92notă informativă

3.5. Cerinţe privind geamurile
3.5.1. Geamurile trebuie să fie fixate bine pe autovehiculul unic, astfel încît, în stare de exploatare, să nu poată fi separate de construcţia autovehiculului unic şi orice poziţie de lucru a lor să nu creeze obstacole pentru funcţionarea organelor de comandă şi pentru vizibilitate.

3.5.2. Permeabilitatea luminii parbrizului trebuie să fie de cel puţin 75 %, a geamurilor laterale din faţă şi geamurilor uşilor din faţă (dacă există) - nu mai puţin de 70 %.

Cerinţa în cauză nu se aplică ferestrelor din spate ale autovehiculelor unice din categoria M₁, cu condiţia că autovehiculul unic este echipat cu oglinzi retrovizoare exterioare, care îndeplinesc cerinţele din prezenta anexă. Totodată, nu se admite folosirea geamurilor cu efect de oglindă.

3.5.3. În partea de sus a parbrizului autovehiculelor unice din categoriile M₁, M₂ şi N₁ se admite fixarea unei benzi cu peliculă transparentă în culori, cu lăţimea de cel mult 140 mm, iar la autovehiculele unice din categoriile M₃, N₂ şi N₃ – cu lăţimea ce nu depăşeşte distanţa minimă dintre marginea superioară a parbrizului şi marginea superioară a zonei de curăţare a lui cu dispozitivul de ştergere. Totodată, cerinţele privind permeabilitatea luminii, prevăzute la punctul 3.5.2. din prezenta secţiune, trebuie puse în aplicare.

3.6. Cerinţe privind uşile, încuietorile şi

balamalele autovehiculelor unice din categoriile M₁ şi N
3.6.1. Toate uşile care asigură accesul în autovehiculul unic trebuie să aibă posibilitatea de a se bloca în mod sigur cu încuietori în poziţia închis.

3.6.2. Mecanismele încuietorilor uşilor de intrare şi ieşire pentru conducătorul auto şi pasageri trebuie să aibă două poziţii de blocare: intermediară şi finală. Uşa echipată cu o încuietoare de siguranţă şi un mecanism de avertizare, legat de starea lui, trebuie să respecte această cerinţă numai atunci cînd încuietoarea de siguranţă este în poziţie închisă.

3.6.3. Mecanismele încuietorilor uşilor, fixate pe balamale, nu trebuie să se deschidă nici în poziţia intermediară, nici în poziţia finală de blocare la aplicarea forţei egale cu 300 N.

3.6.4. Uşile pentru intrarea şi ieşirea conducătorului auto şi pasagerilor, ale căror balamale sînt amplasate pe muchia de sus sau din spate, trebuie să aibă un mecanism de blocare de siguranţă care ar preveni deblocarea accidentală a uşii. La circulaţia autovehiculului unic cu mecanismul de blocare de siguranţă în poziţie deschisă, conducătorul auto este avertizat de un semnal sonor.

3.6.5. Uşile pentru intrarea şi ieşirea conducătorului auto şi pasagerilor, precum şi deschizăturile lor trebuie să aibă muchii rotunjite.

3.6.6. Mînerele şi dispozitivele lor de conducere, amplasate pe suprafaţa interioară a uşii, trebuie să fie accesibile de la locul cel mai apropiat pentru scaun.

3.7. Cerinţe privind siguranţa contra traumelor proeminenţelor

exterioare ale autovehiculelor unice din categoriile M₁ şi N
3.7.1. În zona suprafeţei exterioare a caroseriei, amplasate între linia planşeului şi înălţimea de 2 m de la suprafaţa drumului, nu trebuie să existe elemente ale construcţiei care ar putea genera sau mări riscul sau gradul gravităţii traumatizării oricărei persoane ce poate veni în contact cu autovehiculul unic.

