Evolutia economiei in 2009 si perspectiva pentru 2010
-
Situatia economica a Iordaniei a cunoscut, in ultimii ani, evolutii dinamice si calitativ substantiale, cu cresteri ale GDP-ului de 4,5-7,5%, determinate in special de promovarea consecventa a obiectivelor fundamentale stabilite de Curtea Regala pentru edificarea statului de drept, consolidarea institutiilor democratice, extinderea procesului de liberalizare a vietii economice, reducerea dezechilibrelor structurale in economice, imbunatatirea calitatii vietii, cresterea performantelor activitatii guvernului, afirmarea unui rol important in lumea araba si factor de stabilitate in regiune.
-
In anul 2009, ritmul activitatii economice in Iordania a scazut considerabil, pe fondul unei evolutii nefavorabile a economiei regionale si globale. Datorita incetinirii activitatii financiare si comerciale, precum si scaderii productiei in sectorul extractiv, cresterea economica s-a redus de la circa 8% in 2008, la aproape 3% in 2009. Scaderea preturilor mondiale la majoritatea produselor si diminuarea cererii interne, au condus la scaderea abrupta a inflatiei. Rezervele valutare au continuat sa creasca, atingand 10,6 miliarde USD la sfarsitul lunii noiembrie 2009 (echivalentul a 8 luni de import). Rata de schimb efectiva s-a depreciat cu 4%, compensand astfel aprecierea accentuata din 2008.
-
Mediul economic iordanian va ramane dificil si in 2010. Conform Raportului FMI asupra perspectivei economiei mondiale, nu este de asteptat o revenire pe pozitiv a cresterii globale inainte de 2010, iar riscurile de scadere raman in continuare substantiale. In acest context, discutiile se axeaza pe recentele evolutii interne si regionale si pe gasirea celor mai adecvate politici economice de raspuns, pe termen mediu.
-
Cresterea economica este prognozata sa graviteze in jurul nivelului de 4% in 2010, reflectand ritmul lent de imbunatatire a conditiilor economice globale si regionale. Cresterea exporturilor este prognozata sa revina pe plus, dar va ramane sub trendul sau pe termen lung, ca urmare a mentinerii unui nivelul scazut al cererii externe. Impactul pozitiv al cresterii exporturilor asupra balantei de plati externe va fi practic anihilat de cresterea necesarului de importuri la alimente si combustibili, deficitul acesteia reducandu-se totusi la 7,5% din PIB in 2010, fata de 8% in 2009. Perspectiva pe termen mediu depinde insa de evolutia preturilor produselor pe piata internationala si de lichiditatile din zona, in special cele din tarile Consiliului de Cooperare a Golfului, care are o contributie importanta la formarea fluxului investitiilor straine in Iordania, transferurile iordanienilor din afara tarii, finantarile externe si incasarile din turism.
-
Presiunea pe pozitia fiscala s-a intensificat in 2009, in special datorita reducerii finantarii externe. Se apreciaza ca, in ciuda eforturilor autoritatilor de a reduce cheltuielile in a doua jumatate a anului trecut - prin limitarea cheltuielilor curente si reducerea masiva a cheltuielilor de capital - scaderea in continuare a finantarii externe va conduce la un deficit bugetar de 7,3% din PIB.
-
Bugetul pe 2010 evidentiaza o consolidare fiscala substantiala, esentiala sustinerii deficitului extern si mentinerii unui nivel scazut al inflatiei. Pe baza ultimelor masuri de politica macroeconomica, bugetul pe 2010 va permite reducerea deficitului la nivelul de 4,25% din PIB. In aceste conditii, este de asteaptat ca la sfarsitul anului 2010 datoria publica sa ajunga sub nivelul standard acceptat, iar serviciul datoriei sa creasca la 11% din venitul intern.
-
In anul 2009, Banca Centrala a Iordaniei (BCI) a aplicat unele masuri de mentinere a increderii in sistemul bancar si de sprijinire a economiei interne, inclusiv prin garantarea integrala a depozitelor bancare, restrangerea volumului operatiunilor in numerar, reducerea dobanzii de politica monetara si diminuarea plafonului depozitelor minime obligatorii. Cresterea la 24% din PIB a lichiditatii in sistemul bancar – sub forma depozitelor constituite la banca centrala - este de natura sa permita relaxarea in continuare a dobanzii de referinta si stimularea pe aceasta cale a consumului intern.
