3. Civilizaţia greco-romană în zona danubiano-pontică Spaţiul carpato-danubian în epoca post-romană şi medievală
Yüklə 410,81 Kb.
|
PROGRAMUL DE CERCETARE NR. 3
PROIECTUL NR. 1 a. Denumire: Cetatea greco-romană Histria b. Coordonator: dr. Alexandru Avram, CŞ I c. Colectivul de cercetare: dr. Monica Mărgineanu-Cârstoiu (CŞ I), dr. Mihaela Mănucu Adameşteanu (CS II asociat), dr. Mircea Victor Angelescu (CŞ III), Iulian Bîrzescu (CŞ III), Irina Achim (CŞ III), Mircea Dabîca (CŞ III), Florina Panait- Bîrzescu (CŞ III) d. Termen de realizare: temă cu caracter permanent, fiind vorba despre un şantier pilot al cercetării arheologice româneşti, recent inclus pe Lista Patrimoniului Cultural European (2007); e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice şi numeroase publicaţii sub formă de cărţi (ex. seria monografică Histria), studii, note, rapoarte, ghiduri turistice si prezentări pe web, care ilustrează cele mai variate aspecte ale unei vieţuiri de peste 1500 ani f. Scop: cunoaşterea evoluţiei unuia dintre cele mai vechi oraşe de pe teritoriul României, sub toate aspectele ei, de la fondare (sec. VII a.Ch.) până la încetarea locuirii (sec VII p.Ch.); integrarea rezultatelor cercetărilor în cunoştinţele generale despre evoluţia civilizaţiei greco-romane continuarea cercetărilor arheologice g. Material şi metode de lucru: cercetări de teren, săpături arheologice, studiul şi documentarea materialului din depozite, confruntarea cu izvoarele scrise contemporane, prospecţiuni arheometrice, crearea de baze de date etc. h. Rezultate scontate: vezi i. i. Valorificarea rezultatelor: - volume sau părţi de volume din seria monografică Histria. Rezultatele săpăturilor: Mircea Angelescu 1.În cadrul temei Evoluţia cartierului din sudul cetăţii Histria
2. Continuarea actualizării aplicaţiei bazate pe tehnologia GIS privind inventarierea cercetărilor arheologice de la Histria Continuarea asigurării actualizării aplicaţiei realizate prin tehnologia GIS pentru inventarierea spaţială a săpăturilor prin transpunerea şi corelarea informaţiilor conţinute de ridicările topografice şi a bazelor de date cu care să permită, reprezentarea vizuală simultană a:
6.Continuarea inventarierii ceramicii din săpăturile efectuate în sectoarele SG, SGext, TXXXIV, Sb şi BasP din depozitele de Histria. Irina Achim
Mircea Dabîca:
Iulian Bîrzescu:
Florina Panait-Bîrzescu:
Virgil Apostol:
j. Colaborări în ţară: Octavian Bounegru (Universitatea Al.I.Cuza - Iaşi), Paul Damian, Adela Bâltâc, Costin Băjenaru (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa), Viorica Rusu-Bolindeţ (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei), Ştefan Bâlici (Universitatea de Arhitectură “I. Mincu”) k. Colaborări în străinătate: Konrad Zimmermann (Universitatea Rostock); arh. Gordana Milošević (Institutul de Arheologie, Belgrad) l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: se va aplica la Ministerul Culturii şi Cultelor si, probabil, se va obtine, un contract de finantare pentru cercetare arheologică şi conservare primară PROIECTUL NR. 2 a. Denumirea proiectului: Cetatea Orgame/Argamum şi teritoriul său: arheologia unui peisaj antic. Rezultatele cercetărilor. b. Coordonator: dr. Mihaela Mănucu-Adameşteanu, CS II (asociat) c. Colectivul de cercetare: dr. Mihaela Mănucu-Adameşteanu (CŞ II, asociat), dr. arh. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I), dr. Iulian Bîrzescu (CŞ III), dr. Florina Panait Bîrzescu (CS III), Virgil Apostol (CSIII) d. Termen de realizare: 2018 – finalizare. e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Orgame este oraşul antic cu cea mai veche atestare documentară de pe teritoriul României, cf. Hecateu din Milet, Periegesis, fr. 172 (sfârşitul sec. VI în.Hr.) Săpăturile arheologice, desfăşurate în cadrul proiectul de cercetare „Cetatea Orgame/Argamum şi teritoriul său” au confirmat vechimea locuirii greceşti pe acest amplasament, situându-i începuturile către mijlocul sec. VII în.Hr. Situl arheologic este complex, fiind compus din vestigii de locuire fortificată, extra muros şi necropole aferente, având o durată de viaţă îndelungată (sec. IX în.Hr. – sec. X d.Hr.). Ocupând o suprafaţă totală de aprox. 117 ha, Orgame/Argamum se află pe teritoriul administrativ al localităţii Jurilovca, com. Jurilovca, jud. Tulcea (punct Capul Dolojman) şi este înscris în Grupa A a Listei monumentelor istorice din România. Totodată, terenul pe care este amplasată locuirea fortificată face parte din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” (sit UNESCO şi RAMSAR din 1991), categoria „zone strict protejate”. Incadrarea vestigiilor de locuire într-un peisaj natural aflat în permanentă transformare face ca cetatea greco-romană Orgame/Argamum să constituie, de facto, nucleul unui peisaj istoric unic şi invită la dezvoltarea unor studii complexe, care să aibă în vedere urmărirea interacţiunii dintre mediul ambiant şi cel antropic, pe parcursul îndelungatei vieţuiri de la Capul Dolojman. Tinând seama de aceste aspecte, proiectul de cercetare, iniţiat în 1965 de Institutul de Arheologie din Bucureşti, a urmărit atât stabilirea cronologiei locuirii, cunoaşterea fomelor de ocupare a terenului de pe amplasamentul de la Capul Dolojman, cât şi explorarea teritoriului înconjurător pentru identificarea resurselor şi a urmelor unor locuiri contemporane cu cea de la Orgame/Argamum; în ultimele două decenii, cercetările arheologice de teren (săpături sistematice, periegheze, săpături de diagnostic) au fost completate cu studii de geologie, petrografie, geomorfologie, cartografie, aerofotografie, electro- şi magnetometrie, arheozoologie, paleoantropologie etc. In urma acestui efort de documentare s-a acumulat o informaţie, relevantă pentru tematica de cercetare abordată, care de-a lungul