva diplome în dulap de pe urma cărora nu îţi poţi asigura existenţa. Aici este o problemă de mentalitate, la fel cum avem o problemă de mentalitate şi în ceea ce priveşte mobilitatea forţei de muncă. Aspiraţia, presiunea socială este să mergem la liceu, să terminăm o facultate, să avem un loc de muncă, să întemeiem o familie şi, eventual, să ieşim la pensie din locul unde ne-am angajat la 25 de ani. Lumea aceea însă s-a încheiat. Gata! Acest model al trecutului nu mai corespunde nevoilor viitorului. Trebuie să fim flexibili, mobili, trebuie să te muţi acolo unde este loc de muncă, trebuie să ştii că vei primi un contract pe o perioadă determinată pe 4-5 ani de zile, după care mergi la alt contract. Acest model al trecutului în care totul este predefinit, prestabilit cred că şi-a terminat serviciul.

Vorbiţi de mobilitatea forţei de muncă, de disponibilitatea de a te muta acolo unde sunt joburi, însă presa a semnalat numeroase situaţii în care investitori mici vin în sate sau comune din România, iar localnicii refuză să se angajezeze preferând să trăiască din ajutoare sociale. Credeţi că actualul sistem al ajutoarelor sociale încurajează lipsa dorinţei de a munci?

Da, cred că sistemul ajutoarelor sociale încurajează nemunca. Şi când vorbim de reformarea pieţei muncii, cred că sistemul ajutoarelor sociale trebuie să fie gândit pentru cei care au într-adevăr nevoie, care nu îşi pot asigura existenţa. Ajutorul social nu trebuie să fie un înlocuitor pentru un loc de muncă şi nu trebuie fixat la un nivel la care să stimuleze nemunca. În Germania, reformarea pieţei muncii de acum 12-13 ani a vizat şi scăderea drastică a ajutorului social. Ajutoarele sociale trebuie să existe, trebuie să fie suficiente pentru cei care nu pot genera venit din cauza unui handicap, dar nu trebuie să stimuleze nemunca şi să fie reduse în aşa fel încât să fii motivat să mergi să munceşti.

Pe lângă tineri, o altă categorie afectată masiv de şomaj o reprezintă persoanele trecute de 50 de ani. Sunt prea tineri ca să iasă la pensie şi prea bătrâni ca să înveţe o altă meserie. Care ar putea fi soluţiile pentru ei?

Din păcate, în România, avem tendinţa să abandonăm oamenii. Dacă cineva, după 20 de ani în mină, şi-a pierdut locul de muncă pentru că mina s-a închis, statul trebuie să îl ajute cu măsuri de recalificare profesională, să-l ajute să-şi găsească un loc de muncă. Din păcate nici autorităţile nu fac asta, şi nici oamenii nu au încredere că dacă merg la un oficiu de stat vor fi într-adevăr ajutaţi. Aici soluţia este digitalizarea. Trebuie să scoate factorul uman din administraţia publică, din asistenţa socială şi să încercăm să-l înlocuim cu soluţii electronice. Câţi dintre noi mergem la biroul forţelor de muncă în căutarea celui mai bun loc de muncă? Foarte puţini, pentru că ştim că cele mai bune locuri de muncă nu sunt acolo. Şi companiile ştiu acelaşi lucru. Dacă au un loc de muncă bun şi îl duc acolo, funcţionarul va lua oferta respectivă, o va pune sub masă şi o va da unui verişor sau unui vecin. Nu o va mai publica. Şi atunci, eu ca angajator nu mai depun oferta de muncă acolo fiindcă ştiu că nu vor veni cei mai buni candidaţi, iar eu ca şomer ştiu că acolo sunt cele mai slabe locuri de muncă. De aceea cred că soluţia este digitalizarea. Într-adevăr, cred că statul abandonează oamenii care sunt în dificultate deşi ar trebui să-i ajute chiar şi la vârste înaintate să se intergreze în câmpul muncii, poate în forme part-time care să corespundă capacităţilor lor.

În acest moment, dacă ar fi să luaţi trei măsuri pentru reformarea pieţei muncii din România, care ar fi acelea?

Depolitizarea şi descentralizarea la nivelul agenţiilor de ocupare a forţei de muncă atât la nivel naţional, cât şi judeţean. Digitalizarea sistemului pentru evaluarea abilităţilor şomerului printr-un soft, precum şi măsuri pentru mobilitatea forţei de muncă şi sprijin pentru antreprenori.

Domnule Mureşan, aţi realizat împreună cu doctorul în economie Eoin Drea , cercetător în cadrul Centrului pentru Studii Europene „Wilfried Martens”,  acest studiu în care este prezentată şi situaţia pieţei muncii din România printr-o analiză SWOT. Dar concret, ce urmează după un astfel de studiu?  Cât din ceea ce se discută şi, iată, se scrie la Bruxelles ajunge la Bucureşti?

Există fonduri europene pentru finanţarea programelor prin care să se reducă şomajul în rândul tinerilor. Banii încă nu au ajuns în România, guvernul abia reuşind de curând să adopte programele, astfel că riscăm să pierdem acei bani şi vorbim de 212 milioane de euro doar pentru tinerii de până în 25 de ani. Vorbim de programe de finanţare pentru tineri antreprenori, de recalificarea celor care nu au loc de muncă, subvenţii pentru angajare, subvenţii pentru stagii de practică. Pot fi ajutaţi zeci de mii de tineri. Guvernul nu a făcut nimic până acum, a adoptat programele, dar nu au fost implementate astfel încât nu a fost ajutat niciun tânăr din România deşi au fost alocate pentru anii 2014-2015 peste 200 de milioane de euro.

Dar nici noi nu stăm însă cu mâinile în sân văzând că programele nu au fost iniţiate, nici în România, şi nici în alte ţări. Am crescut prefinanţarea acestor proiecte la 30%, astfel încât să dispui imediat de o parte din bani.

Aşadar, banii există. Poate ar trebui să ne învăţaţi şi cum să-i luăm.

Voi încerca să comunic săptămânile următoare atât cu angajatorii, cât şi cu tinerii şi să explic cum pot fi accesaţi aceşti bani, care sunt programele pe care guvernul le-a adoptat pentru a şti ca tânăr cum poţi accesa aceşti bani. Să ştii că dacă te muţi dintr-o regiune în altă, poţi primi ajutor pentru chirie, dacă faci un stagiu, poţi primi o subvenţie de 700 de lei pe lună. Aceste informaţii sunt de ajutor şi pentru angajator, dar şi pentru tineri.

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/universitar/studentii-nu-dau-batuti-occupy-universitati-putea-continua-demonstratii-strada-1_554f33b8cfbe376e350a264f/index.html

Studenţii nu se dau bătuţi. „Occupy universităţi” ar putea continua cu demonstraţii de stradă

Studenţii au rămas pe baricade în acest weekend. Circa 100 de tineri au dormit în amfiteatrele unor universităţi din principalele centre universitare din ţară: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Mai mult, studenţii decid duminică posibilitatea de a organiza şi demonstraţii în stradă în cursul săptămânii viitoare.

„Occupy universităţi” a continuat în acest weekend în centrele universitare din Bucureşti, Timişoara, Iaşi şi Cluj-Napoca. În Capitală, în urma reticenţei cadrelor didactice, studenţii s-au mutat din amfiteatrul „Nicolae Iorga”, al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, în amfiteatrul „Titu Maiorescu” al Facultăţii de Limbi Străine.

Mai exact, decanul Facultăţii de Istorie, Adrian Cioroianu, i-a acuzat pe studenţi că au deteriorat încăperea amfiteatrului care va intra în curând într-un proces de modernizare şi că perturbă activitatea universitară.

„Orice disturbare a procesului de învăţământ din Facultatea de Istorie UB (într-o perioadă în care începe sesiunea de examene a studenţilor noştri,) si orice împiedicare a operaţiunilor de curăţenie vor fi tratate ca tulburări ale liniştii publice. La fel orice manifestare ireverenţioasă/agresivă la adresa profesorilor sau studenţilor care nu participă la grevă”, a postat Cioroianu pe Facebook.

Pe de altă parte, în urmă cu două zile, un profesor din cadrul Facultăţii de Istorie i-ar fi agresat verbal pe protestatari, potrivit unei studente.

„Acum câteva minute, un profesor al Facultăţii de Istorie a intrat în amfiteatrul ocupat de noi şi, cu un ton foarte agresiv, ne-a ordonat să părăsim încăperea: , a scris studenta vineri, pe Facebook.

Studenţii vor ca vocea lor să fie ascultată

Mişcarea de protest a început marţi, când sute de studenţi au ocupat mai multe universităţi din ţară. Ei sunt nemulţumiţi de faptul că opiniile lor nu mai sunt ascultate în universităţi, că subfinanţarea educaţiei a produs efecte catastrofale asupra calităţii şi relevanţei studiilor universitare şi că taxele din universităţi au devenit insuportabile pentru studenţi, rata de abandon universitar ajungând la 40%.

Astfel, studenţii solicită creşterea finanţării educaţiei la 6% din PIB, aşa cum prevede legea, dar şi includerea studenţilor în proporţie de 25% din electori în alegerea rectorilor şi decanilor şi în luarea deciziilor cu privire la planurile de învăţământ.

Cîmpeanu nu vrea să umble pe lege

Joi au avut loc consultări cu ministrul educaţiei Sorin Cîmpeanu, dar situaţia nu s-a detensionat. La finalul întâlnirii, ministrul Cîmpeanu a spus că în prezent se lucrează la un alt proiect al Legii Educaţiei care ar putea fi gata până la sfârşitul anului şi apreciază că în acest context nu ar mai avea sens să modifice actuala legislaţie, aşa cum au cerut organizaţiile studenţeşti.

„Am fost mereu promotorul ideii că reglementări sustenabile în domeniul Educaţiei nu pot fi luate decât în urma consultării tuturor actorilor din sistem. Am văzut cu toţii ce a generat promovarea unei Legi a Educaţiei prin asumarea răspunderii. Acest lucru nu trebuie să se mai întâmple. S-a stabilit necesitatea unei noi Legi, iar termenul propus pentru finalizarea ei este sfârşitul anului acesta”, a declarat ieri Sorin Cîmpeanu.

Ministrul a mai anunţat că se caută soluţii pentru creşterea numărului şi cuantumului burselor pentru studenţi şi că există discuţii cu Ministerul Fondurilor Europene pentru instituirea unui sistem de proiecte, ca universităţile să acceseze fonduri pentru a mări cuantumul şi numărul burselor acordate.

Studenţii n-au fost însă mulţumiţi de concluziile consultărilor, iar preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Cristi Popescu, a anunţat că protestele vor continua în zilele următoare, urmărind să obţină susţinere şi de la studenţii din alte ţări. Studenţii ocupă universităţile! 1 0 (0 voturi) Vizionez mai târziu Imagini din aceeasi galerie.
http://adevarul.ro/educatie/universitar/studentii-continuat-protestele-noaptea-trecuta-nemultumiti-consultarile-ministru-educatiei-profesor-protestatari-sunteti-oligofreni-1_554c9b1acfbe376e35fae528/index.html

Studenţii continuă protestele, nemulţumiţi de consultările cu ministrul Educaţiei. Un profesor către protestatari: „Sunteţi oligofreni!”

Organizaţiile studenţeşti din opt centre universitare din ţară au continuat protestele faţă de sistemul de învăţământ şi în noaptea de joi spre vineri, când sute de tineri s-au baricadat în mai multe universităţi din ţară. Deşi au avut loc consultări cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, studenţii s-au declarat nemulţumiţi de concluziile întâlnirii cu acesta şi au anunţat că vor protesta şi în această seară.

Noaptea trecută, sute de studenţi s-au baricadat în universităţi din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca, Reşiţa, Oradea şi Suceava, în semn de protest faţă de direcţia în care se îndreaptă sistemul de învăţământ.

La protestele de la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti s-au alăturat şi studenţii de la SNSPA. Acţiunea nu a fost însă lipsită de incidente. Unul dintre profesorii care susţineau cursuri joi seară i-a jignit pe studenţii care militau pentru drepturile lor, făcându-i oligofreni.

“Acum câteva minute, un profesor al Facultăţii de Istorie a intrat în amfiteatrul ocupat de noi şi, cu un ton foarte agresiv, ne-a ordonat să părăsim încăperea: <>, a scris o protestatară pe Facebook.

Mişcarea de protest a început marţi, când sute de studenţi au ocupat mai multe universităţi din ţară. Ei sunt nemulţumiţi de faptul că opiniile lor nu mai sunt ascultate în universităţi, că subfinanţarea educaţiei a produs efecte catastrofale asupra calităţii şi relevanţei studiilor universitare şi că taxele din universităţi au devenit insuportabile pentru studenţi, rata de abandon universitar ajungând la 40%.

Astfel, studenţii solicită creşterea finanţării educaţiei la 6% din PIB, aşa cum prevede legea, dar şi includerea studenţilor în proporţie de 25% din electori în alegerea rectorilor şi decanilor şi în luarea deciziilor cu privire la planurile de învăţământ.

Cîmpeanu nu vrea să umble pe lege

Joi au avut loc consultări cu ministrul educaţiei Sorin Cîmpeanu, dar situaţia nu s-a detensionat. La finalul întâlnirii, ministrul Cîmpeanu a spus că în prezent se lucrează la un alt proiect al Legii Educaţiei care ar putea fi gata până la sfârşitul anului şi apreciază că în acest context nu ar mai avea sens să modifice actuala legislaţie, aşa cum au cerut organizaţiile studenţeşti.

„Am fost mereu promotorul ideii că reglementări sustenabile în domeniul Educaţiei nu pot fi luate decât în urma consultării tuturor actorilor din sistem. Am văzut cu toţii ce a generat promovarea unei Legi a Educaţiei prin asumarea răspunderii. Acest lucru nu trebuie să se mai întâmple. S-a stabilit necesitatea unei noi Legi, iar termenul propus pentru finalizarea ei este sfârşitul anului acesta”, a declarat ieri Sorin Cîmpeanu.

Ministrul a mai anunţat că se caută soluţii pentru creşterea numărului şi cuantumului burselor pentru studenţi şi că există discuţii cu Ministerul Fondurilor Europene pentru instituirea unui sistem de proiecte, ca universităţile să acceseze fonduri pentru a mări cuantumul şi numărul burselor acordate.

Studenţii n-au fost însă mulţumiţi de concluziile consultărilor, iar preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Cristi Popescu, a anunţat că protestele vor continua în zilele următoare, urmărind să obţină susţinere şi de la studenţii din alte ţări.
http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/liderul-studentilor-romania-dezastrul-universitati-indeamna-recurgem-presiuni-mai-mari-vocea-conteze-1_554cce3ccfbe376e35fc6a74/index.html

Liderul studenţilor din România: ”Dezastrul din universităţi ne îndeamnă să recurgem la presiuni din ce în ce mai mari pentru ca vocea noastră să conteze”

Liderii studenţilor s-au întâlnit ieri, 7 mai, cu reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi cu cei ai Consiliului Naţional al Rectorilor în speranţa că poate revendicările lor vor avea efectul scontat. Cum nu s-a întâmplat asta, studenţii anunţă că vor continua protestele. Momentan, 8 centre universitare s-au alăturat acţiunilor de occupy.

“A trecut mult prea mult timp în care părerile studenţilor nu mai sunt ascultate, până şi la întâlnirile cu ministerul ni se promit acelaşi lucruri de ani de zile, însă fără un rezultat palpabil. Dezastrul din mediul universitar cauzat în principal de slaba finanţare a educaţiei şi faptul că în continuare studenţii nu au un cuvânt de spus în ceea ce priveşte cine va conduce universitatea timp de 4 ani de zile, ne îndeamnă să recurgem la presiuni din ce în ce mai mari pentru ca vocea noastră să conteze realmente. La acest moment suntem 8 centre care protestează, vom fi şi mai mulţi şi vom recurge la acţiuni şi mai drastice dacă va fi nevoie”, a declarat Cristi Popescu, preşedinte Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), potrivit unui comunicat.
Liderii studenţilor s-au întâlnire ieri, 7 mai, cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi cu reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Rectorilor, ca urmare a acţiunilor de protest care au loc în ultimele zile în majoritatea centrelor universitare din ţară. Nu s-a ajusn al nicio concluzie, ”ba mai mult, Ministerul Educaţiei a repetat aceleaşi promisiuni făcute de 3 ani, care cel mai probabil nu se vor transpune în acţiuni concrete”, se mai arată în acel comunicat.

Astfel, studenţii au decis continuarea acţiunilor de protest. Momentan, în opt centre universitare au fost ocupate amfiteatre în semn de protest - în Timişoara, Galaţi, Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Reşiţa, Oradea şi Suceava.