Sti la noi am stabilit ca in seara de Silvester sa fie adunare de la ora 21 pana la 1 adica perioada cand tineretul ar putea lua parte si la alte lucruri lumesti; si ma gandesc ca la infatisare pare un lucru bun, dar pentru firea omului n-are nici un rezultat pozitiv; acolo numai Cuvantul lui Dumnezeu poate face lucrarea de slobozenie asa ca masura aceasta de oameni venita, in loc sa fie ceva bun este chiar rau, pentru ca omul este ca copilul, tocmai ceea ce-I spui sa nu faca, face; ori numai cunostinta deplina a Cuvantului(Adevarului), in viata aceasta aplicata ne poate elibera de aceste lucruri.
La fel si faptul ca la noi s-a declarat saptamana mondiala de rugaciune, si la sfarsit de an facerea unui bilant de felul cum am trait si in ce lumina am umblat, si atunci m-am intrebat: “Oare nu cumva acestea se aseamana chipului acestui veac”; in adevar ca si crestinii trebuie sa aiba saptamana mondiala de rugaciune, ei nu trebuie sa fie niste oameni ai rugaciunii; nu spune Cuvantul destul de clar: “rugati-va neincetat.”, iar pentru o cercetare amanuntita trebuie sa faca un an?
Sa astept un an de zile, ca la sfarsitul lui sa vin in adunare si sa spun in fata fratilor, ca pe unii i-am suparat, fata de altii nu m-am purtat cum trebuie, si ca cu sotia am avut mai multe neintelegeri; astea toate trebuie sa astept sa treaca un an, cand Cuvantul spune : “sa n-apuna soarele p este mania voastra.” deci zilnic si ori de cate ori.
Si asa cum citeam raspunsul tau catre fratele Leancu si altii, este adevarat, de mult nu mai suntem crestini dupa evanghelie. Fata de mine cel putin, cand este in adunare se face ca nu ma vede, si sa te parafrazez pe tine frate – nu cred ca as fi un prooroc mincinos, daca as spune ca in atitudinea fratelui Margirescu si a sotiei lui se observa destul de pregnant indicatiile date de familia Farcas din Oradea. Dar draga frate G., cu ceea ce vreau sa remarc nu vreau sa ma laud, mai repede ma pot lauda, daca se poate numai o lauda, cu necazurile, slabiciunile si luptele mele, totusi doresc sa-ti impartasesc cu aceasta pozitie glaciara pe care, cateodata o abordeaza, cand imi face semn sa ma scol, Domnul lucreaza asa ca le deschide si lor inima pentru a lauda pe Domnul nostru minunat.Nu ma pun prea des sa vorbesc, dar cand le vorbesc vad ca odata(o perioada), de timp folosesc cuvintele spuse de mine, parca ar fi un moto pentru ei. M-au intrebat unii de ce nu particip la adunarile fratesti, sigur ca s-ar provoca discutii, pentru ca ei vin ca si ceilalti cu problemele rezolvate, iar in adunare, doar le mai cizeleaza si cer consimtamantul celorlalti sa fie aprobate, ori eu nu sunt de acord nici cu sistemul lor nici cu rezolvarile lor, dupa cum nici ei nu sunt de acord cu mine, si asa m-au lasat in pace deocamdata.
Fratele Rusu m-a rugat ca in cazul cand vei veni la Bacau sa nu carecumva sa nu treci si pe la el; el spune ca singura imbarbatare o are atunci cand se intalneste cu tine; si cred ca ar fi bine sa te gandesti si la noi.
Eu termin de scris si doresc ca harul Domnului sa raman peste tine si casa ta, si sa transmiti salutari copiilor lui Dumnezeu cu care ai legaturi fratesti in Domnul.
Te salut personal cu o sarutare sfanta al tau farte in Domnul Isus.
Raspuns
Oradea 17 Martie 1973
DRAGA VASILE,
Primul meu lucru sa-ti spun, ca din partea autoritatilor componenete(competente), nimeni nu opreste scrisorile mele. Dovada, ca si Aranca(cumnata), in S.U.A. primeste regulat scrisorile mele. Nu scriu niciodata asa ceva, ca sa-mi fie frica, daca citeste oricine. Nu ma las induplecat, ca sa faca conspiratie, daca nu sunt multumit de starea adunarilor preaiubitilor.
Daca insa, se afla ca unul din factorii postali indraznesc sa opreasca, ca sa citeasca, sau chiar nu transmite destinatarului, atunci este pedepsit aspru de legile Statului nostru si pierderea serviciului. Daca cumva Zaharia ar fi amestecat de aceasta, atunci pe langa pedeapsa venita de la Dumnezeu poate sa aiba de a face si cu autoritati. De acum incolo vei supraveghea daca sosesc scrisorile la timp si intacte la tine. Si fac scrisorile cu duplicat.
Draga frate, eu nu-ti pot da indrumare directa in cazul tau, dar, se dovedeste ca acelasi duh bantuie la toate adunarile : lupta pentru intaietate. A mai mare parte sunt “pastori de suflete, false”, care nu se tin dupa 1 Petru 5.2-3, ci au atitudinea unui ofiter la armata mai repede, decat atitudinea unui medic bun si milostiv; si cum indrazneste cineva sa spuna adevarul, sa arate adevarata cale – este oprit, este exclus, este defaimat.
Vezi si tu. In tot cazul nu poti sta fara partasie. Fara comuniune. Dar ai acolo? Odata ti-am scris, ca cat timp ai posibilitatea sa vestesti “Adevarul” (trait de tine), nu ai voie sa te retragi, de la “marturie”. Dar, daca refuza cei care sustin ca sunt “ingerul Bisericii din Bacau”, – daca sugruma “Lumina”, daca spun la dulce, ca este amar si invers, daca nu mai vrea sa condamne pacatul, ei fac partida, atunci Domnul Isus de acolo este iesit si iesi tu.
Desigur, ca acuma iese la iveala orice neglijenta a purtarii tale de credincios crestin. Acuma se dovedeste, daca ai avut o dorinta fierbinte sa ai partasie a rugaciunii, a Cuvantului, a Cinei cu cei “doi-trei?” Daca esti cantarit si te-ai gasit usor, atunci incepe de azi incolo. Nu cu dibacie omeneasca, nu cu dibacie, nu cu cuvinte induplecatoare.
Incepe cu rugaciune, cu cainta, cu dorinta sincera. Si? Vei avea. Asta este ceva normal. Ba numai asta este normal; Filadelfia. Nu scrie nimanui din cele 7 Biserici, cuvintele acestea: “Ai putina putere si ai pazit Cuvantul meu, si n-ai tagaduit Numele Meu.”ca sa ajunga o adunare “Laodiceea”, trebuie intai sa plece Domnul Isus din adunare si daca Domnul Isus paras este o adunare ca atare, atunci si credinciosii lui parasesc un asemenea “balci”. Cei care parasesc aceste legaturi omenesti, firesti, formeaza “Adunarea Filadelfia”. Fara organizare, fara oranduire omeneasca, fara reguli,fara obiceiul batranilor, fara fast, fara sarbatori specatculoase. In Numele Domnului Isus, la picioarele Lui, sub ochii Lui, sub calauzirea Duhului Sfant.Nu lucrare propagandista, nu dorinta sa misti masele, nu dorinta sa faci minuni, ci asa cum poti citi la Ps.131. Ci sa trai este un suflet pentru Domnul Isus, prin trairea Adevarului, conform Ioan 12.23-24 si Isaia 53.10.
In ce priveste zvonuri despre mine – ai putut observa, ca sunt contradictorii. Unii spun, ca dupa invatatura mea se pierde sufletele(sfintenia.) Altii spun, ca vestesc prea multa sfintenie. (2 Cor.6.8).
Draga Vasile, “Toti trebuie sa ne infatisam inaintea Scaunului de judecata al lui Dumnezeu, pentru ca fiecare sa-si primeasca rasplata pentru binele sau raul pe care-l va fi facut pe cand traia in trup.” (2 Cor.5.10). Asa ca nu trebuie sa am frica rea, ca cineva ma barfeste in fata Domnului si eu nu pot sa deveresc. Nu. El are ochi , ca para de foc. In fata Lui totul este limpede si descoperit, orice viclenie se destainuie. Pentru tine asta este un prilej de bucurie? Sau n-ai dori sa fie chiar asa? Nu cred. Asa am si eu pace si liniste – si astept venirea Domnului impreuna cu toti sfintii. Si pana atunci s-ar putea sa ma lipsesc de “casa de adunare”, de organizatia masiva a unei religii, de slava desarta a oamenilor, de reputatia predicatorului – dar aceste lipsuri nu-mi fura “bucuria negraita slavita si”, pe care o am vazand pe Domnul meu si Domnul tuturora in Cuvantul Domnului. In ce priveste marturisirea, cu multa bucurie marturisesc la un singur suflet, sau la 100 de suflete.
Tocmai am primit o carte postala in care ma instiinteaza fratele Geza, ca a primit scisoarea mea mare, ca volum si ca continut .Caci despre cele intamplate am instiintat si pe Feri. De fapt el nu pricepe complet, sau nu-i vine sa creada, ca din cauza ca am devenit Culte, am ajuns lumesti, dar totusi ce este partea mea eu le spun. Ei nu se amesteca si nici nu doresc asa ceva, dar as dori sa inteleaga situatia mea in prezent si in trecut.
Am primit mai multe chemari, din partea unor frati de credinciosi, dar, deocamdata nu am indemn sa calatoresc. Intre altele fr. Bariac din Pascani ma roaga sa merg pe la ei si printe altele imi scrie ce i s-a-ntamplat. Iata ca iti trimit scrisoarea lui si din ea vei afla. Este exclus din adunare, caci a avut indrazneala sa spuna ce-l doare. Si asa este peste tot. Cea mai mare parte a membrilor din adunare nu sunt constienti ce se intampla. Cred ca asta este bine si merge omeneste si doarme iar cei care nu sunt multumiti , si indraznesc sa vorbeasca sunt dati afara. Acum scriu si lui. Eu nu-l cunosc cum trebuie, cum merge, dar din cele scrise, din cele marturisite il cunsoc ca pe un crestin bun.
In tot cazul, nu te mai tocmi cu ei. Daca stai acolo mut; daca ai aflat ceva bun, fa-l.
Daca ai primi scrisoarea mea, citeste bine si de multe ori daca este cazul si vezi ce faci; doar ai “Ungerea.”
Nu-mi aduc aminte daca ti-am scris, ca este vorba sa ne despartim de Katy Si eu vad de bine despartirea asta, cu toate ca-mi vine cam greu. Daca reusim cu ajutorul Domnului, atunci imediat iti scriu noua adresa.
Pana la revedere te saluta al tau frate G.
Draga frate G.,
De la inceput trebuie sa-ti marturisesc ca imi pare foarte rau ca nu am avut posibiliatatea sa-ti raspund la scrisoarea, pe care mi-ai trimis-o, pana in prezent, pentru care fapt te rog sa ma ierti. Pana la 1 Ian.1975 sunt foarte ocupat, trebuie sa lucrez aproape in toate duminicile si asta-i motivul pentru care nu pot sa-ti raspund mai repede, dar asta inseamna ca sa-ti scriu de mana si mata sti cum scriu eu, ca cateodata nici eu nu prea inteleg ce scriu.
Pentru scrisoare iti multumesc si doresc ca Domnul nostru sa te binecuvanteze cu multa intelepcine si Har ca sa poti mangaia pe altii cu mangaierile cu care esti mangaiat de Domnul, chiar daca treci si prin valurile acestei lumi. M-ai intrebat daca am ceva de comentat asupra celor scrise fratelui Ton. In ce priveste pe mine personal, gasesc ca gandurile sau lumina ce ai avut-o referitoare la marea problema a starii de fapt si de drept, in lumina lui Dumnezeu, a unui credincios crestin, sunt cu totul de acord cu aceasta lumina, cu aceasta linie, mai bine zis.
Scrisoarea matale imi arata destul de pregnant si starea mea; si anume ca eu am stat pe aceasta pozitie, in fata neadevarului si a lucrurilor firesti asa cum stai matale, chiar daca Domnul mi-a descoperit ca eu fac devieri mari de la adevar si acum imi dau bine seama ca povara care ma apasa, pana la suferinta nu era din cauza ca am pierdut in fata unor frati slabi si nestatornici prestigiul, respectiv simpatia pe care mi-o aratau, dar care pana la urma s-a dovedit ca era fireasca, ci faptul ca nu am stat in picioare pe stanca, sunand alarma, chiar daca ma credeau ca sunt nebun; da, asa trebuia sa fac si altceva nimic, nu cum am vrut sa o fac pe reformatorul.