anilor şi-a găsit reflectarea în publicarea mai multor rapoarte preliminare, studii parţiale şi a trei volume în cadrul seriei monografice Orgame/Argamum. Intrucât cadrul legislativ actual nu mai permite Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române continuarea cercetărilor de teren în calitate de organizator al lor, se ia în considerare întreruperea temporară a acestora. In acest timp, membrii proiectului îşi vor concentra activitatea asupra prelucrării informaţiilor, datelor şi materialelor dobândite în etapa anterioară, în vederea publicării lor în volume sau studii monografice. f. Scop: Difuzarea rezultatelor cercetării din etapa precedentă, în scopul integrării lor în studii de sinteză cu caracter istoric sau paleoambiental; crearea unei plaforme de cunoaştere referitoare la sit care să permită, în viitor, atât continuarea cercetării programate a vestigiilor antice, cât şi conservarea şi punerea în valoare a lor, ca sit istoric. Material şi metode de lucru: spălarea şi marcarea materialelor arheologice rezultate din săpăturile din anii 2000-2003 în sectorul Incintă greacă (cca 1000 pachete); corelarea înregistrărilor din teren cu materialele arheologice recoltate în sectorul Incintă greacă (anii 1998-2004); selectarea fragmentelor de lucerne greco-romane, din ansamblul descoperirilor şi predarea lor, spre studiu în vederea publicării, lui Florin Topoleanu; selectarea fragmentelor de teracote descoperite la Orgame/Argamum şi prezentarea lor spre evaluare, în vederea studierii şi publicării de către Florina Panait-Bîrzescu; identificarea unor eventuale loturi de descoperiri monetare, provenind din săpături sau descoperiri fortuite la Orgame/Argamum, în colecţia numismatică a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, în vederea completării documentaţiei şi realizării studiului de circulaţie monetară în zonă, conform atribuţiilor stabilite prin Protocolul şantierului; urmărirea şi impulsionarea realizării/finalizării studiilor privind ceramica romană din sectorul extra-muros (D. Paraschiv, M. Mocanu, S. Honcu) şi descoperirile monetare de la Orgame/Argamum (M. Iacob); eventual, predarea lor spre publicare, în funcţie de conţinut, formă şi întindere; continuarea cooperării cu ICEM Tulcea în asigurarea condiţiilor de conservare şi punere în valoare a vestigiilor mobile şi imobile de la Orgame/Argamum. Monica Margineanu-Carstoiu: Continuarea studiului privitor la urbanismul cetaţii Argamum. Pregǎtire pentru tipar a primei pǎrţi a studiului, Elemente de arhitecturǎ ale fortificaţiei romane târzii (colaborator Virgil Apostol). Virgil Apostol - continuarea colaborării la cercetarea de arhitectură h. Rezultate scontate: reconstituirea pattern-ului interacţiunii om/mediu pe durata locuirii de la Orgame/Argamum (în cazul de faţă, observarea răspunsului specific al comunităţii umane locale la transformarea vizibilă a mediului, inclusiv în cazuri de hazards); determinarea relaţiilor Orgamei cu lumea indigenă şi cu cea colonială pontică în epoca preromană; identificarea circuitelor economice şi culturale regionale şi extraregionale la care a fost conectată aşezarea pe durata existenţei ei; identificarea unor eventuale producţii artizanale locale. i. Valorificarea rezultatelor: vezi mai sus j. Colaborări în ţară: dr. Mihaela Iacob (CŞ 2, ICEM-Tulcea), dr. Dorel Paraschiv (CŞ 2, ICEM-Tulcea), dr. George Nuţu (muzeograf 1A, ICEM-Tulcea), Marian Mocanu (muzeograf 1, ICEM-Tulcea), Stefan Honcu (drd., Universitatea “Al.I. Cuza”, Iaşi). k. Colaborări în străinătate: - l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: granturi, sponsorizări PROIECTUL NR. 3 a. Denumire: CETATEA ROMANĂ TROPAEUM TRAIANI b. Coordonator: prof. dr. Alexandru Barnea (CŞ I asociat) c. Colectivul de cercetare: arh. dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I), Adriana Panaite (CŞ III), Virgil Apostol (CS III) d. Termen de realizare: temă cu caracter permanent, fiind vorba de un şantier pilot al cercetării arheologice româneşti şi şcoală pentru cercetarea arheologică clasică din România; 2017- etapă e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice f. Scop: continuarea cercetărilor arheologice şi de teren, conservarea descoperirilor, înregistrarea şi interpretarea lor g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, reorganizarea şi inventarierea sistematică a depozitelor de sit, cercetări de teren şi sondaje, cartare GIS/GSM a descoperirilor, continuarea înregistrărilor geofizice şi geomagnetice h. Rezultate scontate: vezi i. i. Valorificarea rezultatelor: Alexandru Barnea - documentare şi prelucrare de informaţii şi materiale arheologice; va continua publicarea ştiinţifică şi de popularizare a rezultatelor cercetării. Adriana Panaite – continuarea cercetarilor arheologice Monica Mărgineanu - Dezvoltarea studiului Fortificaţii romane din Dobrogea prin predarea la tipar a studiului arhitectural al ansamblului fortificaţiei de la Tropaeum Traiani. Virgil Apostol - continuarea colaborării la cercetările de arhitectură; membru colectiv cercetare j. Colaborări în ţară: Gh. Papuc, G. Talmaţchi, L. Lungu (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa), M. Severus Ionescu (Craiova), E. Gămureac (Ministerul Culturii şi Cultelor), Dan Ştefan (firma Net 4 you), F. Scurtu, Virgil Apostol (Muzeul Naţional de Istorie a României), Ştefan Bâlici (Universitatea de Arhitectură “I. Mincu”) k. Colaborări în străinătate: : Institutul de Arheologie si Etnologie de la Varşovia al Academiei Poloneze de Știinte, Proiectul comun Tropaeum Traiani in the Roman trade network and road system - archaeological evidence, 2016-2018, nr. 302/16.02.2015 l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, prin practica studenţilor, eventuale finanţări externe prin cooperări internaţionale.