Prin linie de planşeu se înţelege o linie teoretică, formată ca o urmă geometrică din punctele de contact ale conului, care are o jumătate de unghi cu vîrful egal cu 30°, cu suprafaţa exterioară a autovehiculului unic (figura 3.2). Locaşurile proeminente ale cricului, ţevile de eşapament şi roţile nu se iau în considerare, iar nişele roţilor sînt considerate completate şi incluse în volumul caroseriei. Ţeava de evacuare, amplasată într-o parte, poate reprezenta punctul de contact care va determina linia planşeului.

Autovehiculul unic îndeplineşte cerinţele prezentului punct, în cazul în care se respectă toate cerinţele întregii secţiuni.

3.7.2. Emblemele şi alte obiecte decorative care ies în afară mai mult de 10 mm, inclusiv orice suport deasupra suprafeţei la care sînt fixate, trebuie să fie în stare să devieze sau să se rupă la aplicarea efortului faţă de ele de 100 N, iar în stare deviată sau ruptă să nu iasă în afara suprafeţei la care se fixează mai mult de 10 mm.

3.7.3. Orice parte proeminentă a suprafeţei exterioare, cu înălţimea de 5 mm sau mai mult şi care vine în contact cu un balon cu diametrul de 100 mm, trebuie să aibă razele de curbură de cel puţin 2,5 mm, cu excepţia cazurilor specificate mai jos. Încercările trebuie efectuate cu roţile de direcţie în poziţia necesară pentru circulaţia rectilinie.

3.7.4. Proeminenţele cu înălţimea mai mică de 5 mm, dar mai mare de 1,5 mm, trebuie să aibă muchii rotunjite.

Figura 3.2. Determinarea liniei planşeului

3.7.5. Grilajele, în special ale prizelor de aer, inclusiv ieşite în afara suprafeţei caroseriei, precum şi aripioarele de răcire a motorului cu răcire cu aer, în funcţie de distanţa dintre elementele amplasate consecutiv, trebuie să îndeplinească cerinţele specificate în tabelul 3.2.

Tabelul 3.2

Distanţa dintre elementele amplasate consecutiv, mm	Cerinţe
Mai mare de 40 mm	Raza de curbură (rotunjire) nu mai mică de 2,5 mm pe toată suprafaţa sa exterioară
Mai mare de 25 mm, dar nu mai mare de 40 mm	Raza de curbură nu mai mică de 1 mm pe toată suprafaţa sa exterioară
Mai mare de 10 mm, dar nu mai mare de 25 mm	Raza de curbură nu mai mică de 0,5 mm pe toată suprafaţa sa exterioară
Nu mai mare de 10 mm	Muchii rotunjite

3.7.6. Ştergătoarele de parbriz, geamurile din spate şi lămpile trebuie să aibă muchii rotunjite.

3.7.7. Raza de curbură a duzelor dispozitivelor de spălare a parbrizului şi de ştergere a lămpilor trebuie să fie de cel puţin 2,5 mm. Marginile duzelor care ies în afară mai puţin cu 5 mm trebuie rotunjite.

3.7.8. Roţile, piuliţele sau bolţurile de fixare a roţilor, capacele butucului şi capacele roţilor nu trebuie să aibă muchii cu vîrf ascuţit sau aşchietoare, proeminente pe suprafaţa jantei roţii.

3.7.9. Roţile nu trebuie să aibă piuliţe-fluture.

3.7.10. Roţile nu trebuie să iasă în afara conturului exterior al caroseriei în plan, cu excepţia anvelopelor, capacelor roţilor şi piuliţelor de fixare a roţilor. În cazul în care capacele roţilor şi piuliţele de fixare a roţilor ies în afara conturului exterior al caroseriei în plan, suprafeţele proeminente ale capacelor şi piuliţelor de fixare a roţilor sau a elementului de protecţie al acestora trebuie să aibă o rază de curbură de cel puţin 5 mm şi mărimea proeminenţei - nu mai mare de 30 mm.

3.7.11. Bordurile foliei metalice a caroseriei trebuie să aibă unghiul de îndoire de aproximativ 180°.

3.7.12. Deflectoarele de aer laterale sau jgheaburile de scurgere a apei în cazul în care nu sînt îndoite spre caroserie, astfel încît marginile lor să nu poată veni în contact cu balonul cu diametrul de 100 mm, trebuie să aibă o rază de curbură a muchiilor de cel puţin 1 mm.

3.7.13. Capetele barei de protecţie trebuie să fie îndoite în direcţia spre caroserie, astfel încît cu acestea să nu poată veni în contact balonul cu diametrul de 100 mm, iar distanţa dintre marginea barei de protecţie şi caroserie nu trebuie să depăşească 20 mm. Alternativ, capetele barei de protecţie pot fi încastrate în cavităţile caroseriei sau pot avea o suprafaţă comună cu caroseria.

3.7.14. Raza de curbură minimă a tuturor suprafeţelor rigide orientate spre exterior, care ies în afară mai mult de 5 mm, nu trebuie să fie mai mică de 5 mm. Celelalte suprafeţe proeminente trebuie să aibă muchii rotunjite.

3.7.15. Cuplajele şi troliurile de remorcare (dacă există) nu trebuie să iasă în afara suprafeţei frontale a barei de protecţie. Se admite o asemenea ieşire, în cazul în care aceasta este închisă cu un element de protecţie corespunzător cu o rază de cel puţin 2,5 mm.

3.7.16. Pentru autovehiculele unice din categoriile M₁ şi N₁ mînerele uşilor şi portbagajelor nu trebuie să iasă în afara suprafeţei exterioare a caroseriei mai mult de 40 mm, restul elementelor proeminente – mai mult de 30 mm.

3.7.17. Pentru autovehiculele unice din categoriile N₂ şi N₃ butoanele uşilor nu trebuie să iasă în afara suprafeţei exterioare a caroseriei mai mult de 30 mm, barele şi mînerele de fixare a capotei – mai mult de 70 mm, restul elementelor proeminente - mai mult de 50 mm.

3.7.18. În cazul mînerelor rotative, care se rotesc paralel cu planul uşii şi au capete deschise, aceste capete trebuie să fie îndoite spre suprafaţa caroseriei.

3.7.19. Mînerele rotative, care se rotesc în exterior în orice direcţie, dar nu paralel cu planul uşii, în poziţie închisă, trebuie să fie protejate de un cadru de protecţie sau adîncite. Capătul mînerului trebuie să fie îndreptat fie înapoi, fie în jos. Dacă aceste cerinţe nu sînt îndeplinite, astfel de mînere rotative trebuie să aibă un mecanism independent de reîntoarcere, iar în caz de nefuncţionare a mecanismului de reîntoarcere, ieşirea mînerelor în afară nu trebuie să depăşească 15 mm, iar muchiile lor trebuie să aibă razele de rotunjire de cel puţin 2,5 mm. În cazul în care proeminenţa mînerelor nu depăşeşte 5 mm, părţile orientate spre exterior trebuie rotunjite.

3.7.20. Sticla geamurilor care se deschid în afară, în raport cu suprafaţa exterioară a autovehiculului unic, nu trebuie la deschidere să aibă muchii, orientate spre înainte, şi nu trebuie să iasă în afara lăţimii de poziţie a autovehiculului unic.

3.7.21. Bordurile şi vizierele lămpilor nu trebuie să iasă în afară, în raport cu punctul cel mai proeminent de pe suprafaţa sticlei lămpii, mai mult de 30 mm (la măsurarea orizontală din punctul de contact al sferei cu diametrul de 100 mm concomitent cu sticla lămpii şi cu bordura (viziera) lămpii).

3.7.22. Consolele pentru cric nu trebuie să iasă în afara proiecţiei verticale a liniei planşeului, amplasată nemijlocit deasupra lor, mai mult de 10 mm.

3.7.23. Ţevile de eşapament care ies în afara proiecţiei verticale a liniei planşeului, amplasată nemijlocit deasupra lor, cu mai mult de 10 mm, trebuie să se termine cu o duză sau cu o muchie rotunjită avînd raza de curbură de cel puţin 2,5 mm.

3.7.24. Muchiile treptelor sau scărilor trebuie rotunjite.

3.7.25. Raza curburii marginilor proeminente ale aerodinamicelor laterale, panourilor de ploaie şi deflectoarelor pentru protecţia de murdărie a geamurilor trebuie să fie de cel puţin 1 mm.

