2017 Săptămâna de rugăciune a tinerilor Temă
Exemplul mișcării anabaptiste
Yüklə 275,3 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Tu ești deja un copil al Împăratului
- Moștenirea noastră
- Întrebări pentru discuție
- Făgăduința lui Dumnezeu pentru tine
- Cărți și aplicații pentru un studiu mai aprofundat
- Ziua 8
- Martin Luther aștepta plin de bucurie a Doua Venire
- Cum a ajuns Martin Luther la această convingere
- Cum se poate ca anticiparea plină de bucurie a celei de-a Doua Veniri să fie și hobby-ul meu
- DESPRE SCRIITORI SCRIITOR PRINCIPAL
- TRADUCĂTOR (din germană în engleză)
- Nu trebuie să presupui
- 2017 Youth Week of Prayer
Exemplul mișcării anabaptiste Pe lângă Wittenberg, în Saxonia, a mai existat un al doilea centru al Reformei protestante în Elveția, condus de Huldrych Zwingli, din Zurich. În cercul lui de prieteni erau familii care, în privința botezului și în crezurile lor fundamentale, doreau să urmeze modelul biblic cu orice preț și care au refuzat practica botezării copiilor. Drumurile lor s-au despărțit după o dispută publică. Un grup, care se adunase în jurul lui Konrad Grebel, Felix Manz și Jörg Blaurock, s-a ascuns și a oficiat primul botez pe baza mărturisirii de credință în 21 ianuarie 1525. Acest lucru a stârnit un val de indignare din partea consiliului municipal protestant din Zurich și din partea altor autorități. Așa-numiții anabaptiști doreau nu doar să practice botezul credinciosului, ci și să perceapă biserica pe baza modelului biblic, ca o frățietate, model pe care încercau să îl interpreteze cât se poate de literal. Printre altele, ei cereau libertate religioasă, inclusiv separarea dintre biserică și stat și încercau să atingă idealul de a rămâne despărțiți de lume și de orice rău. În mai puțin de cinci ani, mișcarea anabaptistă a fost supusă unei persecuții severe din partea autorităților locale și regale, dar și din partea celorlalte biserici protestante și a Bisericii Romano Catolice. În 1529, la Dieta din Speyer, prinții (protestanții împreună cu catolicii) au militat să fie introdusă pedeapsa cu moartea pentru cei care susțineau botezul credinciosului. Chiar și Martin Luther a fost de acord cu această propunere, deși anabaptiștii doar își doreau să trăiască asemenea unor adevărați copii ai lui Dumnezeu, ca și copii ai Împăratului. Tu ești deja un copil al Împăratului? „Prin botez, noi mărturisim credința noastră în moartea și învierea lui Isus Hristos și dăm mărturie privind moartea noastră față de păcat și hotărârea noastră de a umbla într-o viață nouă. În acest fel, noi recunoaștem pe Hristos ca Domn și Mântuitor, decenim poporul Lui și suntem primiți ca membri de către biserica Sa. Botezul este un simbol al unirii noastre cu Hristos, al iertării păcatelor noastre și al primirii Duhului Sfânt. El se săvârșește prin scufundarea în apă și este condiționat de mărturisirea credinței în Isus și de dovezile pocăinței de păcat. El urmează instruirii în adevărurile Sfintelor Scripturi și acceptării învățăturilor ei (Mat. 28:19, 20; Fapte 2:38; 16:30-33; 22:16; Rom. 6:1-6; Gal. 3:27; Col. 2:12, 13).” (Seventh-day Adventists Believe…, p. 211)3 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îți spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu.” (Ioan 3:3) Botezul este un semn exterior al faptului că o persoană L-a acceptat pe Isus ca Mântuitor, declarându-și noua credință în Hristos, încrezându-se în iertarea Sa și fiind botezat. Orice ai fi făcut în viața ta și orice te-a depărtat de Dumnezeu acum aparține trecutului. Biblia vorbește despre botez ca fiind momentul în care te identifici cu moartea și învierea lui Isus. Atunci mori față de viața ta veche de om păcătos și ești înviat la o viață nouă, prin puterea Duhului Sfânt. De acum începi o altfel de viață, viața Împărăției, prin Duhul Sfânt, care vine să locuiască în tine și să te transforme, să te pregătească pentru slujire și să sălășluiască în tine ca sfătuitor permanent. De acum îți dorești ca toată viața ta să îi aparți lui Isus. Botezul este ca o nuntă minunată cu partenerul visurilor tale, căci după mărturisirea de credință ești botezat în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh. Împăratul