-
Sistemul bancar al Iordaniei a fost putin afectat de criza financiara globala si se mentine in continuare sanatos. Relaxarea financiara prudenta si supravegherea proactiva a BCI a ferit bancile iordaniene de expunere la problemele bancilor internationale, de nocivitatea produselor structurate si de pietele financiare de tip « wholesale ». Toate aceste politici au ajutat la mentinerea confidentei in economia si sistemul financiar al tarii, permitand o crestere rapida a rezervei valutare, chiar si pe durata crizei financiare globale. In timp ce creditarea sectorului privat a ramas constanta in 2009, depozitele bancare au continuat sa creasca intr-un ritm sanatos. Indicatorii de prudenta bancara sunt solizi, lichiditatea este confortabila, iar capitalizarea medie se situeaza la un nivel ridicat ; depozitele totale continua sa fie baza majora de finantare, in timp ce creditele neperformante se situeaza la un nivel scazut.
-
Printre ultimele masuri luate de BCI in vederea cresterii eficientei supravegherii bancare, se pot mentiona: continuarea implementarii reglementarilor Bassel II (introduse in 2008); aplicarea sistematica a testului de stres bancar; imbunatatirea reglementarilor bancare transfrontaliere prin supravegherea unitara a filialelor bancare din strainatate; publicarea rapoartelor de stabilitate financiara si monitorizarea atenta a indicatorilor de sanatate financiara, ca parte a unui sistem de averizare timpurie. Aceste masuri vor ajuta autoritatile sa reduca, in continuare, vulnerabilitatile sistemului bancar.
-
Mentinerea ratei fixe de schimb reprezinta axa stabilitatii financiare, legarea dinarului iordanian de dolarul american avand un rol pozitiv asupra economiei si evolutiei inflatiei, oferind stabilitate in contextul unui climat regional si global dificil. In acelasi timp, in vederea cresterii productivitatii si asigurarea sustenabilitatii pe termen lung a ratei fixe de schimb, sunt necesare progrese decisive in domeniul reformelor structurale, cum ar fi liberalizarea in continuare a sectorului energetic, implementarea reformelor de securitate sociala (inclusiv asigurarea fondului de somaj pe termen scurt).
-
Continuarea reformelor structurale din sectorul public este esentiala pentru facilitarea unei cresteri sustenabile in sectorul privat si imbunatatirea mediului de afaceri. Recentele propuneri de modificare a taxei pe venit si a legii promovarii investitiilor, vor juca un rol esential in promovarea activitatii sectorului privat iordanian.
-
In viziunea Guvernului iordanian, Iordania trebuie sa devina un punct central pe harta comertului regional. In acest sens, Ministerul iordanian al Industriei si Comertului coopereaza intens cu Jordan Investment Board, organismul promovarii investitiilor in economia tarii, Camera de Comert Amman si Camera de Comert a Iordaniei, in vederea atragerii masive de investitii avand ca obiectiv dezvoltarea si consolidarea comertului si infrastructurii comerciale intre tarile din regiune.
-
Un vector esential al strategiei adoptate in acest sens il constituie promovarea larga a unui parteneriat public-privat sanatos, care sa serveasca economia nationala, in conformitate cu directivele Curtii Regale.
Mai multe informatii :
Central Bank of Jordan – www.cbj.gov.jo ;
Department of Statistics - www.dos.gov.jo
|
3. Comertul exterior
Iordania este foarte deschise comerţului internaţional, ponderea comertului international al tarii la nivelul anului 2009 fiind de 90% din PIB. In acelasi timp, Iordania înregistrează un deficit structural de balanţa comerciala datorită dependenţei de importul de materii prime. Iordania este membru al OMC şi a semnat un acord de liber schimb (ALS) cu Statele Unite ale Americii, în decembrie 2001, care a eliminat taxele vamale la majoritatea bunurilor şi serviciilor până în 2010. Iordania a semnat, de asemenea, un acord de asociere cu UE. Primii trei parteneri la export sunt: Irak, SUA şi India. Mărfurile exportate sunt, in principal, imbracaminte si accesorii de îmbrăcăminte, îngrăşăminte, produse farmaceutice şi legume comestibile. Primii trei parteneri la import sunt: Arabia Saudită, China şi Germania. Iordania importa, în principal, combustibili şi uleiuri minerale, vehicule si echipamente de transport, maşini, precum şi echipamentele electrice si electronice.