a. Denumire: CETATEA ROMANĂ DINOGETIA b. Coordonator: Adriana Panaite (CŞ III), c. Colectivul de cercetare: prof. dr. Alexandru Barnea (CŞ I asociat), Adriana Panaite (CŞ III) (v. lit j) d. Termen de realizare: permanent. e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice f. Scop: continuarea cercetărilor arheologice şi de teren, conservarea descoperirilor, înregistrarea şi interpretarea lor; prezentare monografică a aşezării romane de lângă Garvăn. g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, depozite, cercetări de teren h. Rezultate scontate: i. Valorificarea rezultatelor: Alexandru Barnea, Adriana Panaite- valorificarea materialului deja acumulat prin publicarea unui volum referitor la situl arheologic; documentare, prelucrare material arheologic. j. Colaborări în ţară:- k. Colaborări în străinătate: l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare:
b. Coordonator: Prof. dr. Alexandru Barnea (CS I asociat) c. Colectivul de cercetare: dr. Adriana Panaite (CŞ III), dr. Florian Matei-Popescu (CŞ II), dr. Alexandru Barnea (CS I asociat) d. Termen de realizare: 2017 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu respectiv: f. Scop: cercetarea mai în amănunt a vieţii spirituale în această zonă de graniţa a imperiului, pentru a avea o imagine mai coerentă şi completă. g. Material şi metode de lucru: cercetări de teren, în muzee, documentare în biblioteci h. Rezultate scontate: Documentare a cercetătorilor români şi bulgari Colocviu în Bulgaria concentrat pe tematica proiectului. Irina Achim
i. Valorificarea rezultatelor: publicarea unei culegeri de studii j. Colaborări în ţară: k. Colaborări în străinate: cu Academia Bulgară de Ştiinte, a se vedea protocolul comun semnat în 2015; Life in the towns and settlements of the LowerDanube Region during the Roman Age and Late Antiquity, 2015-2017, nr. 72/14.01.2015
m. Alte subvenţii de cercetare: sponsorizări PROIECTUL NR. 6 a. Denumire: Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor b. Coordonator: Prof. dr. Constantin C. Petolescu, CŞ I asociat c. Colectivul de cercetare: Prof. Alexandru Avram (CŞ I), dr. Florian Matei-Popescu (CŞ II), Prof. Constantin C. Petolescu (CS I asociat) d. Termen de realizare: 2018 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Corpus Inscriptionum Latinarum, editia I (1875), editia II (1902); Inscriptiones Scythiae Minoris, volumul I (1984), volumul II (1988), volumul III (1999), vol. IV (2015), volumul V (1980); Inscriptiile Daciei Romane, volumul II (1977). A existat un proiect al Academiei Române cu acest titlu, coordonat de D. M. Pippidi şi I. I. Russu, ce cuprindea două serii: IDR şi ISM. Se are în vedere revigorarea acestui proiect, urmând a fi coordonat de Alexandru Avram, Ioan Piso şi Constantin C. Petolescu. f. Scop: publicarea inscripţiilor descoperite pe teritoriul Olteniei si Dobrogei descoperite după publicarea CIL III şi a volumelor din cele două serii naţionale de inscripţii IDR şi ISM – se are în vedere publicarea ediţia a doua din Inscripţiile Daciei Romane II (C. C. Petolescu), şi un nou volum din seria Inscriptiones Scythiae minoris VII. Supplementum ad ISM I, III, IV, V, addenda et corrigenda (Al. Avram, Fl. Matei-Popescu) g. Material şi metode de lucru: depozitele institutului şi ale muzeelor din zona respectivă, arhivele IAB şi ale muzeelor din zona respectivă h. Rezultate scontate: vezi punctul f. i. Valorificarea rezultatelor: vezi punctul f. Constantin C. Petolescu – documentare pentru completarea repertoriului epigrafic al Daciei sudice (Oltenia şi Muntenia), în vederea pregătirii ediţiei a doua din Inscripţiile Daciei Romane II; continuǎ colaborarea la Année Épigraphique (Paris). Florian Matei Popescu
Alexandru Avram - continuarea înregistrării inscripţiilor pentru pregătirea unui nou volum din seria Inscripţiile din Scythia minor, VII, addenda et corrigenda; se va concentra pe zona de interes a volumelor ISM I (Histria) şi III (Callatis). j. Colaborări în ţară: Prof. Emilian Popescu (Academia Română) (v. lit. j-k), Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti; Facultatea de Istorie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul de Istorie Naţională si Arheologie Constanţa, Institutul de Cercetari Eco-muzeale Tulcea, Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul Judeţean Argeş, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Drobeta Turnu-Severin k. Colaborări în străinătate: Académie des Belles Lettres et Inscriptions l. Bugetul solicitat: 10. 000 RON m. Alte subvenţii de cercetare:
b. Coordonator: dr. Cristina Alexandrescu (CŞ II) c. Colectivul de cercetare: dr. Mircea Angelescu (CŞ III), dr. Liana Oţa (CŞ III), Irina Achim (CŞ III), Adriana Panaite (CŞ III), Florian Matei Popescu (CŞ II), C. Alexandrescu (CS II) d. Termen de realizare: 2018 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice şi epigrafice f. Scop: continuarea cercetărilor arheologice şi epigrafice g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, depozite, cercetări de teren, cercetări în muzee, documentare în bibliotecă h. Rezultate scontate: i. Valorificarea rezultatelor: Irina Achim
Adriana Panaite
j. Colaborări în ţară: Muzeul Callatis (Mangalia), Muzeul de arheologie şi istorie naţională Constanţa k. Colaborări în străinătate: Collège de France (Paris), Muzeul de arheologie din Megara (Grecia) l. Bugetul solicitat: 10. 000 m. Alte subvenţii de cercetare: PROIECTUL NR. 8 a. Denumire: Civilizaţia romană în Dacia b. Coordonator: dr. Florian Matei-Popescu (CŞ III), c. Colectivul de cercetare: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ II) (v. lit. j), dr. Constantin C. Petolescu (CŞ I asociat), dr. Florian Matei-Popescu (CŞ II) (v. lit. e) d. Termen de realizare: 2018 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice. Constantin C. Petolescu – responsabil al şantierului Câmpulung-Jidova şi Drobeta, participare la săpăturile arheologice Florian Matei-Popescu – va participa în calitate de membru al colectivului la săpăturile arheologice din cadrul şantierelor Câmpulung-Jidova, Voineşti (termele romane) şi Drobeta (Amfiteatrul militar roman) f. Scop: valorificarea ştiinţifică a cercetărilor arheologice; publicaţii. g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, depozite, cercetări de teren h. Rezultate scontate: publicaţii; comunicări; expoziţie. i. Valorificarea rezultatelor: Constantin C. Petolescu, Florian Matei-Popescu, T. Cioflan, Ion Dumitrescu (v. lit. j) – redactarea raportului preliminar de cercetare pentru Cronica Cercetărilor Arheologice din România pentru şantierele Jidova şi Drobeta Cristina Alexandrescu va continua tema de cercetare „Statuaria din bronz în castrele din Dacia romană” si pregatirea unui manuscris continand catalogul si ilustratia acestora precum si comentariul analitic al pieselor. j. Colaborări în ţară: Muzeul Romanaţiului Caracal; fiz. Gh. Niculescu (LNCPC Ministerul Culturii şi Cultelor); Muzeul de Istorie Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a României; Muzeul Olteniei Craiova; Muzeul Judeţean Argeş (Teodor Cioflan, Ion Dumitrescu); k. Bugetul solicitat: -.
b. Coordonator: arh. dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I ) c. Colectivul de cercetare: arh. dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I), I. Bîrzescu (CSIII), Virgil Apostol (CSIII) d. Termen de realizare: 2018 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: A fost un domeniu absent în cercetarea românească, neexistând preocupări de şcoală, instituţionalizate. Până la ora actuală, poate fi caracterizat ca incipient, rezultat al unor preocupări izolate, în general datorate unor cercetători formaţi – sau instruiţi - la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. Nu există decât două şantiere arheologice de epocă greco-romană pentru care studiul paţial al unor probleme de arhitectură greacă sau romană s-a concretizat prin studii speciale publicate (Tropaeum Traiani şi Histria) şi un singur monument din Dacia romană abordat din punct de vedere arhitectural (un monument funerar circular de la Alburnus Major). Pe teritoriul Daciei romane un proiect de restaurare al cunoscutului monument medieval, biserica Sf. Niculae din Densuş, a prilejuit realizarea unui studiu arhitectural exhaustiv al materialului litic roman incorporat în zidurile bisericii (M. Mărgineanu Cârstoiu şi colab.), prilej cu care acelaşi colectiv a realizat voluntar inventarierea, catalogarea, studierea şi (în curs) publicarea pieselor de arhitectură incorporate în împrejmuirea monumentală a bisericii din Ostrov; monografia arhitecturii capitalei Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmisegetusa, asteaptă încă să apară. Amintim, în trecere, de existenţa câtorva publicaţii (articole) care se referă la probleme de arhitectură romană, dar care sunt expresia diletantismului care bântuie încă în învăţământul de arheologie din România, în privinţa problemelor legate de ars aedificandi antică. Prin urmare, în România, arhitectura antică - care constituie un teritoriu de cercetare fundamental în arheologia clasică internaţională – nu se constituie încă nici pe departe într-un domeniu de studiu consolidat. In curs de cercetare (de către M. Mărgineanu Cârstoiu) sunt probleme de arhitectură din cetăţile Histria (Zona Sacră), Tropaeum Traiani, Argamum, Halmyris. f. Scop: Analiza pieselor de arhitectură de la Tomis (Constanţa) va fi puntea de acces spre finalizarea (după ce vor fi studiate şi piesele aflate la Muzeul din Mangalia) unui studiu exhaustiv prin care să se documenteze originea, evoluţia, zonele de influenţă şi de iradiere ale stilurilor şi principiilor compoziţionale care particularizează arhitectura cetăţilor greco-romane din zona dobrogeană a Pontului Stâng. Acesta va oferi cercetării arheologice şi istoriei artei greco-romane un material de reflecţie fundamental referitor la cetăţile din zona pontică, în absenţa căruia arheologia clasică românească va fi privată de unul din instrumentele cele mai importante pentru lărgirea orizontului de cunoaştere a antichităţii. Pentru arheologia clasică, în general, o asemenea absenţa ar continua să perpetueze o pată neagră. g. Material şi metode de lucru: piesele arhitecturale greceşti şi romane care se află în muzeul din Constanţa; acestea se raportează, din punct de vedere cronologic, la perioada cuprinsă între epoca elenistică şi perioada imperială târzie. Pentru a fi studiate, acestea urmează să fie relevate, catalogate, analizate din punct de vedere stilistic şi compoziţional. h. Rezultate scontate: Studiul va extinde zona de cunoaştere prin cercetarea problemelor de gen în cetăţile fondate de greci pe coasta Mării Negre, corespunzătoare Dobrogei de astăzi, cu excepţia Histriei, ale cărei fragmente arhitecturale au fost deja publicate (M. Mărgineanu Cârstoiu, Architecture grecque et romaine. Membra disiecta, Histria XII, Bucuresti, 2006). i. Valorificarea rezultatelor: Monica Mărgineanu Cârstoiu -
Virgil Apostol
j. Colaborări în ţară: dr. Gh. Papuc, dr. Constantin Chera, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa (pentru piesele de arhitectură de la Tomis); Robert Constantin, Muzeul de arheologie, Mangalia (pentru piesele de arhitectură de la Callatis); dr. Viorica Crişan, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Cluj-Napoca (pentru Cetatea Zânelor, Covasna); dr. Gh. Mănucu-Adameşteanu, Muzeul Municipiului Bucureşti, Bucureşti (pentru „Centrul Istoric”); k. Colaborări în străinătate: Natalia Toma (masterand arhitectură antică Freie Univ. Berlin) l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: PROIECTUL NR. 10 a. Denumire: Cercetări asupra artelor antice şi iconografiei b. Coordonator: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ II). c. Colectivul de cercetare: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ II ) d. Termen de realizare: 2017 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv f. Scop: valorificarea ştiinţifică a materialelor rezultate din cercetări arheologice, din colecţiile muzeelor şi eventual particulare; crearea unui cadru de discuţii specifice; racordarea la nivelul european a metodologiei, cercetării şi publicării monumentelor şi materialelor arheologice; deschiderea de discuţii de ansamblu, comparative şi interdisciplinare asupra monumentelor şi artefactelor din zona carpato-danubiano-pontică. g. Material şi metode de lucru: depozite, cercetări de teren, documentare adecvată prin desen şi fotografie, analize de material, eventual crearea de baze de eşantioane reprezentative. h. Rezultate scontate: studii şi monografii; serie de comunicări periodice; identificarea şi formularea de proiecte de cercetare de profil. i. Valorificarea rezultatelor: Cristina Alexandrescu - participare la XV. Internationales Kolloquium zum Provinzialrömischen Kunstschaffen, Graz, 14. bis 20. Juni 2017 cu o comunicare despre monumentele votive din zona Troesmis, dedicantii si materialele utilizate. .j. Colaborări în ţară: k. Colaborări în străinătate: l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: PROIECTUL NR. 11 a. Denumire: Corpus Signorum Imperii Romani România b. Coordonator general pentru România: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu, CŞ II c. Colectivul de cercetare: prof. dr. C.C. Petolescu (vezi şi lit. j şi k) d. Termen de realizare: permanent e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Serie iniţiată în 1963 de International Association for Classical Archaeology şi publicată din 1964, însumând peste 97 volume, având drept ţel publicarea şi studierea tipologică, funcţională, cronologică a tuturor descoperirilor de monumente din piatră de epocă romană purtătoare de reprezentare de pe teritoriul fostului Imperiu Roman. f. Scop: realizarea componentei pentru Romania a proiectului internaţional Corpus Signorum Imperii Romani (http://csircolloquium13.arheomedia.ro/ The_Colloquium/Corpus_Signorum_Imperii_Romani). g. Material şi metode de lucru: documentare (descriere, desene, foto); analize şi studii interdisciplinare asupra materialului litic şi urmelor de policromie; studii comparative asupra iconografiei etc. h. Rezultate scontate: catalog; studii de sinteză. i. Valorificarea rezultatelor: - realizarea mai multor volume referitoare la descoperirile din România, structurate în două serii dedicate provinciilor Dacia respective Moesia inferior, în limba engleză, franceză sau germană cu un rezumat cuprinzător în limba română; - realizarea unor studii în care să fie publicate piese inedite sau rediscutate piese deja publicate; - intalniri anuale ale colegilor din Romania care se ocupa de studiul artei romane provinciale. Cristina-Georgeta Alexandrescu va continua realizarea manuscrisul volumului dedicat monumentelor din nordul Dobrogei (pentru seria Moesia inferior). C.C.Petolescu şi Cristina-Georgeta Alexandrescu vor continua realizarea manuscrisul volumului dedicat monumentelor funerare din Dacia inferior (pentru seria Dacia). j. Colaborări în ţară: muzeele din Tulcea, Mangalia, Constanţa, Drobeta Turnu Severin, Craiova, Caracal, Timişoara; dr. A. Baltres (Institutul Geologic al României). k. Colaborări în străinătate: muzeele din Mainz şi Bonn, Academia Austriaca de Stiinte, Centre Camille Jullian Aix-en-Provence. m. Bugetul solicitat: 10000 RON. n. Alte subvenţii de cercetare: PROIECTUL NR. 12 a. Denumire: Sanctuare ioniene dE epocĂ arhaică b. Coordonator: Iulian Bîrzescu c. Colectiv de cercetare:-. d. Termen de realizare: 2017 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Sanctuarele ioniene sunt cunoscute îndeosebi prin cercetările arheologice din metropole. Mai mult, arhitectura sacră din Ionia a avut o mare influenţă în Grecia, Sicilia, sudul Italiei şi îndeosebi în Propontida şi Marea Neagră, unde o parte erau sanctuare-filială. Ca parte a lumii ioniene, sanctuarele pontice nu s-au bucurat de un mare interes în literatura de specialitate. Apariţia lor rară în lucrările de sinteză, se explică pe de o parte prin dimensiunile monumentelor, construite în cea mai mare parte din materiale perisabile, şi calcare, care se exfoliază uşor, de folosirea rară a marmurei, iar pe de altă parte de publicaţiile, care numai în rare cazuri sunt satisfăcătoare. f. Scop: Plecând de la sanctuarele de la Histria şi Milet, proiectul îşi propune o analiză a modului de funcţionare al acestor sanctuare în metropole şi apoikiai, prin valorificarea unor descoperiri şi contexte arheologice. g. Material şi metode de lucru: cercetări la Histria, Milet şi în alte sanctuare din Ionia şi Marea Neagră. h. Rezultate scontate: - o primă analiză a principalului sanctuar de la Histria în contextul sanctuarelor arhaice din metropolă. Iulian Bîrzescu – publicarea unui articol privind sanctuarele ioniene. Valorificarea rezultatelor: publicarea de articole şi studii, eventual monografii, ce privesc sanctuarele din Ionia şi cetăţiile ioniene din Marea Neagră; comunicări. j. Colaborări în ţară: - dr. A. Baltreş (Institutul de Geologie, Bucureşti). k. Colaborări în străinătate: - prof. dr. Volkmar von Graeve (Milet).
