Tabelul 3.3.1
Nivelurile de presiune acustică, dB, în benzile de octavă cu frecvenţele geometrice medii, Hţ
|
Nivelurile de zgomot, dBA
|
31,5
|
63
|
125
|
250
|
500
|
1000
|
2000
|
4000
|
8000
|
107
|
95
|
87
|
82
|
78
|
75
|
73
|
71
|
69
|
80
|
3.3.2.3. Caracteristicile de zgomot ale maşinilor sau valorile limită ale caracteristicilor de zgomot trebuie să fie specificate în certificatul de înmatriculare al acestora, îndrumarul (instrucţiunile) pentru exploatare sau în altă documentaţie însoţitoare.
3.4. Cerinţe privind supapele de siguranţă
ale recipientelor care lucrează sub presiune
3.4.1. Protecţiei supapelor de siguranţă sînt supuse recipientele în care este posibilă depăşirea presiunii de lucru de la sursa de alimentare, reacţia chimică, încălzirea instalaţiilor de încălzire, radiaţia solară, în cazul izbucnirii unui incendiu în apropierea recipientului etc.
3.4.2. Numărul de supape, dimensiunile şi randamentul trebuie să fie alese astfel încît în recipient să nu se poată crea o presiune care ar depăşi presiunea de calcul cu mai mult 0,05 MPa (0,5 kg/cm2) pentru recipientele cu o presiune de pînă la 0,3 MPa (3 kgf/cm2), cu 15 % - pentru recipientele cu o presiune mai mare de 0,3 şi 6,0 MPa (de la 3 pînă la 60 kgf/cm2) şi cu 10 % - pentru recipientele cu o presiune mai mare de 6,0 MPa (60 kgf/cm2).
În timpul funcţionării supapelor se admite depăşirea presiunii în recipient nu mai mult decît cu 25 % din presiunea calculată.
3.4.3. Construcţia şi materialele elementelor supapelor şi dispozitivele auxiliare ale acestora trebuie să asigure fiabilitatea funcţionării supapei în condiţiile de lucru.
3.4.4. Construcţia supapei trebuie să asigure libera deplasare a elementelor mobile ale supapei şi să excludă posibilitatea evacuării lor.
3.4.5. Construcţia supapelor şi a dispozitivelor lor auxiliare trebuie să excludă posibilitatea modificării spontane a reglării lor.
3.4.6. Construcţia supapei trebuie să excludă posibilitatea apariţiei impacturilor inadmisibile la deschidere şi închidere.
3.4.7. Supapele trebuie să fie amplasate în locurile accesibile pentru deservirea şi reparaţia practică şi sigură.
În cazul în care supapa care necesită o deservire sistematică este amplasată la o înălţime mai mare de 1,8 m, trebuie să fie prevăzute dispozitive pentru comoditatea deservirii.
3.4.8. Supapele la recipientele verticale trebuie să fie instalate pe fundul superior, iar la recipientele orizontale – pe generatoarea superioară în zona fazei de gaz (vapori) .
Supapele trebuie să fie instalate în locurile care exclud formarea zonelor stagnante.
3.4.10. Supapele de serviciu şi de siguranţă trebuie să aibă o capacitate de trecere egală care să asigure protecţia deplină a recipientului împotriva excesului de presiune mai mare decît cea admisibilă. Pentru asigurarea controlului şi reparării supapelor, înaintea şi în spatele lor trebuie să fie instalată o armătură de deconectare cu dispozitiv de blocare, care să excludă posibilitatea închiderii simultane a armăturii de blocare la supapele de serviciu şi de siguranţă, totodată, secţiunea de trecere la subansamblul de comutare în orice situaţie nu trebuie să fie mai mică decît secţiunea de trecere a supapei instalate.
3.4.11. Nu se admite utilizarea supapelor pentru reglarea presiunii în recipient sau într-un grup de recipiente.
3.4.12. Supapele de încărcare şi cu pîrghie se admite a fi instalate numai la recipientele staţionare.
3.4.13. Construcţia supapei de încărcare şi cu arc trebuie să prevadă un dispozitiv pentru a verifica buna funcţionare a supapei de serviciu în stare de funcţionare prin deschiderea forţată a acesteia în timpul funcţionării recipientului. Posibilitatea deschiderii forţate trebuie să fie asigurată la o presiune egală cu 80 % din presiunea reglării.
Se admite a instala supape fără dispozitive pentru deschiderea forţată, în cazul în care ele sînt inadmisibile în ceea ce priveşte proprietăţile mediului de lucru (nocive, explozive etc.) sau condiţiile procesului de lucru. În acest caz, verificarea supapelor se va efectua periodic, în termenele stabilite de regulamentul tehnologic, dar nu mai rar de o dată la 6 luni, cu condiţia excluderii posibilităţii îngheţării, clocotirii, polimerizării sau blocării de către mediul de lucru.
3.4.14. Arcurile supapei trebuie protejate de încălzirea inadmisibilă (răcirea) şi de impactul direct al mediului de lucru, dacă acesta are un efect negativ asupra materialului arcului.
3.4.15. Masa încărcăturii şi lungimea levierului supapei de încărcare (de sarcină) şi cu pîrghie sînt determinate pornind de la faptul că încărcătura se află la capătul levierului.
3.4.16. Supapele şi dispozitivele auxiliare trebuie să fie construite astfel încît, în cazul defectării oricărui organ de comandă sau de reglare sau încetării alimentării cu energie a supapei de comandă, să fie păstrată funcţia de protecţie a recipientului împotriva suprapresiunii prin dublare sau prin alte măsuri.
3.4.17. Construcţia supapei trebuie să prevadă posibilitatea de a fi comandată manual sau de la distanţă.
3.4.18. Supapele acţionate prin intermediul energiei electrice trebuie să fie asigurate cu două surse reciproc independente de alimentare. În circuitele electrice, în cazul în care deconectarea energiei provoacă un impuls ce deschide supapa, se admite o singură sursă de alimentare.
3.4.19. În cazul în care organul de comandă este o supapă de impuls, diametrul trecerii convenţionale a acestei supape trebuie să fie de minimum 15 mm.
3.4.20. Diametrul interior al liniilor de impuls (de aducţiune şi evacuare) trebuie să fie de minimum 20 mm şi nu mai mic decît diametrul duzei de ieşire a supapei de impulsuri. Liniile de impuls şi liniile de comandă trebuie să asigure o evacuare fiabilă a condensatului. Se interzice a instala dispozitive de blocare la aceste linii. Se admite a instala dispozitive de comutaţie, în cazul în care, în orice poziţie a acestui dispozitiv, linia de impuls va rămîne deschisă.
3.4.21. Mediul de lucru, pentru comanda supapei, nu trebuie să fie supus îngheţării, cocsificării, polimerizării şi să aibă efect coroziv asupra materialului supapei.
3.4.22. Construcţia supapei trebuie să asigure închiderea ei la o presiune de cel puţin 95 % din presiunea reglării.
3.4.23. Supapa trebuie să fie dotată cu cel puţin două circuite de comandă, care acţionează independent şi care trebuie să fie construite astfel încît, la defectarea unuia dintre circuitele de comandă, celălalt circuit să asigure funcţionarea fiabilă a supapei.
3.4.24. Supapele trebuie instalate pe racorduri sau conducte şi conectate direct la recipient.
Cînd pe un racord (conductă) se instalează mai multe supape, aria secţiunii transversale a racordului (conductei) nu trebuie să fie mai mică de 1,25 din aria totală a secţiunii supapelor instalate pe ea.
3.4.25. Căderea presiunii înaintea supapei în conducta de aducţiune la cea mai mare capacitate de trecere nu trebuie să depăşească 3% din presiunea reglării.
3.4.26. În conductele supapelor urmează a fi prevăzută o compensare necesară a dilataţiilor termice. Fixarea carcasei supapei şi a conductelor trebuie să fie calculată, ţinînd seama de sarcinile statice şi forţele dinamice care apar la declanşarea supapei.
3.4.27. Conductele de alimentare trebuie executate cu înclinaţie pe toată lungimea în partea recipientului. În conductele de aducţiune trebuie excluse schimbările bruşte ale temperaturii peretelui (şoc termic) la declanşarea supapelor.
3.4.28. Diametrul interior al conductei de aducţiune nu trebuie să fie mai mic decît diametrul maxim interior al racordului de aducţiune a supapei.
3.4.29. Diametrul interior şi lungimea conductelor de aducţiune se calculează reieşind din capacitatea maximă de trecere a supapei.
3.4.30. Diametrul interior al conductei de evacuare nu trebuie să fie mai mic decît diametrul maxim interior al racordului de evacuare a supapei.
3.4.31. Diametrul interior şi lungimea conductei de ieşire se calculează astfel încît, la consumul egal cu capacitatea maximă de trecere a supapei, contrapresiunea în racordul său de evacuare să nu depăşească contrapresiunea maxim admisibilă.
3.4.32. Conductele de joncţiune ale supapelor trebuie să fie protejate împotriva îngheţării în ele a mediului de lucru.
3.4.33. Selectarea mediului de lucru din racorduri, precum şi pe sectoarele conductelor de joncţiune de la recipient pînă la supape, nu se admite.
Anexa nr. 7
la Reglementarea tehnică „Omologarea
autovehiculelor şi certificarea
componentelor acestora”
Cerinţe privind autovehiculele aflate în exploatare
1. Cerinţe pentru sistemele de frînare
1.1. Se aplică cerinţele specificate la punctele 2.1.14 - 2.1.33 din anexa nr. 5 la prezenta Reglementare tehnică.
2. Cerinţe privind direcţia
2.1. Se aplică cerinţele specificate la punctul 2.2 din anexa nr. 5 la prezenta Reglementare tehnică.
2.2. Rotaţia maximă a volanului de direcţie trebuie să se limiteze doar la dispozitivele, prevăzute de construcţia autovehiculului.
3. Cerinţe privind dispozitivele de iluminare
exterioară şi marcajul retro-reflectorizant
3.1. Se aplică cerinţele specificate la punctele 1.3.1 - 1.3.2, 1.3.13, 1.3.14.1 - 1.3.14.7, 1.3.19.1, 1.3.21.1 - 1.3.21.3, 1.3.25.1 din anexa nr. 5 la prezenta Reglementare tehnică.
3.2. Unghiul de înclinare a planului (figura 1), care conţine partea stîngă (de la autovehicul) a limitei superioare clarobscure a fasciculului fazei de întîlnire (fazei scurte) a lămpilor de tipurile C, HC, DC, CR, HCR, DCR, trebuie să fie de ± 0,5 % în direcţia verticală de la valoarea normativă a unghiului de reglare, specificată în documentaţia de exploatare şi (sau) marcată pe autovehicul . În absenţa pe autovehicul şi în documentaţia de exploatare a datelor cu privire la valoarea normativă a unghiului de reglare, lămpile de tipurile C, HC, DC, CR, HCR, DCR vor fi reglate în conformitate cu valorile unghiului de înclinare α a fasciculului de lumină spre planul orizontal, conform figurii 1a, sau 1 b – conform tabelului 1. Normativele unghiului de reglare sînt determinate de valorile unghiului α, în funcţie de înălţimea H a instalării centrului optic al lămpii deasupra platformei de lucru pentru distanţa L de la centrul optic al lămpii pînă la ecran, sau de distanţa R pe ecran, de la proiecţia centrului optic al lămpii pînă la limita de lumină a fasciculului de lumină şi de distanţele L şi H.
3.3. Deviaţia unghiulară în direcţia orizontală a punctului de intersecţie a sectoarelor stîng orizontal şi drept oblic ale limitei clarobscure a fasciculului de lumină a lămpilor de tipul C, HC, DC, CR, HCR, DCR de la planul vertical, care trece prin axa de referinţă, trebuie să fie de maximum ± 0,5 %.
3.4. La autovehiculele ale căror lămpi sînt prevăzute cu un dispozitiv de corecţie, ultimul, la descărcarea autovehiculului, trebuie instalat în poziţia corespunzătoare încărcării.
3.5. Intensitatea luminii fiecărei lămpi în regimul „lumină de întîlnire”, măsurată în direcţia axei optice a lămpii şi în direcţia 52' în jos de la partea stîngă a limitei clarobscure, trebuie să corespundă valorilor indicate în tabelul 2.
Parametrii geometrici ai amplasării limitei clarobscure a fasciculului
fazei de întîlnire a lămpilor pe un ecran opac, în funcţie de înălţimea instalării lampelor, precum şi distanţa pînă la ecran
Tabelul 1
Distanţa de la centrul optic al lămpii pînă la planul platformei de lucru H, mm
|
Unghiul nominal de înclinaţie al fasciculului de lumină a lămpii în plan vertical α
|
Distanţa R de la proiecţia centrului optic pînă la limita clarobscură a lămpii de pe ecran, îndepărtată la10 m, mm
|
Unghi, min.
|
procente
|
Pînă la 600
|
34
|
1,00
|
100
|
De la 600 pînă la 700
|
45
|
1,30
|
130
|
De la 700 pînă la 800
|
52
|
1,50
|
150
|
De la 800 pînă la 900
|
60
|
1,76
|
176
|
De la 900 pînă la 1000
|
69
|
2,00
|
200
|
De la 1000 pînă la 1200
|
75
|
2,20
|
220
|
De la 1200 pînă la 1500
|
100
|
2,90
|
290
|
Intensitatea luminii lămpilor în regimul „lumină de întîlnire”
Tabelul 2
Tipul lămpii
|
Intensitatea luminii în direcţia axei optice a lămpii, cd, nu mai mult de
|
Intensitatea luminii în direcţia 52α în jos de la partea stîngă a limitei de lumina, cd, nu mai puţin de
|
С; CR
|
800
|
1600*
|
НС; HCR; DC; DCR
|
950
|
2200*
|
* În caz de neconcordanţă a parametrilor, obţinuţi cu motorul oprit, se efectuează măsurători cu motorul în funcţiune.
3.6. Verificarea parametrilor, specificaţi în tabelul 2, se efectuează după reglarea poziţiei fasciculului de lumină de întîlnire, în conformitate cu punctul 3.2 din prezenta anexă. În cazul neconformităţii parametrilor lămpii cu normativele indicate în tabelul 2, se efectuează reglarea repetată în limitele ± 0,5 % în direcţia verticală de la valoarea nominală a unghiul, conform tabelului 1, şi măsurarea repetată a intensităţii luminii.
3.7. Lămpile de tipurile R, HR, DR trebuie să fie reglate astfel încît centrul fasciculului de lumină să coincidă cu punctul de intersecţie al axei optice a lămpii cu ecranul (punctul 7 din figurile 1a şi 1b).
3.8. Intensitatea luminii tuturor tipurilor de lămpi R, HR, CR, HCR, DR, DCR, amplasate pe o singură parte a autovehiculului în regimul „fază de drum ” („fază lungă”), nu trebuie să fie mai mare de 10000 Cd, iar valoarea totală a intensităţii luminii tuturor lămpilor de tipurile indicate – mai mare de 225000 cd.
3.9. Intensitatea luminii lămpilor de tipurile CR, NCR, DCR în regimul „fază de drum” „fază lungă” este măsurată în direcţia axei optice a lămpii.
3.10. Intensitatea luminii lămpilor de tipurile R, HR, DR este măsurată în direcţia axei optice a lămpii după reglare, în conformitate cu punctul 3.7 din prezenta anexă.