universului te declară copilul și moștenitorul Lui. Poate îți este greu să îți imaginezi. Dar în momentul în care ești scufundat în apă (Biblia vorbește despre mormântul din apă) apare o persoană nouă și iasă din apă: de acum ești un copil împărătesc, Împăratul universului stă lângă tine, te bucuri de atenția și grija Lui specială și El nu te va părăsi niciodată. Toate făgăduințele Sale au fost pentru tine, fără nici o piedică. Din acel moment poți știi sigur: Nu voi mai fi niciodată singur. Nu trebuie să îmi mai fie frică. Pot să depind de Împărat – întotdeauna. Este șansa vieții tale, atunci de ce să nu profiți de ocazie și să alegi să fii botezat, ca să devi copil de Împărat? Moștenirea noastră „Prin botez, noi mărturisim credința noastră în moartea și învierea lui Isus Hristos și dăm mărturie privind moartea noastră față de păcat și hotărârea noastră de a umbla într-o viață nouă. În acest fel, noi recunoaștem pe Hristos ca Domn și Mântuitor, decenim poporul Lui și suntem primiți ca membri de către biserica Sa. Botezul este un simbol al unirii noastre cu Hristos, al iertării păcatelor noastre și al primirii Duhului Sfânt. El se săvârșește prin scufundarea în apă și este condiționat de mărturisirea credinței în Isus și de dovezile pocăinței de păcat. El urmează instruirii în adevărurile Sfintelor Scripturi și acceptării învățăturilor ei (Mat. 28:19, 20; Fapte 2:38; 16:30-33; 22:16; Rom. 6:1-6; Gal. 3:27; Col. 2:12, 13).”4 Apel: Ai obosit? Ești deznădăjduit? Te simți pierdut? Îți dorești o viață nouă în Isus? Îți dorești să studiezi mai mult despre harul salvator al lui Dumnezeu? Vrei să te pocăiești? Crezi în Isus? Nu trebuie să fii desăvârșit ca să Îl accepți pe Isus în viața ta. Nu contează ce cred ceilalți despre tine. Astăzi este ziua ta. Dacă alegi să Îl faci pe Isus Domnul și Mântuitorul tău personal, ridică mâna, aș vrea să mă rog pentru tine. Întrebări pentru discuție: Dacă sunt prea multe întrebări pentru timpul alocat, alegeți doar întrebările ce considerați că vor fi cele mai benefice pentru grupul vostru.
Făgăduința lui Dumnezeu pentru tine: „Să ținem fără șovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduința” (Evrei 10:23). „Să nu fiți iubitori de bani. Mulțumiți-vă cu ce aveți, căci El însuși a zis: NICIDECUM N-AM SĂ TE LAS, CU NICI UN CHIP NU TE VOI PĂRĂSI” (Evrei 13:5). Cărți și aplicații pentru un studiu mai aprofundat: 1Kidd, B. J. (1911). Documents illustrative of the Continental Reformation. Oxford: Clarendon Press, 193-202. 2Luther, M. (1854). Deutsche Messe und Ordnung des Gottesdienstes 1526. Frankfurt a.M. u.a.: Heyder u. Zimmer. Extras de la http://history.hanover.edu/texts/luthserv.html. 3Seventh-day Adventists believe: A Biblical exposition of fundamental doctrines [Ce cred adventiștii de ziua a șaptea: o prezentare biblică a doctrinelor fundamentale] (2005). Silver Spring, MD: Ministerial Association, General Conference of Seventh-day Adventists, 211. 4 Conferința Generală a Adventiștilor de Ziua a Șaptea, Cele 28 de doctrine fundamentale ale Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. Le poți găsi pe www.adventist.ro Ziua 8 Hristos se întoarce pentru a aduce mântuire și judecată Așteptarea poate fi palpitantă! Îți amintești cum era când trebuia să aștepți câteva luni sau chiar câțiva ani pentru cineva care îți era drag inimii tale? Gândurile tale se îndreptau din nou și din nou spre acea persoană. Probabil că ai profitat de fiecare ocazie de a intra păstra legătura cu acea persoană. Ori de câte ori ai avut ocazia, ai trimis un mesaj frumos, poate chiar și niște poze. Dacă nu v-a costat mult, chiar ați și vorbit mult la telefon. Dar acest lucru doar făcea ca dorința să îți fie și mai puternică și în special fericita așteptare de a vă vedea din nou. Cu siguranță că ai făcut tot ce ai putut ca să te pregătești pentru momentul reîntâlnirii și ai făcut să fie un moment special! Nu ai economisit nici un bănuț, poate chiar ai cumpărat cele mai frumoase flori pe care le-ai găsit și un cadou mic, dar plin de semnificație. Desigur, ceva ce știai sigur că cealaltă persoană va aprecia. Apoi, în timp ce așteptai la terminalul din aeroport, toți își puteau da seama