12 elemente numite “plastice” (de construcţie şi combustie) : N, Ca, C, Cl, H, Mg, O, P, K, Si, Na, S. care reprezintă 99,98% din masa corpului



Yüklə 497 b.
tarix31.10.2017
ölçüsü497 b.



  • Materia vie este compusă din :

  • - 12 elemente numite “plastice” (de construcţie şi combustie) : N, Ca, C, Cl, H, Mg, O, P, K, Si, Na, S. care reprezintă 99,98% din masa corpului

  • - oligoelemente (As, Br, Co, Cu, Fe, F, I, Mn, Mo, Ni, Se, V, Zn)

  • Rolul acestor oligoelemente este acela de catalizatori, legate fiind de enzime

  • Oligoelementul indispensabil unei reacţii biochimice cere pentru a acţiona o concentraţie optimă. Această concentraţie, deşi foarte mică (fiind vorba de urme), trebuie să fie totuşi suficientă. Dar în afara unor anumite limite, apar efecte nefavorabile.



- 75% - fierul 'functional” (in structura hemoproteinelor = hemoglobina, mioglobina, peroxidaze, citocromi)

  • - 75% - fierul 'functional” (in structura hemoproteinelor = hemoglobina, mioglobina, peroxidaze, citocromi)





  • Un copil nascut la termen are, in momentul nasterii, o rezerva de fier de cca 250 mg, suficienta pina la virsta de 4 luni.

  • Anemia in primele 6-8 saptamini nu este de cauza nutritionala, ci se datoreste scaderii cantitatii de hemoglobina si a precursorilor eritroizi, prin inhibitia postnatala tranzitorie a eritropoiezei, precum si datorita duratei de viata mai scurte a hematiilor incarcate cu Hb fetala.

  • Prematurii necesita insa suplimentarea alimentatiei cu fier

  • Dupa virsta de 6 luni cantitatea de fier necesara cresterii depinde exclusiv de sursele alimentare



Alimentele contin fier sub 2 forme:

  • Alimentele contin fier sub 2 forme:

  • - legat de hem (in carne si peste– cu biodisponibilitatea putin afectata de natura si compozitia mesei)

  • - nelegat de hem (in toate alimentele de origine vegetala – cu biodisponibilitate influenţată de prezenta factorilor stimulatori si inhibitori ai absorbtiei)

  • factori care stimulează absorbţia : carnea, pestele, lactoza, lactoferina si acidul ascorbic

  • • factori care inhibă absorbţia : fitatii din grau si din alte cereale, oxalatii din orez si spanac si polifenolii





Duce la o scadere a numarului si sensibilitatii receptorilor dopaminergici D2 si, in consecinta, la o diminuare in transmiterea impulsurilor nervoase cu scaderea performantelor mentale si cognitive

  • Duce la o scadere a numarului si sensibilitatii receptorilor dopaminergici D2 si, in consecinta, la o diminuare in transmiterea impulsurilor nervoase cu scaderea performantelor mentale si cognitive



  • Cobaltul

  • foarte putin reprezentat in organism, are o importanta deosebita in metabolismul acestuia. Acest microelement face parte din compozitia vitaminei B12, care, impreuna cu fierul, constituie un eficient factor antianemic.

  • De asemenea, cobaltul dispune si de proprietati vasodilatatoare. In doze reduse, impreuna cu fierul si cuprul, el ia parte la formarea hematiilor. Acest mineral contribuie la autoapararea organismului, la mentinerea integritatii sistemului nervos, precum si la procesele de crestere.



  • Cobaltul are rol in :

  • reglarea tensiunii arteriale

  • mentinerea in parametri optimi a sistemului nervos, in special a celui vegetativ-simpatic.

  • lipsa cobaltului poate avea drept consecinta disfunctii ale sistemului nervos, anemie, dar si dezvoltari nefiresti in cresterea celulara. Aceste simptome pot fi tratate si cu ajutorul vitaminei B12, nu doar cu administrarea suplimentelor de cobalt.



  • CANTITATEA ZILNICA RECOMANDATA

  • Cercetarile de pana acum nu au stabilit, in mod clar, un dozaj minim sau maxim in cazul cobaltului.

  • Nivelul de cobalt din alimente este insa in stransa legatura cu solul in care a crescut planta sau animalul a carui carne o consumam.

  • Studiile au aratat ca persoanele vegetariene convinse au un risc mai mare de a dobandi o carenta de cobalt decat cele care consuma in mod frecvent carne si fructe de mare, deoarece cele mai bune surse de cobalt sunt carnea, rinichii, ficatul, stridiile si scoicile. De asemenea, o cantitate importanta de cobalt se gaseste si laptele proaspat muls, consumat crud. Alte surse de cobalt sunt: spanacul, varza, fasolea si algele marine. Uneori, cobaltul se gaseste si in cereale, dar, din pacate, organismul nu reuseste sa-l asimileze, deoarece in acest caz nu este parte componenta a moleculei de B12.