b. Coordonator: Alexandru Avram (CS I) c. Colectivul de cercetare: Alexandru Avram (CS I) d. Termen de realizare: 2017. e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Volumul publicat de Iorgu Stoian în 1987 (ISM II. Tomis) este total depăşit. Lipsesc multe documente care ar fi trebuit să fie incluse în corpus, comentariile sînt nesatisfăcătoare, iar limba română în care a fost publicată lucrarea restrînge în mod evident cercul de utilizatori. Mai mult decît atît, peste 100 de noi inscripţii au fost descoperite între timp, marea majoritate publicate în diverse reviste, dar şi ca. 20 de monumente inedite. f. Scop: prezentarea unui volum complet (ca. 640 de numere, inclusiv inscripţiile ceramice, faţă de cele 468 prezente deja în ISM II), cu addenda et corrigenda la ISM II (noi comentarii, corecturi de lectură, noi restituţii, adăugiri bibliografice etc.) şi cu un supplementum de ca. 170 de noi inscripţii + două anexe (1: inscripţii pe sigilii, sec. IV-VII p.C.; 2: inscripţii pe ponduri). Acest volum va constitui o primă etapă în continuarea seriei Inscriptiones Scythiae Minoris. În paralel, colegii Florian Matei Popescu şi Constantin C. Petolescu lucrează (în cadrul unui proiect pilotat de primul din cei doi, tot sub egida institutului) la un volum conceput în acelaşi stil (ISM VII), care va cuprinde numeroase addenda et corrigenda la inscripţiile din restul Dobrogei (Histria, Callatis, limes-ul danubian şi interiorul regiunii). Toţi cei implicaţi lucrează în comun, după un plan stabilit deja în detaliu. g. Material şi metode de lucru: autopsia monumentelor epigrafice (aflate cu precădere la Bucureşti şi la Constanţa) şi studiu de bibliotecă în vederea comentariilor. h. Rezultate scontate: corpus-ul va intra definitiv în circuitul ştiinţific internaţional. i. Valorificarea rezultatelor: Proiectul este aproape definitivat, urmează să se întocmească ilustraţia completă în vederea predării operei la tipar (ca. 850 p. de manuscris prezentat la un rînd şi jumătate + ca. 200 pl.), verificări bibliografice, etc. j. Colaborări în ţară: Maria Bărbulescu (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa), Livia Buzoianu (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa). k. Colaborări în străinătate: - l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: cheltuieli de deplasare în ţară, cu precădere la Constanţa, în vederea studiului monumentelor epigrafice.
b. Coordonator: dr. Valeriu Sîrbu (CŞ I) c. Colectivul de cercetare: dr. Liana Oţa (CŞ III), Valeriu Sirbu (CSI) d. Termen de realizare: 2017 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: În ciuda faptului că s-au scris mai multe monografii (Gh. Bichir, Geto-dacii din Muntenia în epoca romană, 1984; Vasile Dupoi, Valeriu Sîrbu, Pietroasele-Gruiu Dării. Incinta dacică fortificată (I), 2001; Valeriu Sîrbu, Sebastian Matei, Vasile Dupoi, Incinta dacică fortificată de la Pietroasa Mică-Gruiu Dării (II), 2005; Dragoş Măndescu, Cetăţeni. Staţiunea geto-dacă de pe valea Dâmboviţei Superioare, 2006) şi mai multe articole de sinteză (semnate de Gh. Bichir şi M. Tzony, şi apărute în reviste de prestigiu, precum Dacia N.S. XXI, 1977, Pontica X, 1977 sau Carpica X, 1978), subiectul este departe de a fi epuizat. Toate contribuţiile amintite fie se concentrează asupra evoluţiei unui sit, fie sunt lucrări generale, dar care privesc doar un anumit aspect (doar descoperirile aparţinând „dacilor liberi” din Muntenia sau doar mormintele sarmatice). Ceea ce lipseşte chiar şi astăzi, în mod paradoxal, este o încercare de corelare a evoluţiei tuturor acestor secvenţe privite până acum disparat (aşezări dacice, morminte sarmatice, descoperiri carpice), într-un spaţiu care beneficiază de şansa reunirii tuturor acestor tipuri de descoperiri. Este, de altfel, singurul spaţiu care a mai rămas neanalizat, dintr-un demers început în 2007, pe parcursul căruia au fost publicate monografiile referitoare la estul (Sarmaţii din judeţul Brăila, 2009) şi sudul (Sudul Munteniei în secolele I-III p. Chr. Sarmaţi, daci, romani, 2014) Munteniei. f. Scop: întocmirea unor cataloage ale obiectelor de origine romană, sarmatică şi dacică pe teritoriul judeţelor Buzău, Prahova, Argeş, Dâmboviţa. Odată cu acest studiu de sinteză, se va finaliza repertorierea şi analiza vestigiilor din secolele I-III p. Chr. din Muntenia. g. Material şi metode de lucru: documentare (descriere, desene, fotografiere) h. Rezultate scontate: studiu de sinteză privind evoluţia zonei de nord a Munteniei pe parcursul secolelor I-III p. Chr.; stabilirea unei cronologii locale a mormintelor sarmatice; studierea importurilor romane din zonă (tip, cronologie); prezentare sintetică a siturilor dacice din sec. I p. Chr. i. Valorificarea rezultatelor: Valeriu Sîrbu, Liana Oţa – redactarea studiului de sinteză Muntenia de nord în secolele I-III p. Chr. (2017); j. Colaborări în ţară: Muzeul Judeţean Buzău (Sebastian Matei), Muzeul Judeţean Prahova (Marinela Peneş, Bogdan Ciupercă), Muzeul Judeţean Argeş (Dragoş Măndescu). k. Colaborări în străinătate: l. Bugetul solicitat: decontarea cheltuielilor de deplasare la muzeele din judeţele Buzău, Prahova, Argeş, Dâmboviţa m. Alte subvenţii de cercetare: PROIECTUL NR. 15 a. Denumire: Descoperiri sarmatice şi importuri romane în spaţiul de la est de Carpaţi (secolele I-III p. Chr.) b. Coordonator: dr. Liana Oţa (CŞ III) c. Colectivul de cercetare: dr. Valeriu Sîrbu (CŞ I), dr. Alexandra Comşa (CŞ II) d. Termen de realizare: 2018 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: O analiză a mormintelor sarmatice din spaţiul est-carpatic datate în general în secolele I-III p. Chr. rămâne încă un deziderat al cercetării. Articolul de sinteză scris de Gh. Bichir, acum mai bine de patru decenii (Dacia N.S. 1977), este unul foarte general şi care analizează laolaltă descoperiri aparent unitare, dar care, la o