după nerăbdarea care se citea pe fața ta că era vorba de multă dragoste acolo. Istoric Lumea din vremea Reformei protestante era o lume cuprinsă de teamă. Viața era nesigură și speranța de viață era de aproximativ 40 de ani. Mulți copii decedau înainte de a ajunge la vârsta adultă. Constant izbucneau epidemii de ciumă bubonică și nimeni nu putea explica de ce. Aproape nici un suferind nu scăpa cu viață în urma ciumei și a altor boli. Acesta era un mediu prielnic pentru superstiții și mulți au profitat de temerile oamenilor din popor pentru profitul lor. Pe lângă toate acestea și războiul făcea multe victime. Cu greu se găsea vreun sistem social care să poată oferi sprijin în caz de urgență personală. Viziunea tradițională cu privire la lume nu mai oferea nici o siguranță după ce Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin creștin, a căzut pradă armatelor otomane în 1453. O dată cu descoperirea Americii în 1492 a apărut o lume cu totul nouă. Lumea părea să se năruie și viața era nesigură. Mulți credeau că trăiau ultimele lor ore de viață, conform predicției renumitului astronom și matematician german, Johannes Stöffler, care spunea că în 2 februarie 1524 avea să vină sfârșitul lumii, pe baza unei constelații speciale. Pentru că părintele Augustin, care avea o influență mare, credea că Împărăția lui Dumnezeu deja se manifesta pe deplin în biserică, conceptul biblic cu privire la a Doua Venire fusese schimbat în mod radical. Oamenii nu mai aveau ce să aștepte de la viitor, pentru că sfârșitul avea să aducă doar judecata lui Dumnezeu, un lucru de care trebuia să îți fie teamă. Fiecare aspect al vieții era atins de teamă. Doar în acest context putem începe să înțelegem preocuparea lui Martin Luther pentru întrebarea fundamentală care a dat startul Reformei: Cum pot primi harul lui Dumnezeu? De ce era el atât de interesat să știe dacă Dumnezeu îl acceptă? Din cauza temerii că va fi respins de Dumnezeu la ultima judecată. Întrebarea noastră despre felul în care înțelegea Martin Luther a Doua Venire a lui Isus este srâns legată de mesajul central al Reformei protestante. În pictura de la Altarul Reformei putem vedea o reprezentare a judecății finale. O găsim pe spatele predelei. Acolo putem observa o scenă – cumva ștearsă și în culori cenușii – în care sunt reprezentate două grupe de oameni care vor exista la a Doua Venire a lui Isus (Matei 25:31-46). În partea stângă sunt cei mântuiți. Ei sunt scufundați până la gât în apă, dar cumva reușesc să se uite la șarpele înălțat – și la Isus Hristos. Astfel, ei sunt mântuiți. În partea dreaptă sunt cei pierduți. Ei totuși arată veseli, plini de viață și ocupați. În jurul lor este multă acțiune, dar toate întreprinderile lor nu au nici o însemnătate sau scop. Dacă privești mai cu atenție, aproape că îți poți imagina că de pe buzele lor se aude un ultim strigăt. Ei sunt pierduți. Chiar și pictorul a fost puțin tulburat de această scenă. Tocmai de aceea nu a folosit culori aprinse sau contrastante. Nici contemporanii lui Luther nu au putut aprecia cu adevărat acea scenă pentru că le vorbea despre propriile lor temeri. Cum ai putea să fi sigur că vei face parte dintre cei mântuiți? Dacă privești și mai cu atenție, vei vedea că panoul Altarului Reformei este plin de scrieri și date – mai multe în partea stângă decât în partea dreaptă. Și asta pentru că aproximativ din anul 1555, studenții de la facultatea de teologie de la Universitate s-au imortalizat pe panou după examenele finale. Cei care treceau examenul se puteau include în grupa celor mântuiți și își puteau scrie numele în partea stângă. Dar cei care nu treceau examenul puteau găsi un loc doar alături de numele celor pierduți, care acum trebuiau să înfrunte judecata finală. Poate ne vine să zâmbim citind aceste lucruri, dar de aici putem vedea clar faptul că cei contemporani cu Martin Luther, dar mai mult generațiile următoare, nu le-au putut transmite copiilor lor aceleași idei eliberatoare ale reformatorului cu privire la a Doua Venire a lui Hristos. Martin Luther aștepta plin de bucurie a Doua Venire Spre sfârșitul vieții lui, Luther spunea că în tinerețe îi fusese foarte frică de ziua judecății. Asta îl învățaseră