  • Nichelul:

  • necesarul zilnic este de 1 mg pe zi la adulţi şi gravide. Cantitatea totală din organism este de 10 mg, aportul făcându-se prin consum de legume şi fructe.

  • Nichelul creşte activitatea insulinei şi scade tensiunea sanguină.

  • Este necesar în metabolismul lipidic, glucidic şi al vitaminei B 12.

  • Carenţa de nichel poate determina o absorbţie deficitară a fierului, iar excesul (prin inhalare) determină reacţii alergice şi tulburări respiratorii.



Intra in compozitia oaselor si dintilor

  • Intra in compozitia oaselor si dintilor

  • Protejeaza oasele, scade incidenta cariilor dentare

  • Necesarul zilnic este de 1,5-3 mg

  • Apa este o sursa apreciabila de fluor, dar continutul de fluor al apei de la robinet depinde de izvoarele de la care provine.

  • Fluorul se mai gaseste in alimentele de origine marina si ceai

  • Lipsa fluorului genereaza cariile dentare



  • Forma esenţială din corpul uman este cea cuprică (Cu2+)

  • are rol în reacţiile redox şi în neutralizarea radicalilor liberi .

  • Este component al unor enzime, numite cuprice ● citocromoxidaza implicată în sinteza mitocondrială a ATP-ului, importantă moleculă macroergică

  • feroxidaza I =ceruloplasmina si feroxidaza II, care transformă fierul feros in fier feric, care la rândul său se poate conecta de transportorul specific

  • transferina dopamin-monooxigenaza ( responsabila de formarea norepinefrinei din dopamina ) si monoamin-oxidaza ( MAO, cu rol in metabolismul diferitilor neurotransmitatori, inclusiv in degradarea serotoninei ).

  • Cu este cofactor pentru enzime cu rol antioxidant,pentru factorul de crestere al fibroblastelor (bFGF), factorul de crestere endotelial vascular (VEGF) sau angiogenina



Carenta de Cu determina anemie microcitara neresponsiva la Fe, dar rezolvata de Cu si este explicata de lipsa utilizarii hematopoetice a Fe in conditiile scaderii activitatii ceruloplasmice.O indicatie valoroasa poate fi leucopenia, care usureaza diferentierea anemiei datorate carentei de Cu, de cea feripriva. La sugarii cu deficienta de Cu apar si anormalitati de dezvoltare a sistemului osos, crestere necorespunzatoare si simptome neurologice.

  • Carenta de Cu determina anemie microcitara neresponsiva la Fe, dar rezolvata de Cu si este explicata de lipsa utilizarii hematopoetice a Fe in conditiile scaderii activitatii ceruloplasmice.O indicatie valoroasa poate fi leucopenia, care usureaza diferentierea anemiei datorate carentei de Cu, de cea feripriva. La sugarii cu deficienta de Cu apar si anormalitati de dezvoltare a sistemului osos, crestere necorespunzatoare si simptome neurologice.

  • Risc crescut pentru a dezvolta carenta in Cu au prematurii (care nu au fost alimentati cu formule imbogatite ), sugarii cu diaree trenanta, sugarii si copiii care se refac dupa perioade de malnutritie, copiii cu sindroame de malabsorbtie (boala celiaca, sprue, sdr. de intestin scurt…)

  • Cu se gaseste in depozitul hepatic in momentul nasterii in cantitate de 50% din intreaga cantitate din organism

  • Ratia de Cu indicata unui adult sanatos este de aproximativ 900mg/zi.

  • Surse alimentare de Cu : viscere (mai ales ficat), fructe de mare, seminte, cereale integrale. Aportul zilnic este, de regula, superior necesarului, desi o alimentatie redusa cantitativ si rafinata mentinuta timp indelungat , poate deveni deficitara.



  • Necesarul zilnic este de 50-100mcg (fiind mai mare la barbati si la femeile care alapteaza: respectiv 70mcg si 75mcg)

  • Surse naturale: carnea de vita, fasolea uscata, peste, oua, varza, germeni de bob, ceapă, roşii, germeni de grâu, tărâţe de grâu…

  • Dintre simptomele intoxicaţiei cu Se menţionăm: tulburări de mers şi vedere, edeme ale pleoapelor, halenă de usturoi, sialoree, colici abdominale, scădere în greutate, paralizii, căderea părului, hipotermie…





  • Necesarul zilnic de Mo este de ~150mg pentru adult, alimentatia echilibrata satisfacand acest necesar

  • Dintre sursele naturale amintim : coacaze negre, mazare, fasole, cereale nedecorticate

  • Mo face parte din structura unor enzime, are rol in mobilizarea Fe din rezervele hepatice si in procesul de crestere

  • Nu se cunosc carente de Mo, fiind insa cunoscute cazuri de intoxicatii cu acest mineral, avand drept urmari aparitia anemiei feriprive, a diareei, precum si scaderea ritmului de crestere la copii



  • Principalul rol al acestuia este inhibarea sintezei de colesterol in vasele sangvine, prevenind astfel aparitia placilor de aterom

  • Nu sunt cunoscute afectiuni induse de carenta de vanadiu

  • sursa naturala : pestele







  • mineral esential pentru functionarea normala a glandei tiroide, care prin hormonii tiroidieni stimuleaza procesele eliberatoare de energie si controleaza cresterea si dezvoltarea organismului, inclusiv a creierului.

