Obiectivul general
Creşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continuă în sprijinul creşterii economice în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere
Obiective specifice:
1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor
2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere
3. Creşterea accesului la educaţie pentru tinerii din judeţ şi reducerea abandonului şcolar
4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET
5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii
6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional
1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor – finanţată prin PO DRU, POR
|
Măsura 1.1 Creşterea gradului de satisfacere a cerinţelor angajatorilor
|
Măsurat prin:
-
Număr de elevi cuprinşi în sistemul TVET pe nivele de calificare şi calificări prioritare
-
Număr de absolvenţi cu nivelul 1,2 şi 3 de calificare din sistemul TVET (ruta directă şi cea progresivă) care s-au angajat
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Creşterea numărului de absolvenţi TVET cu nivelul 3 de calificare pentru domeniile prioritare, astfel încât acesta să reprezinte 85% din totalul absolvenţilor
|
2013
|
ISJ, CLDPS
| -
Redimensionarea numărului de clase/nr elevi cuprinşi în învăţământul TVET pe nivele de calificare în raport cu tendinţele de dezvoltare regională (anexa 5.2.17 a)
|
anual
|
ISJ, CLDPS
|
Măsura 1.2 Restructurarea reţelei şcolare
|
Măsurată prin:
-
Număr de clase TVET adaptate la cerinţele pieţei muncii
-
Număr de şcoli care să asigure accesul la educaţie
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Restructurarea reţelei şcolare în funcţie de populaţia şcolară şi de domeniile prioritare identificate la nivel regional şi local
|
anual
|
AJOFM, ISJ, CLDPS/ asociaţii patronale
|
Măsura 1.3 Elaborarea de programe de perfecţionare şi formare profesională pentru cadrele didactice din TVET în sectoarele economice prioritare şi pentru noile tehnologii
|
Măsurată prin:
-
Număr de programe, noi, de perfecţionare şi formare profesională elaborate în parteneriat cu universităţile din regiune şi asociaţiile patronale/agenţii economici
-
Număr de cadre didactice care participă la programele de perfecţionare şi formare profesională
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Analiza specializărilor cadrelor didactice şi identificarea deficitului de cadre didactice cu specializări cerute de piaţa muncii
|
anual
|
ISJ
| -
Îmbunătăţirea accesului la programele de perfecţionare şi formare profesională
|
anual
|
ISJ,CCD, unit.inv
|
2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere – finanţat prin POS DRU
|
Măsura 2.1 Facilitarea accesului la servicii de orientare şi consiliere pentru elevi şi părinţi
|
Măsurat prin:
-
Număr de elevi şi părinţi consiliaţi
-
Număr de profesori consilieri angajaţi
-
Număr de profesori consilieri formaţi
-
Număr de cabinete dotate corespunzător metodologiilor de organizare şi funcţionare
-
Număr de seturi de indicatori
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Organizarea de campanii de informare, orientare şi consiliere
|
Anual
|
ISJ, CJAPP
| -
Atragerea elevilor şi părinţilor cu accent pe cei care provin din familii sărace şi de etnie roma, către serviciile de de orientare şi consiliere pe care le oferă cabinetele din unităţile de învîţîmânt
|
anual
|
ISJ, CJAPP,
colaboratori- Biroul regional ptr. romi
| -
Creşterea numărului de profesori consilieri astfel încât raportul profesor consilier/elev să devină 1/500
|
2013
|
ISJ, CJAPP
| -
Organizarea de cursuri de formare pentru profesorii consilieri şi diriginţi
|
anual
|
ISJ, CJAPP, CCD
| -
Participarea profesorilor consilieri şi a diriginţilor la cursuri de formare
|
2008
|
ISJ, CJAPP, CCD
| -
Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psihopedagogică cu materiale informative privind reţeaua şcolară, profilele ocupaţionale, calificările profesionale, baterii de teste, echipamente si soft etc.