3.7.26. Jgheaburile de scurgere a apei trebuie să aibă muchii îndoite spre caroserie, astfel încît acestea să nu poată fi atinse de sfera cu diametrul de 100 mm. Dacă prezenta cerinţă nu se îndeplineşte, aceste muchii urmează a fi închise cu un element de protecţie corespunzător, avînd o rază de cel puţin 2,5 mm.

3.8. Cerinţe privind dispozitivele de protecţie spate şi laterale
3.8.1. La autovehiculele unice din categoriile N₂, N₃ (cu excepţia tractoarelor cu şa), O₃ şi O₄ trebuie să fie instalate dispozitivele de protecţie spate şi laterale, pentru a exclude nimerirea autoturismului sub autovehicul în cazul accidentelor rutiere.

Se admite lipsa dispozitivelor de protecţie spate la autovehiculele unice ale căror caracteristici constructive nu permit instalarea dispozitivelor corespunzătoare.

Se admite instalarea dispozitivelor de protecţie laterale cu abateri de la cerinţele stabilite pentru autovehiculele unice ale căror caracteristici constructive nu permit a asigura în întregime îndeplinirea cerinţelor corespunzătoare.

3.8.2. Dispozitivul de protecţie spate trebuie să fie în lăţime nu mai mare decît lăţimea punţii spate şi nu mai scurt decît cu 100 mm pe fiecare parte.

3.8.3. Înălţimea dispozitivului de protecţie spate nu trebuie să fie mai mică de 100 mm.

3.8.4. Capetele dispozitivului de protecţie spate nu trebuie să fie îndoite înapoi.

3.8.5. Muchiile dispozitivului de protecţie spate trebuie să fie rotunjite la o rază de cel puţin 2,5 mm.

3.8.6. Distanţa de la suprafaţa de sprijin pînă la partea de jos a dispozitivului de protecţie spate, pe toată durata acestuia, nu trebuie să depăşească 550 mm.

3.8.7. Suprafaţa din spate a dispozitivului de protecţie spate trebuie să fie distanţată de partea din spate a autovehiculului unic nu mai mult decît cu 400 mm.

3.8.8. Dispozitivul de protecţie lateral nu trebuie să iasă în afara lăţimii gabaritului autovehiculului unic.

3.8.9. Partea exterioară a suprafeţei dispozitivului lateral de protecţie trebuie să fie distanţată de partea laterală a autovehiculului unic în interior nu mai mult decît cu 120 mm. În partea din spate, pe o distanţă de cel puţin 250 mm, suprafaţa exterioară a dispozitivului de protecţie lateral trebuie să fie distanţată de marginea exterioară a anvelopei exterioare spate în interior nu mai mult de 30 mm (fără a lua în considerare deformarea anvelopei în partea de jos sub greutatea autovehiculului unic).

3.8.10. Suprafaţa exterioară a dispozitivului de protecţie lateral trebuie să fie netedă.

3.8.11. În cazul în care dispozitivul de protecţie lateral este format din mai multe părţi, se admite amplasarea lor prin suprapunere, cu condiţia că capătul exterior al fiecărei părţi se află mai jos sau în spate. Se admite, de asemenea, jocul dintre părţi cu dimensiunea pe orizontală nu mai mare de 25 mm, totodată, partea din spate nu trebuie să iasă în afara părţii din faţă. Bolţurile, niturile şi alte elemente de fixare pot ieşi în afară la o distanţă de 10 mm de suprafaţa exterioară. Toate muchiile trebuie să fie rotunjite la o rază de cel puţin 2,5 mm.

3.8.12. În cazul în care dispozitivul de protecţie lateral constă din profiluri orizontale, distanţa dintre ele trebuie să fie nu mai mare de 300 mm şi înălţimea lor – nu mai mică de:

3.8.12.1. 50 mm – pentru autovehiculele unice din categoriile N₂ şi O₃;

3.8.12.2. 100 mm – pentru autovehiculele unice din categoriile N₃ şi O₄.