  • Provenit din dieta, sub forma de ioduri si iodati si absorbit la nivelul tubului digestiv, iodul ajunge la glanda tiroida transportat de proteinele plasmatice. La nivelul foliculilor tiroidieni, iodul se cupleaza cu tirozina, conducand la formarea hormonilor triiodtironina (T3) si tetraiodtironina (T4), care controleaza metabolismul carbohidratilor si lipidelor. De asemenea, tiroxina ajuta transformarea carotenului in vitamina A.

  • Iodul este abundent in apa marilor si oceanelor, de aceea pestele oceanic, fructele de mare si algele marine sunt cele mai bogate surse de iod din alimentatie.

  • Unele vegetale, precum si apa de baut, sunt si ele o sursa de iod, dar continutul in iod al acestora variaza, in functie de concentratia acestui element in sol.

  • Sarea iodata poate fi o sursa dietetica de iod foarte importanta



  • Laptele matern are un continut crescut de iod, care poate asigura necesarul pentru sugarii alimentati natural.

  • Formulele pentru sugari trebuie sa contina 35 μg/zi

  • Legume ( varza, conopida, napii si guliile), contin in mod natural substante (tiocianati si izotiocianati), care au o actiune competitiva cu iodul, pe care il deplaseaza din combinatiile lui impiedicand astfel acumularea iodului in tiroida. Aceste legume, contin si goitrina, substanta care interfereaza biosinteza hormonilor tiroidieni.

  • Excesul de fluor din apa si alimente poate favoriza carenta de iod, deoarece fluorul este mai reactiv decat iodul si intra in competitie cu acesta. De aceea, acolo unde se practica fluorurarea apei potabile, raportul fluor/iod trebuie controlat. Concentratia crescuta de calciu si magneziu, caracteristica apelor dure, diminueaza absorbtia

  • Starile fiziologice si conditiile de mediu, care maresc consumul energetic al organismului determina o nevoie mai mare de hormoni tiroidieni. De aceea, copiii si adolescentii necesita cresterea aportului dietetic de iod.

  • Carenta sa genereaza gusa si hipotiroidism





  • Se gaseste in apa marii, in plante si tesuturi animale (50% in muschi)

  • Se foloseste in psihiatrie in tulburari afective bipolare, anxietate, hiperemotivitate, depresii recidivante, abulie, insomnia anxiosilor.



  • Desi se gasesc in cantitate foarte mica in organism ( aprox. doua miimi) sunt indispensabile vietii

  • Rolul acestora este de catalizatori, fiind legate de enzime

  • Utilizarea in practica a oligoelementelor trebuie facuta cu discernamint pentru a nu deregla procesele enzimatice si functiile biochimice de sinteza

  • Oligoelementele sunt doar un tratament adjuvant altor mijloace terapeutice.



  • Bibliografie:

  • Black MM - Zinc deficiency and child development, Am J Clin, Nutr.68 :pp.4645-4695, 2000.

  • Berdanier CD - Advanced Nutrition and Human Metabolism, Ed. III, Belmont, California :Wadsworth/Thomson Learning,1999.

  • Ciofu C - Nutritie si alimentatie. In: Ciofu E., Pediatrie, ed. I, 2001; pp. 90-92.

  • Groff JL, Gropper SS - Advanced Nutrition and Human Metabolism, Ed. III, Belmont,California: Wadsworth/Thomson Learning,1999.

  • Hurtado EK - Early Childhood anemia and mild and moderate mental reyardation, Am J Clin Nutr, 69:115-119, 1999.

  • Lonnerddal B - Dietary Factors Influencing Zinc Absorbtion. Zinc and Health. J Nutr, 2000: p.130.

  • Lozoff B si colab. - Iron Deficiency anemia and iron therapy effects on infant developmental test performance. Pediatrics, 79, 2003:981-995.



  • Walter T si colab. - Iron deficiency anemia:adverse effects on infant psihomotor development. Pediatrics, 84,1989:p.7-17.

  • Hurgoiu Voichita – "Alimentatia copilului sanatos si bolnav“- Ed. Medicala Bucuresti 1999

  • V.Marcu, M.Marinescu - “ Educatia omului de azi pentru lumea de mâine“ – Ed. Universitatii Oradea 2003

  • Thierry Souccar - “Revolutia vitaminelor-alimentatie pentru sanatate“ – Ed. Compania 2002




Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə