3. i-am zarit alaltaieri iar. Perechea merita vazuta, un spectacol. Erau ca niste dansatori de tango. Infrigurati, strinsi unu-ntr-altul

3. I-am zarit alaltaieri iar. Perechea merita vazuta, un spectacol. Erau ca niste dansatori de tango. Infrigurati, strinsi unu-ntr-altul. Asteptind sa se deschida poarta grea de fier forjat, asteptati de un maestru de ceremonii iesit pe viscol sa ii intimpine doar intr-un veston si cu capul infasurat in fular. Eticheta, protocolul, ma rog… Eram in casa cuiva care facuse parale, un ambuscat imbogatit peste noapte. Asa apar dupa revolutii profitorii, scursura, invirtitii. Devalizase un buget, inhaitindu-se apoi cu niste rusi, in zile povestii noastre dirija o banca pripasita la Bucuresti, oras de haimanale. Imi place, ce sa zic ! Il frecventam avind interese de afaceri. In plus mai ieseam in lume in casa lui unde veneau oameni interesanti. Ca astia doi.Trecusera de paznic si ciini flendurosi si veseli. Ii stiam. Vivi& Diana faceau figura frumoasa. Ii mai zarisem, inregistram mondena si interlopa lor aparitie. Numai ca ieseau rar. Ea nu parea prea incintata din cauza asta, Vivi, huhurez, sa nu il scoti din casa, m-a asigurat femeia intr-un rind, aranjindu-se cu un gest mic in oglinda. Oh, trebuia sa o fixezi cum forfeca alene cu craci ei lungi serata. El personaj însoţitor, umbră, tăcut, molfăind o ţigară. Mergînd în baston, o cochetarie de care nu avea nevoie. Un dandy se respecta, mai ales unul inchipuit ca el. Numai om de lume nu era. Vivi isi luase infatisarea lui de zile mari, o facea pe seniorul. Afectat, trintit pe fotolii, urmarit cu o privire, savurind succesul, naivul. Ea trebuia fotografiata. Arata colturile buzelor ridicate intr-un zimbet stas, paralaxa, privirea semeata, mereu mirata, gata sa lacrimeze sau sa te taie de sa ti cada nadragii. Sigura de ea, cum iti intindea minusitele sa i le saruti cavalereste, stia ca vrei sa te culci cu ea. Si daca stia ce vrei, te si avea. Incepe dansul, se vindea din privire, te cumpara. Un troc lumea asta, nimic nou. Motata, rotindu-si umerii, clincheind cu o voce pitigaita si sparta. Iti freca repede lobul urechii, amuzata, cu tupeu. Si ridea. La Snagov unde croncanii benchetuiau erau primiti cu bucurie in multe case. Faceau gratia unei seri. Ce-i cu astia, am auzit pe cineva in spatele meu, nu le e rusine! Sunt indragostiti ! Eh da, cinismul te impiedica sa te lasi in voia sentimentelor. Era de prost gust sa ai o aventura si sa iti complici existenta. Acuplarile se consuma grabite pe furis prin camere inchiriate, in dormitoare straine, sub dusul gazdei. Orice barbat decent tine o camera in oras pentru pitipoance. Le lasi o pereche de ciorapi, un fleac. Si o felatie in birou e ca lumea. Muistele nu lipsesc din peisaj. Ele dau tonul, au stricat moravurile, se plingea cineva. Pesemne nu fusese servit multumitor, avea o virsta. Aerul lui de dulau, cu botul balos si limba atirnata de acoperea nodul cravatei…Erau o puzderie de dudui dragute gata sa se infiga cu dintisorii si buzitele in scula sefului. Incrucisarile se faceau oricum. Amorul e la Bucuresti o intersectie, poti sa o iei in orice directie. Mergea la fix s-o faci cu nevasta vecinului, ori soferul dumnealui in cazul doamnei gheneral sau a ministresei mustacioase de vizavi. Vivi&Diana defilind pe alee, intrind in vila - ii priveam din prag - pareau un cuplu, am mai spus, pacatele mele, aveau ceva de dansatori de tango. Ea o frumoasa, pusa la 4 ace, se supraveghea. Asortase pantofii ou de rata, cu geanta si parul-in ton. El mai puţin inspirat cu un fular enorm, purta vestă de lînă gri soarece – ca si le de altfel, sur la par, cu barba inspicata - si lantug de care atirna un ceas pretentios. Mi l-a aratat mai tirziu. Eram amuzat de tinuta boiereasca, veche, cine se mai imbraca asa? Daca ai timp iti explic ce marca e, ce mecanism fabulos are, o raritate…Esti fals, domne’ am gindit. Purta un sacou fantezi, boem, de velur visiniu, tinea in buzunare tutun bun englezesc. Mirosea bine al Dracului. Eu sunt asta, daca aveti bunvointa sa ma observati. Ma aflu prin zona incognito, cu niste afaceri. Ea reusise sa il scoata o seara din birlog si defila cu el, tantosa. Tacanea din tocuri, il ducea de lesa. Era o achizitie recenta. Mi-l purta de colocolo, mindra de prada. Socializa la bratul lui, ii arunca priviri indragostite. Il infatisa lumii. Hm, ce ziceti, cu cine m-am cuplat ?! Sa uitam povestile vechi. Vivi era un caraghios si stia. Poza. Nu stim doza lui de cinism si de indiferenta. Purta pe chip prostia indragostitilor. Astia deodata simplifica lumea si o reduc imberbi la cuplul lor. Ne-am intersectat uneori in societate. Era de ajuns sa il privesti ca sa vezi ca ai de a face cu un prost. Parea un iluminat, vag inger, vag idiot. Ea mai putin. Persoana realista, vrednica de admiratie, infipta, atenta la detalii. Stie cite parale faci dintr-o privire. Te ghicea citi bani ai in portofel, ce invirti, si, ma repet, ca vrei s-o futi. Vivi era incintat de ea. De trofeu.