părinții lui și, în general, cam așa simțeau majoritatea oamenilor. Tocmai de aceea el a fost atât de îngrijorat mai târziu, ca și călugăr și de aceea a încercat din greu să trăiască fără a păcătui, astfel încât să nu fie respinși în ziua judecății și să ajungă în iad sau să trebuiască să sufere multă vreme în purgatoriu. Se pare că experiența lui din turn, când Dumnezeu i-a descoperit o nouă înțelegere a îndreptățirii doar prin credință l-a condus spre o perspectivă nouă cu privire la a Doua Venire. Din nou și din nou, el a vorbit despre a Doua Venire, în special în perioada Crăciunului, dar în el nu mai rămăsese urmă de teamă. Din contră, oricine citește predicile lui simte o bucurie profundă în anticiparea celei mai mari zile din istoria lumii. De aceea acum Luther se putea ruga: „Vino, scumpă zi din urmă!” Descriind ziua din urmă prin cuvântul „scumpă,” elementul frică nu mai putea fi găsit acolo. Nu mai este nevoie să îți fie frică de ceva care îți este scump. Din nou și din nou el a predicat despre aceste lucruri. Cum a ajuns Martin Luther la această convingere? Două interpretări au avut un rol semnificativ. În primul rând, disputa cu biserica de la Roma și în special cu papa. Luther fusese numit eretic și la nivel politic, se forma o alianță puternică împotriva țărilor în care apăruse Reforma. La data de 1 iulie 1523, Johann Esch și Heinrich Voes, doi călugări augustinieni din Antwerp, Belgia, fuseseră deja arși pe rug în Bruxelles pentru că predicaseră învățăturile Reformei. Întreaga Reformă era înconjurată de vrăjmași care nu își doreau altceva decât să îi ducă la pieire pe toți cei implicați. Luther putea privi toate acestea doar ca marea puterea a antihristului, care urma să apară cu puțin înainte de venirea lui Isus. Mai era și faptul că el trăia într-o vreme în care Europa Centrală și astfel întregul creștinism era amenințat de Imperiul Otoman islamic timp de decenii. În toamna anului 1529, armatele lui Soliman I au luat sub asediu o capitală importantă, Viena. Teama și teroarea se răspândeau în toată Europa. Doar o armată puternică și unită a țărilor care altfel se aflau adesea în conflict unii cu alții putea să evite pericolul, ajutată de faptul că trupele otomane se retrăseseră în țara natală la venirea iernii. Felul în care înaintau lucrurile în aceste două domenii pentru Luther erau semne atât de importante încât el credea că trăiau ultimele evenimente ale lumii și că Hristos avea să se întoarcă în curând. Acest lucru i-a oferit curaj să apere Reforma și să privească cu bucurie în viitor, înspre ziua în care toate durerile aveau să se sfârșească. Dar el nu a căzut pradă ispitei de a stabili o dată exactă sau un eveniment final care să semnaleze apropiata revenire a lui Hristos. Totuși, în orașul Lochau, la doar câțiva kilometrii de Wittenberg, unde locuia Luther, unul din colegii lui Luther, pe nume Michael Stifel, a calculat că sfârșitul lumii avea să vină pe 19 octombrie 1533, la ora opt dimineața. Acest lucru a creat panică și Stifel ar fi trebuit să fie arestat. Dar Luther a pus o vorbă bună pentru colegul lui. Luther a scris că acele calcule ale lui Stifel au fost doar o „mică ispită” (kleines Anfechtlein) pentru el și că Stifel mai degrabă ar fi așteptat în pace venirea lui Isus și nu ar fi încărcat-o cu acea anticipare. Dar desigur, el și-ar fi dorit să știe când avea să vină Isus. În ultimii lui ani de viață, Luther a încercat să calculeze când urma să se sfârșească istoria lumii. El s-a folosit de o schemă care a apărut la începutul iudaismului, în care istoria lumii era percepută ca o săptămână mare care dura 7.000 de ani. El a făcut multe calcule istorice, pe care le-a publicat cu titlul Supputatio annorum mundi (Un rezumat al cronologiei lumii). Care a fost rezultatul calculelor sale? Isus Hristos se întorce curând! De preferat în timpul vieții lui. Faptul că în anul morții sale, 1546, a publicat a doua ediție a acestei cărți ne arată cât de importante erau aceste gânduri în concepția lui. Când a fost întrebat de ce a investit atât de mult timp și efort pentru a se gândi la întoarcerea lui Hristos, el a răspuns prin expresia latină „per otium”, care înseamnă „este hobby-ul meu!”