Mata insa, ai facut altfel dupa lumina pe care ai avut-o si ai pierdut o simpatie omeneasca, dar ai pastrat pacea, si asta iti da putere si indrazneala, chiar si pe reformatori sa-i infrunti.
Cat despre subiectul in sine al scrisorii este asa cum mi-ai relatat; in adevar adunarile de azi au ramas cu ambalajul frumos, ornate. In adevar multe adunari de astazi…dar fara continutul consistent, fara sens si de aici nici putere nu au ; totul se rezuma la un strigat in pustie, parca nimeni n-aude.
Cat despre mine vei putea afla, adica despre situatia mea in adunare ca, de cateva luni nu mai vorbesc in adunare, din cauza ca, ei spun ca daca nu iau parte la adunarile fratesti si nu raman in urma dupa ce se termina adunarea, atunci nici nu pot sa vorbesc. Hotararea asta au luat-o fara mine, in lipsa mea si nu mi-au adus la cunostinta multi dintre ei. Eu cand am vazut cata fatarnicie au, m-am retras singur singur ca sa-i scutesc ca sa nu-mi spuna in mod official . Apoi au mai venit unii si mi-au spus ca fratele Margirescu a povestit un caz cand a fost la Oradea, si cand cica matale l-ai fi intrebat cu privire la Dima, probabil despre aceasta a vorbit el in adunare si te invinuia ca, in primul rand nu trebuie sa i-o spui in fata, apoi nici vederea dumitale nu este corecta in aceasta privinta. Probabil ca a mai spus si altele, ca intre cuvinte a mai strecurat si faptul ca “Semeniuc este adeptul lui P.sa avem grija”.
Apoi, el mai are si multe polite de schimbat, pentru mine una este aceea ca imediat dup ace am venit eu de la Bacau, el intr-o seara a vorbit despre tarina cu comoara, si dadea explicatiii ca comoara este Domnul Hristos si ca noi trebuie sa-L cumparam pe El, dupa ce am vandut totul, si probabil ca si eu indemnat de Domnul, la sfarsit am spus ca nu trebuie sa dam alte explicatii atunci cand Biblia singura explica si in consecinta de ce trebuie sa spunem ca, noi trebuie sa-L cumparam pe Domnul Isus? Cand Cuvantul spune ca el ne-a rascumparat nu cu aur, nici cu argint, si ca tarina este lumea si ca noi eram in ea.
Asta l-a facut sa se burzuleasca tare de tot, cu toate ca starea lui de mironosita a mers pana acolo ca a intrebta pe fratele Giurea, care la fel i-a raspuns ca si mine. De atunci l-a interesat foarte mult persoana mea; de ce vara nu-mi pun haina ci umblu in bluza cu manecile scurte si nu numia atat, dar si faptul ca vorbesc; faptul ca spunea ca nu de la el pornesc toate ci de la unele surse; era doar un pretext . Apoi cu ce-mi fac parul cret si altele.
Acuma, dupa ce a dat acest verdict, ca daca nu i-au parte la sedintele fratesti si ca nu raman in urma pana pleca toata adunarea – din aceasta cauza, nu am dreptul sa iau cuvantul in adunare si el a vazut ca eu nu ma scol; a folosit alt siretlic si anume:”fr. Semeniuc sa fie lasat in pace, sa faca, ce vrea, nimeni sa nu-l indemne sa vorbeasca “, insa pe altii nu numai ca-i indeamna, dar ii prinde de mana si ii trage aproape cu forta si de atunci vin la adunare si ascult; mai vin frati din alte parti si vestesc vestea cea buna, dar de la ei, in majoritatea lor, nu prea ai ce sa primesti; in linii generale cam asta-i situatia.