|
2010
|
ISJ, CJAPP, CCD
| -
Dezvoltarea sistemului de monitorizare a evoluţiei elevului
|
2010
|
ISJ, CJAPP,
Unit.inv
| -
Elaborarea setului de indicatori cantitativi şi calitativi de evaluare a rezultatelor activităţii profesorilor consilieri
|
2008
|
ISJ, CJAPP
| -
Indicatori: * Creşterea cu 50% a numărului de elevi şi părinţi consiliaţi
* 100% din corpul profesorilor consilieri şi a diriginţilor au participat la cursuri de formare
|
3. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din regiune şi reducerea abandonului şcolar – finanţat prin POR, Banca mondiala, fonduri ale administraţiei locale
|
Măsura 3.1 Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază şi a dotării şcolilor TVET cu echipamente didactice/şcolare şi IT
|
Măsurat prin:
-
Număr de unităţi de învăţământ reabilitate, consolidate sau extinse
-
Număr de unităţi de învăţământ dotate cu echipamente didactice/şcolare şi IT
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Identificare unităţilor de învăţământ eligibile în accesarea fondurilor necesare reabilitării şi dotării
|
anual
|
Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Unităţile de învăţământ, ISJ
| -
Reabilitaterea, consolidarea sau extinderea unităţilor de învăţământ
|
2013
|
Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Unităţile de învăţământ, ISJ
| -
Dotarea unităţilor de învăţământ cu echipamente didactice/şcolare şi IT
|
2013
|
Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Unităţile de învăţământ, ISJ
|
Indicatori: - 50% din unităţile de învăţământ TVET au fost reabilitate, consolidate sau extinse
- 80% din unităţile de învăţământ TVET au dotate cu echipamente didactice/şcolare şi IT
|
Măsura 3.2 Sprijinirea dezvoltării „campusurilor educaţionale”
|
Măsurată prin:
-
Număr de „campusuri educaţionale”
-
Număr de absolvenţi
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Identificarea locaţiilor eligibile pentru construcţia de „campusuri educaţionale”
|
anual
|
CJ, CL, ISJ
| -
Construirea de „campusuri educaţionale” şi dotarea cu echipamente didactice/şcolare şi IT
|
2013
|
CJ, CL
| -
Atragerea de elevi din sistemul TVET către o calificare din cadrul „campusurilor educaţionale”
|
anual
|
ISJ, unitatea de învăţământ
| -
Indicatori:- Până în 2013, în fiecare judeţ al regiunii există cel puţin un „campus educaţional” dotat cu echipamente didactice/şcolare şi IT
|
Măsura 3.3 Extinderea accesului la formarea continuă
|
Măsurată prin:
-
Număr de cursanţi
-
Număr de absolvenţi în calificările cerute de piaţa muncii
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Autorizarea unităţilor de învăţământ pentru formare adulţi
|
anual
|
AJOFM, ISJ, Unităţi de învăţământ
| -
Organizarea de campanii de informare pentru atragerea adulţilor la cursurile oferite de către şcolile TVET
|
anual
|
| -
Formarea continua pentru adulţi în unităţile de învăţământ TVET
|
anual
|
AJOFM, ISJ, Unităţi de învăţământ
|
Indicatori: Până în 2009, 50% din şcolile TVET s-au autorizat pentru formare adulţi.
Creşterea cu 300%, până în 2013, a adulţilor formaţi în şcolile TVET
|
Măsura 3.4 Dezvoltarea învăţământului la distanţă
|
Măsurată prin:
-
Număr de cursanţi
-
Număr de absolvenţi în calificările cerute de piaţa muncii
-
Număr de unităţi de învăţământ care aplică învăţământul la distanţă
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Acreditarea unităţilor de învăţământ pentru formare la distanţă – formarea cadrelor didactice, achiziţionarea de softuri educaţionale specifice învăţământului la distanţă şi elaborarea de curricula
|
2010
|
DGSSF, ISJ, Unităţi de învăţământ, agenti economici
| -
Formarea adulţilor în unităţile de învăţământ TVET prin învăţământul la distanţă
|
2013
|
ISJ, Unităţi de învăţământ
|
Indicatori: Acreditarea a 14 unităţi de învăţământ, astfel încât să existe câte o unitate de învăţământ pentru fiecare domeniu de formare.
Formarea tuturor cadrelor didactice din şcolile acreditate
Achiziţionarea de softuri educaţionale specifice învăţământului la distanţă şi elaborarea de curricula în fiecare şcoală acreditată
|
Măsura 3.5 Introducerea şi extinderea şcolilor cu internat săptămânal, ca formă de asistenţă a familiilor defavorizate sau aflate în dificultate
|
Măsurată prin:
-
Număr de internate
-
Număr de elevi care locuiesc în internat şi care obţin un certificat de competenţe nivel 1 şi 2 de calificare
-
Număr de elevi beneficiari de burse
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Identificarea locaţiilor pentru acest internate
|
2010
|
ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL
| -
Realizarea infrastructurii şcolare în internate
|
2010
|
ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL
| -
Acordarea de burse elevilor care provin din familiile defavorizate /sau aflate în dificultate
|
Anual începând cu 2008
|
ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL
| -
Atragerea elevilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în dificultate, printr-o ofertă educaţionla atractivă şi adaptată nevoilor şi aspiratiilorlor, în vederea reducerii abandonului şcolar si obţinerii unui certificat de competenţe profesionale nivel 1,2 sau 3
|
2010
|
ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL, agenti economici/asociatii patronale
| -
Indicatori: Reducerea cu 50% a abandonului în rândul elevilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în dificultate
Creşterea cu 50% a absolvenţilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în dificultate
|
Măsura 3.6 Consolidarea susţinerii educaţiei şi formării în sistemul TVET a tinerilor de etnie roma
|
Măsurată prin:
-
Număr de elevi de etnie roma care obţin un certicat de competenţe nivel 1, 2 sau 3 de calificare
-
Număr de tineri, de etnie rroma, peste 18 ani care obţin un certificat de competenţe nivel 1, 2 sau 3 de calificare
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Atragerea elevilor de etnie roma, printr-o oferta educationlă atractivă nevoilor şi aspiraţiilor lor, în vederea reducerii abandonului scolar şi obţinerii unui certificat de competenţe profesionale nivel 1,2 sau 3
|
2013
|
ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL
| -
Acordarea de burse elevilor care provin din familiile de etnie roma
|
Anual începând cu 2008
|
ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL
colaboratori- Biroul regional 4 Sud Vest- Agentia Nationala ptr. romi
| -
Formarea mediatorilor şcolari şi creşterea numărului de mediatorilor şcolari şi a profesorilor de limba romani
|
2009
|
ISJ, CCD, colaboratori- Biroul regional 4 Sud Vest- Agentia Nationala ptr. romi
| -
Indicatori: Reducerea cu 50% a ratei abandonului şcolar în rîndul elevilor de etnie roma şi creşterea cu 50% a numărului de elevi de etnie roma care contună studiile după finalizarea învăţământului gimnazial
Creşterea cu 50% numărului de tineri, de etnie rroma, peste 18 ani care obţin un certificat de competenţe nivel 1, 2 sau 3 de calificare
|
4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET – finanţat prin POS DRU, fonduri guvernamentale
|
Măsura 4.1 Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii
|
Măsurată prin:
-
Număr de parteneriate realizate la nivel regional
-
Număr crricula elaborate în parteneriat cu agenţii economici
-
Număr de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de învăţământ
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Realizarea de parteneriate funcţionale între univesităţile din regiune, agenţi economici, asociaţii patronale, unităţi de învăţământ şi alte organizaţii parteneriale, pentru adaptarea ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii
|
2008
|
Instituţiile din Consorţiu regional/ unităţi de învăţământ /agenţi economici
| -
Implicarea sporită a agenţilor economici în dezvoltarea ofertelor de educaţie, relevante pentru nevoile de învăţare individuală şi pentru nevoile agentilor economici
|
anual
|
CLDPS, Unităţile de învăţământ, ISJ, agenti economici
| -
Fiecare unitate de învăţământ TVET, din mediul urban şi rural va avea cel puţin un partener – agent economic - la elaborarea Curriculumului în Dezvoltare Locală şi pentru efectuarea instruirii practice
|
anual
|
CLDPS, Unităţile de învăţământ, ISJ, agenti economici
| -
Facilitarea angajarii absolvenţilor la partenerii unităţilor de învăţământ