Îmi place atitudinea Reformatorului: hobby-ul meu este să mă gândesc la a Doua Venire și la anticiparea noului pământ. Nu ai întotdeauna timp pentru un hobby, poate pentru că munca și educația sunt prioritare. Nu este un lucru rău. Dar ori de câte ori ai puțin timp liber, cu bucurie ți-l petreci făcând ce îți place. Unii oameni se înscriu într-un club din domeniul lor de interes. Alții se străduiesc să învețe cât de mult pot pentru a deveni mai buni în hobby-ul lor. Este uimitor să vezi că unii chiar devin experți în domeniul din care face parte hobby-ul. Pentru ei este la fel ca atunci când cineva se îndrăgostește. Ori de câte ori le permite timpul și situația, gândurile lor se îndreaptă spre acea persoană specială. Dintr-o dată, vezi lumea diferit. Ceea ce înainte era greu acum este ușor, pentru că acum ai o motivație nouă, care înainte îți lipsea. Acum viața ta arată altfel. Cred că la fel a fost și cu Luther în privina celei de-a Doua Veniri. Cu cât înainta în vârstă, cu atât mai mare era dorința lui plină de bucurie ca să vină „ultima zi”. Nu trebuie să aștepți până ești bătrân – începe astăzi, așteptarea poate fi foarte palpitantă! Moștenirea noastră „A doua venire a Domnului Hristos este binecuvântata nădejde a bisericii, marele apogeu al Evangheliei. Venirea Mântuitorului va fi literală, personală, vizibilă și mondială. Când El va reveni, morții neprihăniți vor fi înviați și împreună cu neprihăniții cei vii vor fi glorificați și luați la cer, dar cei nelegiuiți vor muri. Împlinirea aproape completă a majorității profețiilor, împreună cu condițiile existente în prezent în lume, arată faptul că venirea Domnului Hristos este iminentă. Timpul acestui eveniment n-a fost descoperit, de aceea suntem îndemnați să fim gata în orice vreme” (Mat. 24; Marcu 13; Luca 21; Ioan 14:1-3; Fapte 1:9-11; 1 Cor. 15:51-54; 1 Tes. 4:13-18; 5:1-6; 2 Tes. 1:7-10; 2:8; 2 Tim. 3:1-5; Tit 2:13; Evr. 9:28; Apoc. 1:7; 14:14-20; 19:11-21).1 Apel: Isus se întoarce curând. Vremurile ne spun acest lucru. Oamenii caută pacea. Bucuria realității celei de-a Doua Veniri este îmbelșugată. Vreau să fac parte din cei care Îl vor întâmpina pe Domnul în văzduh. Tu nu ai vrea să fii printre ei? Întrebări pentru discuție: Dacă sunt prea multe întrebări pentru timpul alocat, alegeți doar întrebările ce considerați că vor fi cele mai benefice pentru grupul vostru.
1Conferința Generală a Adventiștilor de Ziua a Șaptea, Cele 28 de doctrine fundamentale ale Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. Le poți găsi pe www.adventist.ro DESPRE SCRIITORI 
SCRIITOR PRINCIPAL Dr. Johannes Hartlapp Hartlapp, Johannes, născut în 1957 în Halberstadt, Saxonia-Anhalt, Germania, a crescut în fosta Germanie de Est. Mai întâi a învățat meseria de tâmplar, apoi a obținut diploma în pastorație de la Seminarul adventist din Friedensau. Din 1980 până în 1995 a slujit ca pastor în Conferința Westsaxonian. Din 1986 până în 1990 a fost secretarul departamentului de tineret în Chemnitz. În 1993 a obținut un master în religie la Colegiul Newbold (Universitatea Andrews). Din 1995 a slujit ca profesor de istoria bisericii la Universitatea adventistă din Friedensau. În 2007 a obținut doctoratul în teologie la Universitatea Martin Luther, Halle/Wittenberg. În perioada 2000-2003 și 2011-2015 a fost decan la teologie în cadrul Universității adventiste din Friedensau. Împreună cu Dorothee are patru copii.
Avem responsabilitatea să insuflăm în tineri valoarea de a dărui înapoi comunității lor. Fii pregătit pentru discuții profunde când te aștepți mai puțin.
că dacă nu observi că se întâmplă ceva concret la exterior de fapt nu se întâmplă nimic. Doar seamănă sămânța! P  age | Front Matter 2017 Youth Week of Prayer Page of
When translating please include the credit: Copyright © 2016 by the General Conference of Seventh-day Adventist® Youth Ministries Department. Please refer to the Translation Guideline on page 2 of this document for additional credit information Yüklə 275,3 Kb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||