3.8.13. Capătul din faţă al dispozitivului de protecţie lateral pe orizontală trebuie să fie distanţat:

3.8.13.1. Pentru camioane – nu mai mult de 300 mm de la suprafaţa din spate a protectorului anvelopei roţii din faţă. Dacă în această zonă se află cabina conducătorului auto – nu mai mult de 100 mm de la partea din spate a cabinei;

3.8.13.2. Pentru remorci – nu mai mult de 500 mm de la suprafaţa din spate a protectorului anvelopei roţii din faţă;

3.8.13.3. Pentru semiremorci – nu mai mult de 250 mm de la suprafaţa de sprijin şi nu mai mult de 2,7 m de la centrul pivotului.

3.8.14. În cazul în care construcţia autovehiculului unic prevede un spaţiu suplimentar deasupra dispozitivului de protecţie lateral, în partea din faţă a acestuia, înălţimea dispozitivului de protecţie lateral trebuie majorată prin instalarea unui element suplimentar vertical cu lăţimea minimă de 50 mm pentru autovehiculele unice din categoriile N₂ şi O₃ şi 100 mm – pentru autovehiculele unice din categoriile N₃ şi O₄. Marginea din faţă a elementului suplimentar vertical trebuie să fie îndoită spre interior, iar lăţimea acestei părţi interioare nu trebuie să fie mai mică de 100 mm.

3.8.15. Partea din spate a dispozitivului de protecţie lateral pe orizontală trebuie să fie distanţată nu mai mult decît cu 300 mm de la suprafaţa frontală a benzii de rulare a anvelopei roţii din spate.

3.8.16. Distanţa de la suprafaţă de sprijin pînă la partea de jos a dispozitivului de protecţie lateral pe toată lungimea acestuia nu trebuie să depăşească 550 mm.

3.8.17. Distanţa maximă de la suprafaţa de sprijin pînă la marginea superioară a dispozitivului de protecţie lateral trebuie să constituie 950 mm. În cazul în care marginea de jos a unei caroserii fixe sau demontabile, dacă atare este prevăzut de construcţia autovehiculului unic, este amplasată sub această dimensiune, marginea superioară a dispozitivului de protecţie lateral trebuie să atingă nivelul marginii inferioare a caroseriei. Cu toate acestea, dacă o parte a caroseriei intersectează planul vertical, tangent la suprafaţa exterioară a pneului (fără a ţine cont de deformarea anvelopei în partea de jos sub greutatea autovehiculului unic), marginea superioară a dispozitivului de protecţie lateral poate fi distanţată de această parte nu mai mult decît cu 350 mm.

3.8.18. Roata de rezervă, containerul pentru bateriile de acumulator, rezervoarele de carburanţi, recipientele sistemului de frînare şi alte componente fixate permanent pe caroserie pot fi examinate ca părţi ale dispozitivelor de protecţie laterale, dacă acestea îndeplinesc cerinţele legale de mai sus pentru caracteristicile sale dimensionale.

3.8.19. Dispozitivul de protecţie lateral nu poate fi utilizat pentru fixarea conductelor de aer şi hidraulice.

3.9. Cerinţe privind securitatea antiincendiară
3.9.1. Combustibilul care poate să se scurgă la umplerea rezervorului (rezervoarelor) cu combustibil nu trebuie să nimerească pe sistemul de evacuare a gazelor de eşapament, ci trebuie orientat spre sol.

3.9.2. Rezervorul (rezervoarele) pentru combustibil nu trebuie să fie amplasat(e) în salonul pentru pasageri sau în alt compartiment, care este parte integrantă a acestuia, sau să constituie o oarecare suprafaţă a lui (planşeul, peretele, peretele despărţitor). Spaţiul pentru pasageri trebuie să fie separat de rezervorul (rezervoarele) de combustibil printr-un perete despărţitor. Peretele despărţitor poate avea orificii, cu condiţia ca acestea să fie amplasate în aşa fel încît, în condiţii normale de funcţionare, carburanţii din rezervor (rezervoare) să nu se poată scurge liber în salonul pentru pasageri sau în alt compartiment, care este parte integrantă a acestuia.