privire mai atentă, se dovedesc a fi deosebite între ele. Lucrări de sinteză precum Istorie şi civilizaţie. Sarmaţii din spaţiul est-carpatic (sec. I a. Chr. – începutul sec. II p. Chr.), 2006 (scrisă de V. Bârcă) nu repertoriază decât o parte a mormintelor sarmatice din spaţiul de la est de Carpaţi. Analiza pe spaţii foarte largi are meritul că oferă, într-adevăr, o privire de ansamblu asupra unei multitudini de descoperiri, dar şi dezanvantajul major că lasă nerezolvate o serie de întrebări precise (care este cronologia exactă a mormintelor sarmatice de la est de Carpaţi? pot fi presupuse, ca în cazul Munteniei, mai multe etape de pătrundere a comunităţilor sarmatice? cum se datează importurile romane din mediul sarmatic şi care au fost căile lor de pătrundere? ce semnificaţie au descoperirile sarmatice din aşezările dacice anterioare anului 106 p. Chr.?). Aglomerarea unor astfel de întrebări, la care nu se pot da decât răspunsuri foarte generale, cel puţin deocamdată, determină, în timp, un adevărat blocaj al demersului de cercetare asupra mormintelor sarmatice, iar contribuţiile nu pot depăşi o anume rutină, bazată, în principal, pe reluarea analizei trăsăturilor de ritual funerar, diferenţele faţă de contribuţiile anterioare constând, mai degrabă, în rezultatul numeric, prin adăugarea noilor descoperiri, decât într-o nouă abordare. f. Scop: studiu de sinteză privind descoperirile sarmatice şi importurile romane din mediul sarmatic de la est de Carpaţi, care să poată oferi posibilitatea unei comparaţii viabile cu descoperirile similare sarmatice şi romane din Muntenia. g. Material şi metode de lucru: documentare (descriere, desene, fotografiere) h. Rezultate scontate: studiu de sinteză privind mormintele sarmatice din spaţiul situat la est de Carpaţi; stabilirea unei cronologii a mormintelor sarmatice din spaţiul est-carpatic; studierea importurilor romane din mediul sarmatic (tipuri, cronologie, căi de pătrundere). i. Valorificarea rezultatelor:
j. Colaborări în ţară: muzeele locale (Bacău, Piatra Neamţ, Vaslui, Focşani, Botoşani), Institutul de Arheologie din Iaşi. k. Colaborări în străinătate: l. Bugetul solicitat: decontarea cheltuielilor de deplasare la muzee din zonă m. Alte subvenţii de cercetare:
b. Coordonator: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu, CȘ II c. Colectivul de cercetare: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu, CȘ II; dr. Albert Baltres, CȘI; dr. Adriana Panaite, CȘ III; dr. Daniel Spânu, CȘ II; doctoranzi. d. Termen de realizare: 2020. e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: In ciuda importanţei sitului cercetările arheologice sunt foarte puţine. Incepand din 2010, in cadrul lucrarii de plan Siedlungsarchaeologie’ in aria sitului de la Troesmis (Turcoaia, jud. Tulcea) (Proiectul 7 din Programul de Cercetare 3) au fost reluate cercetarile la Troesmis. Rezultatele preliminare au fost comunicate si publicate anual si urmeaza să apara un prim volum monografic in 2016. De asemenea, din 2014 exista si un site www.troesmis.arheomedia.ro. f. Scop: cunoaşterea evoluţiei unuia dintre cele mai importante centre antice de pe limesul dunarean, castru de legiune, municipiu si, ulterior, aşezare şi fortificaţie romano-bizantină, sub toate aspectele sale, de la perioada preromana/romană timpurie până la ultimele atestari din punct de vedere arheologic, in prima jumatate a sec. al XIII-lea. g. Material şi metode de lucru: cercetări de teren pe suprafete ample, folosind metode interdisciplinare de investigare în vederea reperarii nucleelor de locuire in aria sitului antic; săpături arheologice de control; săpături arheologice în zone determinate prin cercetari geofizice a fi semnificative; analiza şi documentarea materialelor arheologice; etc. h. Rezultate scontate: Delimitarea corecta a ariei sitului antic si includerea acesteia in aria protejata (limitata acum la nici macar 25%!); reluarea cercetarilor arheologice sistematice la Troesmis in cadrul unui management de sit de lunga durata conceput in cunostinta de cauza si adaptat necesitatilor reale ale sitului. i. Valorificarea rezultatelor: Serie monografică TROESMIS; articole; conferinţe; expoziţii. Cristina-Georgeta Alexandrescu
Cristina-Georgeta Alexandrescu şi colaboratori, studii si analize asupra materialelor arheologice din cadrul activitatilor de survey din anul 2015. j. Colaborări în ţară: ICEM Tulcea; MINAC Constanţa; Institutul Geologic al României. k. Colaborări în străinătate: Academia Austriacă de Știinţe; Universitatile din Stuttgart şi Tuebingen (Germania); RGZM Mainz. l. Bugetul solicitat: 20000 RON pentru publicarea celui de-al doilea volum din seria monografică. m. Alte subvenţii de cercetare: Pentru perioada 01.10.2015-30.09.2017 prin PNII-RU-TE-2014-4-2063 (Resurse naturale, peisaj si locuire antica in nord-vestul Moesiei - studiu de caz Troesmis).
PROIECTUL NR. 1
Obiectiv 2017 - predarea la tipar a monografiei arheologice Sighisoara – Dealul Viilor. II Cercetări arheologice în punctul “Necropolă” Prelucrare materiale arheologice/ săpături arheologice
PROIECTUL NR. 2
Obiective 2017: studierea necropolei din secolele III-IV; prelucrarea materialelor arheologice din campania 2016 (sector D); comunicare ştiinţifică în cadrul Sesiunii Naţionale de Comunicări Știinţifice a IAB; continuarea reamenajării depozitului (termen final 2018).
Prelucrarea materialelor arheologice din campania 2016, predarea raportului de cercetare arheologică pentru CCA 2016; comunicare ştiinţifică în cadrul Sesiunii Naţionale de Comunicări Știinţifice a IAB. Daniel Spânu
- Cercetarea oraşelor medievale: drd. Alin Anton – redactare teză de doctorat privind Oraşul medieval Târgşor în lumina cercetărilor arheologice. - drd. Simona Munteanu, prezentare proiect şi examen în conexiune cu teza de doctorat Ceramica de la Oraşul de Floci în secolele XV-XVIII.