Evolutia comertului exterior in perioada 2003 - 2009
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
2009
|
EVOLUTIA SCHIMBURILOR COMERCIALE (MLD. USD)
|
Export (FOB)
|
3,08
|
3,89
|
4,31
|
5,21
|
5,74
|
5,85
|
6,4
|
Import (FOB)
|
5,84
|
7,27
|
9,33
|
10,20
|
12,27
|
11,72
|
14,1
|
Balanta comerciala
|
-2,76
|
-3,38
|
-5,02
|
-4,99
|
-6,53
|
-5,87
|
-7,7
|
PONDEREA IN PIB (%)
|
Export propriu
|
23,2
|
28,5
|
28,7
|
27,8
|
27,2
|
29,4
|
22,8
|
Reexport
|
7,1
|
5,5
|
5,4
|
7,2
|
7,5
|
8,0
|
5,8
|
Import
|
56,3
|
71,7
|
83,1
|
77,8
|
83,2
|
80,1
|
61,4
|
Principala problema a comertului exterior al Iordaniei consta in faptul ca, de multi ani, tara importa mai mult decat exporta, balanta comerciala fiind grav deficitara. La nivelul anului 2009, importurile de marfuri s-au ridicat la 61% din PIB, in timp ce exporturile totale de marfuri circa 29% din PIB. Diferenta este acoperita de valuta trimisa in tara de iordanienii care lucreaza in strainatate, de ajutoarele/finantarile externe, la care se adauga fluxurile de investitii din SUA, UE, Japonia, China, Corea, Arabia Saudita, Kuwait, EAU.
-
Principalele produse oferite de Iordania la export sunt confectiile, urmate de ingrasamintele pe baza de fosfati si produsele farmaceutice.
-
Principalul produs importat de Iordania il constituie masinile si echipamentele de transport, urmat de petrol, produse industriale manufacturate, alimente si animale vii.
-
Deficitul balantei comerciale si ponderile exportului si importului in Produsul Intern Brut al Iordaniei sunt prezentate in tabelul anterior.
Distributia geografica a importurilor
(milioane USD)
Zona geografica
|
2009
|
2008
|
2009/2008
|
Total__14.115,1__17.035,2'>Total
|
14.115,1
|
17.035,2
|
-17,14%
|
Tari Arabe
|
4.470,4
|
5.649,7
|
-20,87%
|
Uniunea Europeana
|
3.064,1
|
3.589,6
|
-14,64%
|
Alte Tari Europene
|
802,4
|
1.407,2
|
-42,97%
|
TARI NAFTA
|
1.051,3
|
875,8
|
+20,03%
|
America Latina
|
343,7
|
368,2
|
-6,65%
|
Tari Nearabe DIN ASIA
|
4.166,5
|
4.949,9
|
-15,83%
|
Alte Tari
|
216,6
|
194,6
|
+11,31%
|
Principalii parteneri la IMPORTul DIN UE
(milioane USD)
TARA
|
2009
|
2008
|
2009/2008
|
Total
|
3.064,1
|
3.589,6
|
-14,64%
|
Germania
|
888,2
|
1.017,4
|
-12,69%
|
Italia
|
476,8
|
542,9
|
-12,17%
|
Franta
|
464,3
|
417,5
|
+11,21%
|
Anglia
|
327,4
|
337,7
|
-3,05%
|
olanda
|
149,3
|
178,6
|
-16,41%
|
belgia
|
107,0
|
122,7
|
-12,80%
|
spania
|
106,7
|
125,6
|
-15,05%
|
Suedia
|
83,8
|
94,1
|
-10,95%
|
Romania
|
63,0
|
44,5
|
+41,70%
|
Austria
|
47,4
|
53,1
|
-10,73%
|
Danemarca
|
40,1
|
42,0
|
-4,52%
|
Dostları ilə paylaş: |