3.9.3. Gura de umplere a rezervorului de combustibil nu trebuie amplasată nici în salon, nici în compartimentul de bagaje, nici în secţia motorului şi trebuie să fie prevăzută cu un capac pentru a preveni scurgerile de combustibil.

3.9.4. Capacul gurii de umplere trebuie să fie ataşat la ţeava de umplere.

3.9.5. Cerinţele punctului 3.9.4. din prezenta secţiune se consideră, de asemenea, îndeplinite în cazul în care au fost întreprinse măsuri pentru a preveni scurgerile excesive ale vaporilor şi combustibilului în lipsa capacului gurii de umplere.

Acest lucru poate fi realizat cu ajutorul uneia din următoarele măsuri:

3.9.5.1. Utilizarea capacului nedetaşabil de umplere a gurii rezervorului de combustibil, care se deschide şi se închide în mod automat;

3.9.5.2. Utilizarea elementelor de proiectare care exclud scurgerile excesive ale vaporilor şi combustibilului, în lipsa capacului gurii de umplere;

3.9.5.3. Orice alte măsuri cu rezultat similar. Exemplele pot include, în special, utilizarea capacului cu cablu, capacului legat cu lanţuri sau capacului pentru deschiderea căruia se foloseşte aceeaşi cheie ca şi la contactul de pornire al autovehiculului unic. În ultimul caz, cheia trebuie scoasă din încuietoarea capacului gurii de umplere numai în poziţia închis.

3.9.6. Garnitura dintre capac şi ţeava de umplere trebuie să fie bine fixată. În poziţia închis capacul trebuie să se aranjeze compact pe garnitură şi ţeava de umplere.

3.9.7. Alături de rezervorul (rezervoarele) de combustibil nu trebuie să existe piese proeminente, muchii ascuţite etc., astfel încît rezervorul (rezervoarele) de combustibil să fie protejat(e) în caz de coliziune frontală sau laterală a autovehiculului unic.

3.9.8. Componentele sistemului de combustibil trebuie să fie protejate de părţile şasiului sau ale caroseriei de contactul cu obstacolele posibile de pe sol. O astfel de protecţie nu este necesară în cazul în care componentele ce se află în partea de jos a autovehiculului unic sînt amplasate faţă de sol mai sus de partea şasiului sau caroseriei, amplasată în faţa lor.

3.9.9. Instalaţia electrică şi conexiunile aparatelor electrice nu trebuie să aibă deteriorări vizibile, urme de scurt-circuit şi perforaţie a izolării.

4. Cerinţe privind securitatea ecologică
4.1. Cerinţe privind emisiile substanţelor poluante din gazele de eşapament ale autovehiculelor unice

Autovehiculele unice trebuie să corespundă cerinţelor naţionale cu privire la substanţele nocive.

4.2. Cerinţe privind zgomotul exterior al autovehiculelor unice

4.2.1. Nivelul zgomotului sistemului de evacuare al autovehiculului unic, măsurat la o distanţă de 0,5 m de la ţeava de eşapament a unui autovehicul unic în staţionare cu motorul în funcţiune la cursa în gol cu frecvenţa rotirii de 75 % din frecvenţa de rotire nominală corespunzătoare puterii maxime, nu trebuie să depăşească valorile specificate în tabelul 4.1.

Nivelurile admisibile de zgomot al sistemului de evacuare a motoarelor autovehiculelor unice

Tabelul 4.1

Categoria autovehiculului	Nivelul zgomotului, dBA
M1, N1	96
M2, N2	98
M3, N3	100

4.2.2. Sistemele de admisie a aerului şi gazelor de eşapament trebuie să fie complete, iar toate componentele lor – bine fixate. Ele nu trebuie să prezinte defecte ce ar provoca scurgeri de aer şi (sau) scurgeri ale gazelor de eşapament.

Anexa nr. 6

la Reglementarea tehnică „Omologarea

autovehiculelor şi certificarea

componentelor acestora”
Cerinţe suplimentare privind autovehiculele specializate şi speciale