|
anual
|
Unităţile de învăţământ, CLDPS/agenţi economici
|
Indicatori: Creşterea cu 80% a numărului de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de învăţământ, până în 2013
|
5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii
– finanţat prin POS DRU,
|
Măsura 5.1 Scăderea ratei şomajului în rândul absolvenţilor din sistemul TVET
|
Măsurată prin:
-
Număr absolvenţi care se angajează în primele 6 luni de la obţinerea certificatului de competenţe
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Realizarea unei anchete de către ANOFM/AJOFM în parteneriat CNDÎPT,care să ofere informaţii referitoare la rata şomajului absolvenţi seria curentă
|
2008-2013
|
AJOFM,
|
Măsura 5.2 Creşterea numărului de elevi care obţin nivelul 3 de calificare, în calificări deficitare pe piaţa muncii
|
Măsurată prin:
-
Număr absolvenţi care obţin nivelul 3 de calificare în calificări deficitare pe piaţa muncii
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în concordanţă cu domeniile prioritare identificate la nivel regional şi local
|
anual
|
ISJ, CLDPS
| -
Completarea cu cadre didactice specializate în domeniile deficitare
|
anual
|
ISJ, CLDPS, unităţi de învăţământ, universitati
| -
Indicatori: Creşterea cu 50% numărului de absolvenţi care obţin nivelul 3 de calificare în calificări deficitare pe piaţa muncii
|
Măsura 5.3 Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor din regiune
|
Măsurată prin:
-
Număr de firme nou înfiinţate de către absolvenţii TVET
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin introducerea în CDL a noi conţinuturi
|
2008
|
ISJ, CLDPS, CCD, unităţi de învăţământ
| -
Acordarea de facilităţi tinerilor absolvenţi în deschiderea propriei afaceri
|
2008-2013
|
Administratia pulica, CLDPS
|
6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional
– finanţat prin POS, CBC si POS Cooperare transnationala si Resurse Umane
|
Măsura 6.1 Valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel european
|
Măsurată prin:
-
Număr de elevi care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu
-
Număr de cadre care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu
-
Număr broşuri editate şi materiale
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Identificarea de parteneri din statele membre ale UE pentru unităţile de învăţămât TVET
|
2008-2013
|
Unităţile de învăţământ, ISJ, CCD
| -
Organizarea de schimburi de experienţă/ vizite de studiu în vederea multiplicării şi transferării exemplelor de bună practică şi a experienţelor acumulate
|
anual
|
Unităţile de învăţământ, ISJ, CCD
| -
Publicarea semestrială de materiale şi broşuri împreună cu partenerii şcolilor TVET din UE
|
semestrial
|
Unităţile de învăţământ, ISJ, CCD
|
Măsura 6.2 Dezvoltarea de programe comune de educaţie inclusivă
|
Măsurată prin:
-
Număr de elevi care participă la programele comune
-
Număr de elevi care se integrează
-
Număr de programe derulate
-
Număr de cadre didactice care au participat la stagii de formare pentru programele comune
|
Acţiuni
|
Orizont de timp
|
Organizaţie responsabilă
| -
Elaborarea de programe comune de educaţie inclusivă intre unităţile de învăţămât TVET în parteneriat cu şcoli din UE
|
2008
|
Unităţile de învăţământ, ISJ, ONG, CLDPS
| -
Atragerea elevilor in programele de educaţie inclusivă
|
anual
|
ISJ,Unităţile de învăţământ, CLDPS
| -
Formarea cadrelor didactice care participă la programe de instruire în domeniul educaţiei inclusive
|
anual
|
CCD,Unităţile de învăţământ, universităţi, ISJ
|
ANALIZA NEVOILOR
ANALIZA MEDIULUI EXTERN
-
ASPECTE DEMOGRAFICE
2.1 Situaţia actuală Populaţia totală. Dinamica generală în perioada 1990-2007
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la 1 iulie 2007, judeţul Vâlcea are o populaţie de 413.511 locuitori, reprezentând 18.04% din populaţia regiunii Sud Vest Oltenia dinamica în raport cu anul 2002 evidenţiind o creştere cu 1.61% faţă de 1,18% cât este la nivel naţional la 1 iulie 2007.
La nivelul judeţului, evoluţia populaţiei totale are diferenţe mari faţă de anul 1992 când populaţia era de 438388, o diferenţă de 24.877 (5,00%)
2.1.1 Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)
Distribuţia pe medii a populaţiei totale în anul 2007 a pus în evidenţă preponderenţa populaţiei rurale cu un număr de 251.806 persoane (60,8%), faţă de populaţia din mediul urban, ce însumează 161.705 persoane (39,2 ) %.
2.1.2 Structura populaţiei pe sexe
Dintr-un total de 413.511 la nivelul anului 2007, femeile din Vâlcea reprezintă 193.105 (50,6%). Dintre acestea, aproximativ 51,76 % trăiesc în mediul rural.
2.1.3 Structura populaţiei grupe de vârstă
Ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) în populaţia totală, este de 16,1% în anul 2007, peste cea de la nivelul regiunii cu 1,2 puncte procentuale, iar, populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste atingând în 2007 un nivel de 13,6 faţă de 16,3 % cât este la nivel regional.
Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente, datorită ratei scăzute a natalităţii, ce contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere.
2.1.4 Structura etnică
Regiunea Oltenia este relativ omogena din punct de vedere etnic. Exista un procent de
cca. 3% greci, italieni, bulgari, albanezi, sârbi, evrei şi roma. Statisticile oficiale dau un procent
de peste 97% populatie de etnie românească (DJ 95,5%, GJ 98,3%, MH 96,1%, OT98,1%, VL 98,8% - din ultimul recensământ 2002). Conform datelor preliminarii ale Recensământului Populaţiei 2002, în Oltenia s-au declarat a fi de etnie roma un număr de aproximativ 59 mii persoane (2,5%). Populaţia roma trăieşte în condiţii de sărăcie extremă. Un raport al Băncii Mondiale reflectă faptul că în 2000 aproximativ 68,8% din populaţia roma trăia cu mai puţin de 4,3 USD/zi..
2.1.5 Mişcarea migratorie
Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă rezultată din schimbările oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei la nivel naţional, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen mediu în perspectiva integrării în UE. Conform unor estimări, migraţia temporară a forţei de muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în 2003 la cca. 1,7 milioane persoane (conf. Oficiului Internaţional pentru Migraţii, citat în PND 2007-2013, p.16).
Judeţul Vâlcea la fel ca şi regiunea Sud Vest Oltenia, prin specificul ei, a avut o migraţie internă negativă în anul 2007, numărul celor sosiţi în judeţ (8456) fiind cu 408 mai mic decât al celor plecaţi (8864)
2.2 Proiecţii demografice la orizontul anului2025
Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a judeţului să continue, pe toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat în proiecţiile INS asupra populaţiei regiunii pentru perioada 2003-2025.
Efectele social - economice ale acestei evoluţii a populaţiei judeţului din ultimii ani, vor fi de ordin negativ şi vor atrage după sine schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia feminină în vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă ş.a.). Astfel, conform prognozelor INS, populaţia regiunii va fi în anul 2015 de 372,4 mii persoane, iar în 2025 de 348,8 mii persoane, înregistrând o scădere în perioada 2005-2025 de 9,5% faţă de 15,4% cât se preconizează pentru nivelul regiunii Sud Vest Oltenia
De asemenea, la nivelul populaţiei de vârsta şcolară, tendinţa de scădere se menţine, pe toate grupele de vârstă şcolară; în anul 2015 populaţia totală de vârstă şcolară (3-24 ani) va fi 91 mii persoane, iar în 2025 de 74,5 mii persoane, scăderea pe intervalul de timp 2003-2025 urmând a fi de 18,14%.
-
Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT
-
Îmbătrânirea populaţiei la nivelul întregii regiuniâ
-
Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de descreştere
înregistrând populaţia de vârstă şcolară
-
Scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale
Implicaţii pentru ÎPT
-
Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.
-
Înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET in localitaţile cu populaţie preponderent de etnie rromă şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora.
-
Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaţia de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „educaţia de a doua şansă”
-
Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul ruraldezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone defavorizate (transport deficitar, venituri reduse ale populaţiei)
2.2 PROIECŢII INS PENTRU 2004-2025 (VARIANTA MEDIE) - EVOLUŢIA POPULAŢIEI PROIECTATE (MII PERSOANE)
2.2 Proiecţii demografice la orizontul anului 2025
Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a judeţului să continue, pe toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat în proiecţiile INS asupra populaţiei regiunii pentru perioada 2003-2025.
Efectele social - economice ale acestei evoluţii a populaţiei judeţului din ultimii ani, vor fi de ordin negativ şi vor atrage după sine schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia feminină în vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă ş.a.). Astfel, conform prognozelor INS, populaţia regiunii va fi în anul 2015 de 372,4 mii persoane, iar în 2025 de 348,8 mii persoane, înregistrând o scădere în perioada 2005-2025 de 9,5% faţă de 15,4% cât se preconizează pentru nivelul regiunii Sud Vest Oltenia
De asemenea, la nivelul populaţiei de vârsta şcolară, tendinţa de scădere se menţine, pe toate grupele de vârstă şcolară; în anul 2015 populaţia totală de vârstă şcolară (3-24 ani) va fi 91 mii persoane, iar în 2025 de 74,5 mii persoane, scăderea pe intervalul de timp 2003-2025 urmând a fi de 18,14%.
PROIECTIA EVOLUTIEI DEMOGRAFICE 2003-2025
Sursa: INS
|
2003
|
2005
|
2010
|
2015
|
2020
|
2025
|
Jud Valcea (total)
|
418,5
|
415,3
|
405,2
|
392,1
|
376,4
|
358,8
|
0-14
|
69,4
|
64,6
|
56,8
|
52,8
|
48,5
|
43,4
|
15-64
|
281,1
|
281,9
|
280,9
|
272,2
|
259,7
|
247,7
|
65 si peste
|
68,0
|
68,8
|
67,5
|
67,1
|
68,2
|
67,7
|
Evoluţia populaţiei şcolare din regiunea SV Oltenia
De asemenea, la nivelul populaţiei de vârsta şcolară, tendinţa de scădere se menţine, pe toate grupele de vârstă şcolară; în anul 2015 populaţia totală de vârstă şcolară (7-14 ani) va fi 21.6 mii persoane, iar în 2025 de 18,1 mii persoane, scăderea pe intervalul de timp 2005-2025 urmând a fi de 34.7 %. Pe segmentul de vârstă 15-24 ani, de interes pentru IPT şi pentru învăţământul superior, scăderea va fi în procent de 42,4% faţă de anul 2005, fiind afectate efectivele de elevi şi normele didactice.
Grup Scolar ,,George Tarnea” are în vedere elaborarea de politici şi proceduri care să îi asigure populaţia şcolară, având în vedere că la nivelul judeţului tendinţa de scădere a acesteia se menţine pentru perioada proiectată (2003-2025).
2.2. PIAŢA MUNCII
Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de restructurare economică manifestate prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, menţinerea şomajului la valori relative constante (cu excepţia perioadelor de recesiune economică), dar şi creşterea şomajului de lungă durată.
Piaţa muncii din judeţul Mehedinţi reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional şi regional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei romaneşti, au dat şi în judeţul Mehedinţi o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei.
2.2.1. Populaţia activă civilă - mii persoane
Populaţia activă civilă din judeţul Valcea numara la 01.01.2008,178,300 mii persoane respectiv 1,96% din populatia activa a tarii si 19,34% populatia activa civila a regiunii S-V Oltenia.
Din punct de vedere al evolutiei, in perioada 2004-2008 tendinta de reducere a populatiei active s-a mentinut(184,700 persoane in 2004 la 178,300 persoane 2008).
In anul 2006 si 2008 tendinta se inverseaza si se observa o crestere sensibila insa odata cu intrarea un U.E. si cresterea migratiei nu putem estima care va fi trendul pentru urmatorii ani.
Evolutia populatiei active pe sexe pentru judetul Valcea este redata mai jos:
Tabel 2.2.1.1.
Rata activitate*
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
total
|
184,7
|
176,5
|
178,7
|
175,3
|
178,3
|
masculin
|
99,7
|
95,6
|
97,8
|
94,4
|
97,0
|
feminin
|
85,0
|
80,9
|
80,9
|
80,9
|
81,3
|
Sursa: INS, Anuarul statistic
PROIECTIA EVOLUTIEI DEMOGRAFICE 2003-2025
Sursa: INS.
|
2003
|
2005
|
2010
|
2015
|
2020
|
2025
|
Jud Valcea (total)
|
418,5
|
415,3
|
405,2
|
392,1
|
376,4
|
358,8
|
0-14
|
69,4
|
64,6
|
56,8
|
52,8
|
48,5
|
43,4
|
15-64
|
281,1
|
281,9
|
280,9
|
272,2
|
259,7
|
247,7
|
65 si peste
|
68,0
|
68,8
|
67,5
|
67,1
|
68,2
|
67,7
|
În ceea ce priveşte structura pe vârste a populaţiei active se remarcă o distribuţie relativ echilibrată pe cele doua sexe. Pe intervalele de vârstă componente, în perioada 2002-2006, se observă o scădere mai pregnantă a participării populaţiei cu vârste cuprinse între 50-64 ani la activitatea economică.
2.2.2. Populaţia ocupată
Reprezentand 10,99% din populatia ocupata a Romaniei, populatia ocupata din regiunea S-V Oltenia numara 10-29 mii persoane in 2007, inregistrandu-se o descrestere continua in perioada 2002-2007.
In regiunea S-V Oltenia populatia ocupata de sex masculin era preponderenta in 2007(563 mii pers.) iar pe medii rezidentiale populatia din mediul rural este semnificativ mai mare comparativ decat cea din mediul urban, reducerile de populatie ocupata sunt continue pentru populatia ocupata din mediul rural se remarca o scadere constanta ajungand in anul 2007 la 578 mii persoane spre deosebire de urban unde se releva crestere.
Tabel nr.2.2.1.2 Structura populatiei conform Balantei fortei de munca, 2004-2008
|
Populatia activa civila - mii pers
|
Populatia ocupata civila - mii pers.
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
Oltenia
|
959,4
|
1013,7
|
926,0
|
917,3
|
922,3
|
873,7
|
848,6
|
857,1
|
853,0
|
875,0
|
Valcea
|
188,7
|
184,7
|
176,5
|
175,3
|
178,3
|
166,7
|
167,7
|
166,9
|
166,9
|
172,2
| Sursa : INS „ Balanţa forţei de muncă” ,2008
La nivel judetean, cel mai mare grad de ocupare il are judetul Valcea(40,2%)
Evoluţia populaţiei ocupate din judeţul Valcea pe sexe :
mii pers.
-
Populatia ocupata
|
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
total
|
167,7
|
163,1
|
166,9
|
166,9
|
172,2
|
masculin
|
89,8
|
88
|
91,2
|
89,9
|
94,0
|
feminin
|
77,9
|
75,1
|
75,7
|
77,0
|
78,2
|
Cu o singura exceptie (anul 2005), populatia ocupata totală a crescut
4.1.1.3 Rata de activitate
La nivel regional,din datele statistice rezultă că, deşi rata de activitate totală a scăzut în anul 2007 faţă de anul 2002 (64,1,1% faţă de 66,8%), rata de activitate în mediul urban a rămas aproximativ constantă, iar rata de activitate în mediul rural a scăzut cu 4,4%, iar rata de ocupare pentru populaţia feminină este cu 5,1% mai mică decât cea pentru populaţia masculină. În cazul tinerilor (15-24 ani) rata de activitate totală reprezintă aproximativ 50% din rata de activitate totală pentru gupa 15-64 ani . La nivelul judeţului Vâlcea rata de activitate a resurselor de muncă, în perioada 2005-2007, a scăzut cu 0,47 puncte procentuale ( de la 72,6% la 72,13%), cu 6,63 puncte procentuale peste rata de la nivel regional (65,5%)
4.1.1.4 Rata de ocupare
La nivel regional, scăderea continuă a ratei de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (59,3% în anul 2007 faţă de 61,8% în 2002) este rezultatul declinului economic, a unor dezechilibre structurale accentuate, cât şi a deficitului de performanţă economică şi competitivitate.
În ceea ce priveşte diferenţierea pe sexe, este de remarcat faptul că rata de ocupare a populaţiei de sex feminin este mai scăzută faţă de populaţia de sex masculin cu 12,4 puncte procentuale. Această diferenţă se menţine relativ constantă pe toată perioada analizată.
Pe medii rezidenţiale, rata de ocupare are o evoluţie relativ constantă în mediul urban, iar în mediul rural se relevă tendinţa constantă de scădere a ratei de ocupare.
Pentru grupa de vârstă 15-24 ani rata de ocupare prezintă un trend descrescător în perioada 2002-2006, iar în anul 2007 se constată o creştere de 3 procente faţă de 2006
Se constată o subocupare care afectează populaţia feminină şi cea din mediul rural.