Prezentabila, cucoana. Îl ingrijea, il suna des sa il intrebe daca e bine si are o zi buna. Ii declara fara ocolisuri ca il iubeste. El ii replica intimidat, ca se lauda, povestea cu iubitul, se cam grabea. Asa peste noapte? Da, asa ! facea ea. Parea in limba dupa el. Nu prea ii venea sa creada ce pasiune stirnise. Dar lasa lucrurile in mersul lor natural. Lucrurile se pretreceau bine pentru ei, ca sa nu i se întîmple ceva. Vivi tinea desupra usii o icoana a sfintului Gheorge ucigind balaurul. Într-o dumineaţă se făcu ţăndări. O icoana din glaja, pictata de mina de mesterii din Necula. Lemnul putred scapase din cui. Semn rau, gindi reflex Vivi, adunind cioburile de pe jos. Diana a ris, nu era superstitioasa…

Nu se mutasera impreuna desi traiau unul lignma altul.Aveau doua case, cuc ejiel ei, o granitaminvibila trecea printre siletuelte lor.

Mi l-au prins hingherii. A scapat pe poarta.

Sunt periculosi, unul m-a muscat de buca.

Ala, tinea latul asa in sus, ca pe un drapel.

Mai stiti ceva de Excelenta Sa ? Sa fie un an de cind s-a retras.

Ce-ti pasa ? Un prost. N-a avut coaie.

L-a zarit un vecin alaltaieri pe bulevard. S-a oprit la bordura in pozitie de drepti. A salutat solemn, cu mina la timpla, o masina de pompieri. In mintea lui incetosata sirena tre’sa fi fost a unei coloane oficiale.

Ai vedenii maestre. E plecat din tara.

Da. Intr-un azil psihiatric, lovit de dambla.

Stiu ca e bine mersi si se pregateste sa revina la putere. Comploteaza cu citiva fideli si fanatici. E generalul ala, parlmentari, f’o patru, un banker.

Povestea cu azilu’ e o diversiune ca sa insele vigilenta dusmanilor

Si ce am vazut, bre ?

Putin folclor, zvonuri, minciuni. .

I-am zis de dumnescrisi, daca tot m-apucasem sa il injur. Hingherul arunca priviri in toate partile sa vada daca iese lumea la gard. Daca tot le iei ciinii din curti, tre’sa ti se’ntimple ceva vesel. Sa ramii fara scafirlie, sa iti ia foc hainele, sa-ti intre un par in cur…

Se inchipuie inca la Palat. Puterea e un drog letal, daca l-ai inhalat, ala esti, nu te vindeci.

Prea multi dusmani. In presa, in banci. A imbatrinit urit. Muscatura lui sta-n numa’n gingii, nu in masele. Daca se retragea la timp…

Eu ii faceam o clisma si-i luam singe cu lipitori.

Zeul de altadata, un caraghios

Un cacacios, mai degraba.

Hingherul se temea sa nu fie luat cu pietre.Huideooo

Eh, ghici ce-am facut ?

Ti-ai dat pantalonii jos si ai depus un caca ! Ca tot iti era frica !

I-am luat ciinele. Apucase sa-l bage in cusca. Mai prinsese vreo zece. Latrau, urlau, ti se rupea inima.

Daca nu il santajau, rezista.

Zgaiba al meu l-a lasat fara nas.

E adevarat ca i se trage de la o blonda naspa ca Marlin Monroe ?

I-au strecurat-o in asternut serviciile speciale, ca sa-l aibe la mina.

Cadea oricum.