PROIECTUL NR. 3 a. Denumire: Ceramica din secolele VI-VII de pe teritoriul oraşului Bucureşti b. Coordonator: Andrei Măgureanu (CŞ III) c. Colectivul de cercetare: Andrei Măgureanu (CŞ III), Simona Munteanu (doctorand) vezi şi lit. j-k. d. Termen de realizare: 2017. e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice. Subiectul pe care îl propun spre analiză nu a mai făcut obiectul unei cercetări până în prezent. Pe teritoriul actual al oraşului Bucureşti au fost cercetate o serie de aşezări extrem de importante pentru înţelegerea fenomenelor istorice petrecute la Dunărea de Jos în secolele VI – VII p.Chr.. Din păcate, ceramica, principalul inventar din locuinţele şi gropile cercetate, nu a fost analizată. Până în prezent nu a fost realizat decât un singur studiu, sub forma unei teze de doctorat privind ceramica din Muntenia, dar în această lucrare nu au fost incluse decât fragmentele ceramice publicate în diferitele rapoarte şi articole. Facem menţiunea că acest lot publicat reprezintă un procent infim din materialul ceramic din depozite, iar nivelul publicării sale lasă oricum de dorit, informaţiile oferite fiind extrem de succinte şi incomplete. f. Scop: cercetarea unor probleme şi aspecte insuficient cunoscute (tipologie, tehnologie...); racordarea la tipologiile europene g. Material şi metode de lucru: depozite, documentare, h. Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi lucrare monografică i. Valorificarea rezultatelor: organizarea unui simpozion, comunicări, studii şi lucrare monografică publicate în ţară şi în străinătate Publicarea unui studiu de sinteză pe tema proiectului. Realizarea unui studiu de caz referitor la ceramica din sec. VI-VII p. Chr. din aşezarea de la Ciurel. j. Colaborări în ţară: Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti k. Colaborări în străinătate: Institutul de Arheologie şi Etnografie din Cracovia al Academiei Polone (Bartolomiej Szmoniewski) l. Bugetul solicitat: - m. Alte subvenţii de cercetare: PROIECTUL NR. 4 a. Denumire: Repere arheologice ale civilizaţiei bizantine la Dunărea de jos (siturile de la Păcuiul lui Soare şi Nufăru) b. Coordonator: dr. Oana Damian CŞ I c. Colectivul de cercetare: dr. Oana Damian (CŞ I), dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I), dr. Virgil Apostol (CŞ III), Valentin Dumitraşcu (CŞ III), Gabriel Vasile (CŞ) d. Termen de realizare: 2018 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice f. Scop: continuarea şi valorificarea cercetărilor arheologice de la Păcuiul lui Soare şi Nufăru g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, prelucrare de materiale din depozite, documentare bibliografică, studii interdisciplinare (arhitectură; paleo-botanică, antropologie fizică) h. Rezultate scontate: vezi punctul i.
Obiective 2017:
i. Valorificarea rezultatelor: Fortificaţia bizantină de la Nufăru, definitivarea studiului preliminar privind ansamblul fortificaţiei cercetate până în prezent, pe baza completării informaţiei prin verificări de teren punctuale (Oana Damian) Consideraţii istorico-arheologice asupra populaţiilor atribuite necropolelor medievale din Dobrogea (sec. XI –XV) obţinute prin prisma analizelor de antropologie fizică, teză de doctorat în curs de elaborare; Complexe funerare postbizantine din zona curtinei sudice, studiu (Gabriel Vasile) j. Colaborări în ţară: Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Institutul de Arhitectură şi Urbanism „I. Mincu” k. Colaborări în străinătate: l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare:
b. Coordonator: CS I Dr. Adrian Ioniţă c. Colectivul de cercetare: CS I Dr. Daniela Istrate (Marcu), d. Termen de realizare: 2020 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: În istoriografia din România problema grupurilor de colonizare în Transilvania medievală în lumina cercetărilor arheologice este insuficient studiată. Vestigiile acestor populaţii – „oaspeţi” occidentali sau colectivităţi de origine est-europeană au atras atenţia de mai multă vreme, dar problema a rămas în dezbatere, departe de a avea o imagine cantitativă şi calitativă clară. Deşi cercetările în situri din vremea secolelor XII-XIII au început acum circa 60 de ani, informaţiile arheologice publicate sunt relativ puţine şi viu discutate. Cimitirele coloniştilor din Transilvania nu sunt prea bine cunoscute. Cercetarea acestei componente a civilizaţiei noilor veniţi în arcul carpatic s-a făcut aproape exclusiv în contextul unor şantiere de restaurare a monumentelor, în care atenţia era concentrată mai ales spre elementele zidite şi pe restituirea acestora. f. Scop: Obţinerea a cât mai multe date de natură arheologică privind prezenţa coloniştilor occidentali în spaţiul menţionat, pentru a aprecia la justa valoare contribuţia şi modul cum au influenţat aceştia civilizaţia medievală. Influenţa acestora asupra civilizaţiei şi culturii materiale în zona Bazinului carpatic, dar chiar şi la sud şi est de Carpaţi. Istoria poporului român poate fi doar parţial înţeleasă, fără considerarea acestora şi în lipsa înţelegerii rolului pe care l-au jucat aceste grupuri etnice de colonizare. g. Material şi metode de lucru: Prelucrarea datelor şi a artefactelor provenite din cele câteva sute de morminte atribuite oaspeţilor occidentali, a diverselor descoperiri din situri aparţinând epocii de început a colonizării, dar şi din perioada următoare. h. Rezultate scontate: contribuţii arheologice privind grupurile de colonizare în Transilvania, în special cele de oaspeţi occidentali: comunicări, studii, note, monografii arheologice de sit. i. Valorificarea rezultatelor (2017): Adrian Ioniţă: - Completarea informaţiei în lumina noilor cercetări (încă în curs de desfăşurare) de la cetatea Feldioara; corelarea noilor date cu descoperirile de la biserica evanghelică. - Un articol/studiu într-una din revistele Institutului de Arheologie. - Participarea la cel puţin o conferinţă - Participare şantiere arheologice (responsabil de şantier, şef sector, membru al colectivului) - Responsabil şantier Feldioara – în funcţie de finanţare. Daniela Istrate: - Prelucrarea cimitirului medieval descoperit în jurul Bisericii din Deal din Sighişoara. - Un articol/studiu într-una din revistele Institutului de Arheologie. - Participarea la două conferinţe interne. - Participarea la o conferinţă externă. j. Colaborări în ţară: Muzeul de Istorie Braşov, Muzeul Sighişoara k. Colaborări în străinătate: l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: Yüklə 410,81 Kb. Dostları ilə paylaş:
|