Comparativ cu situaţia de la nivel naţional, se constată un decalaj de 5,7 puncte procentuale peste media naţională la rata de ocupare şi 10,5 puncte procentuale sub media naţională, acest fenomen este şi mai accentuat în cazul femeilor şi a persoanelor din mediul rural.
La nivelul judeţului rata de ocupare a crescut cu 2,7 puncte procentuale în perioada 2005-2007 (de la 67,8% la 70,5%) .
4.1.2 Şomajul (BIM) de lungă durată
La nivel regional, ca urmare a dezechilibrelor de pe piaţa muncii (unde oferta de forţă de muncă este superioară cererii) şi de pe piaţa bunurilor şi serviciilor (unde producţia este inferioară cererii) apare fenomenul şomajului. Conform AMIGO, la nivel naţional în anul 2007, rata şomajului de lungă durată (12 luni şi peste la persoane peste 25 ani) a fost de 3,2% cu 1,3% mai mică faţă de anul 2002, iar la nivelul regiunii 3,5% în 2007 şi 3,8% în 2002. Rata şomajului de lungă durată (6 luni şi peste la persoanele de 15-24 ani) a fost de 13,3 % cu 1,4% mai mică faţă de anul 2002, iar la nivelul regiunii 16,3% în 2007 şi 16,2% în 2002.
4.1.3 Şomajul tinerilor (BIM)
Din analiza datelor furnizate de către INS, la nivel regional, rezultă o scădere de un punct procentual în anul 2007 faţă de 2006( de la 23% la 22,1%), cu 2% mai mult faţă de nivelul naţional şi cu 6,6% faţă de UE-27.
4.1.4 Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie (anexa 4a)
Riscul şomajului şi şansa ocupării unui loc de muncă, la nivel regional, scad cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut. Rata şomajului pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie este mai mare în mediul urban (22,7% în urban şi 2,6% în rural), iar pentru persoanele cu studii superioare rata se situează sub rata totală a şomajului regional.
Ratele de ocupare pentru cei cu nivel superior sau mediu de educaţie sunt mai mici decât în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie.
Distribuţia populaţiei ocupate pe sectoare de activitate evidenţiază implicarea acesteia în activităţi agricole într-o proporţie semnificativă (48,12% în anul 2005). Se observă o scădere a populaţiei ocupate în agricultură în judeţ şi o creştere nesemnificativă în Comerţ şi Servicii.
O economie dezvoltată presupune o preponderenţă a populaţiei ocupate în servicii, o proporţie mai mică a populaţiei ocupate în industrie şi construcţii şi o foarte mică proporţie a populaţiei ocupate în agricultură, înregistrându-se o inversare a procentelor, cele mai multe persoane fiind ocupate în agricultura, 53,9 mii persoane din totalul de 112,0 mii persoane în economia judeţului.
2.2.4. Şomajul; Şomajul BIM
Ca urmare a dezechilibrelor de pe piaţa muncii (unde oferta de forţă de muncă este superioară cererii) şi de pe piaţa bunurilor şi serviciilor (unde producţia este inferioară cererii) apare fenomenul şomajului.
Şomajul BIM
În perioada 2001-2007, şomajul înregistrat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Valcea, a avut o evoluţie descendentă, de la 26,93 mii şomeri înregistraţi în 2001 la 11,77 mii şomeri înregistraţi în 2005, si la 6,1 mii şomeri înregistraţi în 2007. Trendul s-a inversat incepand cu a doua jumatate a anului 2008 si se va mentine si in anul 2009, datorita influentelor crizei economice. După cum se observă, rata cea mai mare a şomajului a fost înregistrată în anul 2001 situându-se la valoarea de 13,1%, valoare care nu va mai fi atinsa in urmatoarea pereioada.
|
Someri – mii pers.
|
Rata somajului %
|
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
România
|
658,9
|
523,0
|
460
|
367,8
|
403,4
|
|
5,9
|
5,2
|
4,0
|
4,4
|
Oltenia
|
68,7
|
68,9
|
64,3
|
47,3
|
64,5
|
7,5
|
8,0
|
7,1
|
5,1
|
7,0
|
Valcea
|
13,43
|
11,77
|
8,4
|
6,1
|
8,3
|
7,3
|
6,7
|
4,8
|
3,9
|
4,05
|
Dostları ilə paylaş: |