Sigur ca, fata de acesata stare nu pot sa spun ca ma simt bine si multumit; imi pare rau de aceasta stare fireasca-lumeasca, care a patruns si chiar a inundat adunarea, dar ce pot sa fac? Deocamdata vestesc la unele suflete straine de adunare a planului lui Dumnezeu, de salvare a oamnenilor. Ii mai vizitez si pe ei, dar se intampla exact cu mine si cu ei, ce se intampla cu mata si cu fratele Jambor din Salonta, cand sunt numai cu ei se simt bine si se bucura, ba unul dintre ei a cazut in genunchi si a rugat pe Domnul sa-l ierte pentru ca nu m-a inteles si nu numai atat, dar m-a si vorbit de rau; a fost pentru mine ceva, ce nu pot spune prin cuvinte, dar cand s-a intalnit cu ei a schimbat placa cu 180 grade, ba chiar cu o aversiune si mai mare ca la (de cat ), la inceput.
Draga frate, in scrisoarea matale mi-ai spus ca poate vei veni pe la noi; noi te asteptam sa ne-ntalnim cat de curand; pana atunci harul Domnului nostru Isus sa fie cu mata si cu toti cei pe care ti i-a dat Domnul in sangele Lui.
Al tau frate in Domnul Isus.
Raspuns.
Oradea 29 oct.1974
Draga frate Vasile,
In ce priveste raspunsul la scrisorile mele, linisteste – te, caci eu nu am fost nici poticnit, nici nerabdator, fiindca de la bun inceput ma tin de principiul primit in lumina lui Dumnezeu – ca nici eu insumi nu scriu asa, ca sa astept raspuns. Singurul lucru ce ma ispiteste: daca ai primit sau nu scrisoarea mea? Dar si acest lucru se rezolva asa: Sa fie voia Domnului.
Cam de 10 zile a sosit fratele meu din B.p. Nu mi-a adus nici o bucurie, in ce priveste atitudinea lui fata de mine. Parca era o banda de magnetofon. Imi varsa in fata tot ce a auzit de la altii. Si fiindca era plin cu tot ce a auzit despre mine, n-a vrut (n-a mai avut loc), sa mai primeasca 2 Cor.6.8-11. Asa ca eu, trebuia sa-i spun: “In inima noastra nu sunteti in stramtorare ; dar starmtorarea este pentru noi in inima voastra.” (v.12 traducere Ortodoxa) . Deocamdata ramane in vigoare restrictia de a sluji in adunarile lor, daca il vizitez. De fapt mi-a dat de inteles, ca ar fi mai bine daca nu m-as duce . Totusi am nevoie sa merg, daca primesc pasaportul, caci am nevoie de niste ochelari buni si pentru fiul meu Zoli trebuie sa aranjez ceva. Ce-mi va da DOMNUL, voi primi din mana Lui. L-am rugat, ca daca nu ma poate primi ca frate in Hristos sa ma primeasca ca frate de corp.
In ce priveste viata de adunare la crestinii dupa Ev. aici la Oradea, deja incepe sa dea rodul, pentru Inti si batranul frate Mogyros. Din anumite motive au fost opriti de la cina, de responsabul si acum am aflat, deja simt pe pielea lor “biciul” stapanirii omenesti in adunarea lor. Dar ei sunt lipsiti de organizare; ziduri, obiceiurile batranilor etc. si am indrazneala sa pun accentul ca : Credinciosie fata de Cultul – este infidelitate fata de Hristos. Conducatorii Cultelor spun:Pace. –oricat costa. Daca se poate pastra “Adevarul” si sa ramana pace este bine – dar pace cu orice pret.” Iar intelepciunea cea de sus:”intai curata, apoi pasnica, blanda, asculatoare, plina de mila si de roade de bine, neinduplecata si nefatarnica.”(Iacob 3.17).
La cartea lui C.H.Mackintosh la Numeri cap.V, cam la pagina 43, asa explica:”Sfintenie in adunarea lui Dumnezeu.”, de aceea nimeni sa n-o paraseasca; Eclezia lui Dumnezeu, oricat rau este in El. Dar daca careva adunare refuza serioasa responsabilitate , de a judeca invatatura sa, sau in morala membrilor, pacatul, atunci nu mai sta pe temelia Bisericii lui Dumnezeu, oricat de slaba si mica este, altminteri, daca parasesti este necredinciosie fata de Hristos; dar daca o adunare paraseste acest fundament – si face; daca refuza posibilitatea judecarii raului – atunci a ramane in ea este necredinciosie.” Treaba este sa cercetezi , cum stau cei care pretind, ca sunt “conducatorii duhovniceti”, in aceasta privinta – si daca dai seama, ca in adunarea, chiar, daca invatatura lasa de dorit, dar la pacat spune “pacat”, daca nu tine parte la persoana nimanui, cand este vorba de sfintenia Domnului – atunci nu conteaza ce parere au despre mine, sau despre tine, dar daca pentru interes de cult, sau de conducator, musamalizeaza adevarata stare de fapt si de cult si intr-un mod vadit spune la lumina, ca este intuneric – atunci n-am ce cauta mai mult acolo. Si totusi acest pas nu-l poti face, rezemandu-te pe spusele celui mai bun frate. Numai daca esti indemnat de Domnul si intarit de Duhul lui Dumnezeu. Eu sunt acuzat ca-mi fac de cap. Chiar si fratele Ioanovici mi-a reprosat, ca nu il intreb, cand hotarasc ceva, ci doar il anunt, ca am facut. Fratele meu Feri la fel spune ca eu nu ma consult cu ei. Dar iata cum stau lucrurile :”Cand esti in slujba duhovniceasca a lui Dumnezeu, nu faci ceva de capul tau, si nu faci ceva de la consfatuire omeneasca(frateasca). De cate ori am primit indemnul de la Domnul sa spun ceva, sau sa fac ceva si am spus fratelui Ioanovici , el nu era de aceeasi parere si daca il convingeam, ca este de la Domnul, el ma impiedica sa fac. Spunea sa mai astept, sa vedem daca este de la Domnul. Asa am fost nesupus Domnului in nenumarate randuri ; iar el cand s-a trezit in fata unui fapt implinit, nu m-a ajutat cu incredere, ci ma judeca chiar daca nu-mi spunea; si asa s-a pierdut de multe ori puterea celor “doi-trei”. Si acum pastrez scrisoarea pe care eram indemnat sa o trimit la Nusfalau batranului fr.Kabai, acnd acum 20 de ani, a venit in deplasare chemat de fratele Farcas, pentru punerea mainilor p este capul copiilor; dintre care unul era al lui, de 12 ani si deja injura si fura. Am scris scrisoarea si am dus-o la fratele Ioanovici sa ne consultam. Rezultatul? O scrisoare pierduta. Motivul? este prea taios.
Tot asa si fratele meu Feri: Daca ii scriam o problema si i-am cerut un sfat fratesc, am asteptat un an, doi, fara sa primesc raspuns. Acesta este letopisetul slujirii mele.
Desigur ca in slujirea mea fata de Stapanul meu, as putea spune cu rusine si cu durere, ca nu am reusit niciodata sa-L slujesc, curat de mine. Firea mea, catusi de putin, totdeauna sa am este cat in slujba sfanta. Si cateodata observ, ca se pierde sanatoasa scarba fata de mine. Si asa dau castig dusmanului, sa ma descalifice si sa ma arate cu degetul si sa degardeze lucrarea lui Dumnezeu, aratand nedesavarsirea uneltei.
Nu stiu, daca ti-am scris, ca pe ziua de 23 Noem. ne despartim de Elisaveta Kadar; daca ne-ajuta Domnul nostru. – aceasta legatura administrativa. Pe ea n-o mai poti recunoaste. O mare bucurie pe ea. De atunci nu m-a mai vizitat. A venit la partasie frateasca. Unde se duce ma vorbeste de bine. Cei care au primit plangerile ei atunci, acum nu stiu ce sa faca. Care este adevarul. Saracii oameni. Ei nu stiu ca:”Si se va odihni peste el Duhul lui Dumnezeu, duhul intelepciunii si al intelegerii, duhul sfatului si al tariei, duhul cunostintei si al bunei credinte.”
Si-l va umple pe el duhul temerii de Dumezeu; si va judeca nu dupa infatisarea cea din afara si nici nu va da hotararea sa dupa cele ce se vorbesc(snovesc), ci va judeca pe cei saraci dupa dreptate…” (Isaia 2.2-4 traducere Ortodoxa). In ce priveste calatoria mea pe la voi, mai trebuie sa stagnez, cam dupa anul nou. Poate in feb. daca Domnul meu ma tine pe pamant.
Noi suntem relativ bine. Peti a plecat la armata. Numai pe Pali il mai am acasa. Zoli si Feri vin fideli la Cuvant si la rugaciune.
Bacau 05.Nov. 1974
Draga fratte P.,
Am primit scrisoarea dv. Pentru care iti multumesc si chiar ma grabesc sa-ti raspund, plus de asta vreau sa-ti impartasesc niste lucruri de la fr. Margirescu Gh. Ca sa-ti dai seama unde a ajuns adunarea de aici si totodata sa ma ajuti sa-i raspund , pentru ca vreau un fel de raspuns; dar mai intai sa relatez pe scurt cum s-au intamplat lucrurile:
In una din zile, mai precis saptamana trecuta, am avut indemn sa ma duc la el si sa caut liber consimtit, fara sa ma impun, sau sa conving, decat sa stam pe langa Cuvant si sa ne indentificam cu El si fiecare din noi sa-si ia partea ce i se cuvine. Am aratat (descris) si matale, motivele inventate de ei, motive izvorate din fire; fara sens, fara temelie, si greseala pe care am comis-o impiedicandu-ma sa vestesc Cuvantul din aceasta cauza. Intre altele am spus ca faptul ca nu frecventez sedintele de cult(sfat fratesc am aratat si motivul pentru ce), ca nu iau parte, respectiv ca nu vizitez familiile de credinciosi, asa cum fac ei, ca nu raman in adunare pana ies toti si ca nu vin primul si alte lucruri de felul acesta – sunt niste practice izvorate din capul lor, fara fond biblic, dar faptul ca m-au oprit sa vorbesc in adunare, este ceva pentru care vor fi trasi la raspundere, pentru ca chemarea aceasta nu am primit-o de la oameni, nici de la ei, ci am primit-o de la Domnul, care m-a rascumparat, asa ca tocmai pentru asta am venit.
Apoi am arata adevaratele motive pentru care m-au oprit: faptul ca indemnat de Duhul Sfant am cautat sa dau un inteles mai aproape de Adevar, atunci cand se spunea in plina adunare, ca un numar asa de mare de oameni va pleca cu un inteles eronat si asta numai de dragul unei paci firesti, de dragul de a nu supara fratele care a vorbit.
Faptul ca am avut indrazneala, in sedintele de sfat fratesc sa combat pe fratele Magirescu, care voia ca el sa-nceapa adunarea si tot el sa termine, iar dupa fiecare frate mai calauzit de Duhul Sfant, el trebuia sa intervina cu completari ,si acelea neavenite, neconforme cu subiectul care s-a tratat. Si dupa cate stiu eu, mai am de platit niste polite restante, in urma plecarii lui Scantee, cel care a organizat corul, pentru ca si acum mai intretine legaturi cu el.
Deci aceste a si altele sunt adevaratele motive, pentru care ei m-au oprit sa vorbesc. Aceste motive, fr.Magirescu, i-am spus, nu mi le poti nici ierta, nici uita, dupa cum nu poti uita nici interventia fratelui P. in problema cu Dima. Cam asta i-am spus, la care a recunoscut ca interventia matale n-a fost buna si ca acolo nici cei de fata nu au fost de acord cu matale. Apoi te-au mai invinuit ca, de cand ai plecat mata, adunarea din Oradea se dezvolta; am spus ca dupa cate stiu eu, adunarea a luat fiinta dupa ce ai venit mata in Oradea. Domnul pe mata te-a folosit pentru infiitarea acestei adunari, dar ca mai tarziu au intervenit niste elemente nepocaite, care au cautat sa aduca adunarea unde au adus-o. Am mai spus ca fr.P, ce face el, va raspunde, dar pentru mine personal fratele P. este fratele meu in Isus Hristos; am mai zis ca nu invatatura fratelui P. este straina, ci strainii sunt cei nepocaiti, pentru ca lucrurile duhovnicesti se inteleg duhovniceste si in final am spus fr.P. este in Oradea, iar noi suntem aici; sa rezolvam mai intai lucrurile dintre noi. Mi-a spus ca va mai cugeta si se va mai sfatui cu fratii si sa vin la adunarea de sfat fratesc, de sambata seara si sa discutam problema in sfat. Joia am fost la adunare, dar nu mi-au spus nimic ca sa vin, iar duminica cand am venit la adunare, fr.Margirescu m-a intrebat de ce nu am venit sambata seara la adunare(la sfat); Am raspuns:
Dostları ilə paylaş: |