3.11. Lămpile de ceaţă (tip B) trebuie să fie reglate astfel încît planul în care se află limita clarobscură a fasciculului să fie amplasat după cum este indicat în figura 1 şi tabelul 3. Totodată, limita clarobscură a fasciculului lămpii de ceaţă trebuie să fie paralelă cu planul platformei pe care este instalat autovehiculul.
a)
b)
c)
1 - axa de referinţă;
2 – partea orizontală (stînga) a limitei clarobscure;
3 – partea oblică (dreapta) a limitei clarobscure;
4 - planul vertical care trece prin axa de referinţă;
5 - planul paralel cu planul platformei de lucru pe care este instalat autovehiculul;
6 – planul ecranului opac;
α - unghiul de înclinaţie a fasciculului de lumină faţă de planul orizontal;
L - distanţa de la centrul optic al lămpii pînă la ecran;
7 - poziţia punctului de referinţă pentru măsurarea intensităţii luminii în direcţia axei de referinţă a dispozitivului de iluminare;
8 - poziţia punctului de referinţă pentru măsurarea intensităţii luminii în regimul „fază de întîlnire „fază scurtă”, în direcţia liniei, amplasate într-un plan vertical cu axa optică a dispozitivului pentru verificarea şi reglarea lămpilor şi orientată sub unghiul de 52α (unghiul direcţional) mai jos de partea orizontală a limitei clarobscure a fasciculului de lumină al luminii de întîlnire;
9 - poziţia punctului de referinţă pentru măsurarea intensităţii luminii lămpilor de ceaţă în direcţia 3° în sus;
10, 11 - coordonatele punctelor de măsurare a poziţiei limitei clarobscure în plan vertical;
R - distanţa pe ecran de la proiecţia centrului optic al lămpii pînă la poziţia orizontală (stînga) a părţii limitei clarobscure;
K - distanţa pe ecran de la proiecţia centrului optic al lămpii pînă la poziţia limitei clarobscure a fasciculului de lumină al lămpii de ceaţă;
H - distanţa de la proiecţia centrului optic al lămpii pînă la planul platformei de lucru;
U, S – coordonatele punctelor de măsurare ale poziţiei limitei clarobscure în planurile orizontal şi vertical, respectiv (valorile U ≤ 600 mm; S = 174,5 mm).
Figura 1. Schema amplasării autovehiculului la postul de verificare a luminii lămpilor, forma limitei clarobscure şi amplasarea punctelor de referinţă (de control) pe ecran:
a) – pentru regimul „lumină de întîlnire” cu sectorul drept înclinat al limitei clarobscure;
b) – pentru regimul „lumină de întîlnire” cu sectorul drept curbat al limitei clarobscure;
c) – pentru lămpile de ceaţă.
Parametrii de reglare a lămpilor de ceaţă
Tabelul 3
Distanţa de la centrul optic al lămpii pînă la planul platformei de lucru H, mm
|
Unghiul nominal de înclinaţie al fasciculului de lumină al lămpii în plan vertical α, nu mai mic de
|
Distanţa R de la proiecţia centrului optic al lămpii pînă la limita clarobscură pe ecran, îndepărtată la 10 m, mm
|
min.unghi
|
procente
|
Pînă la 800 inclusiv
|
34
|
1,0
|
200
|
Mai mult de 800
|
52
|
1,5
|
400
|
3.12. Intensitatea lămpii de ceaţă, măsurată în plan vertical, care trece prin axa de referinţă, nu trebuie să fie mai mare de 625 cd în direcţia de 3° în sus de la poziţia limitei clarobscure. În cazul neconformităţii intensităţii luminii cu valoarea indicată mai sus, se efectuează reglarea repetată nu mai jos de minus 0,5 % în direcţia verticală de la valoarea nominală a unghiului, conform tabelului 3, şi măsurarea intensităţii.
3.13. Schimbarea locurilor de amplasare şi demontare a lămpilor, lămpilor de semnalizare, triunghiurilor reflectorizante şi marcajului de contur, prevăzute de documentaţia de exploatare, nu se admite.
3.14. La autovehiculele scoase din producţie se admite înlocuirea dispozitivelor de iluminare cu alte tipuri utilizate la autovehicule.
4. Cerinţe pentru dispozitivele de
ştergere şi spălare a parbrizelor
4.1. Se aplică cerinţele specificate la punctele 2.4.5 şi 2.4.7 din anexa nr. 5 la prezenta Reglementare tehnică.
4.2. Dispozitivele de ştergere şi spălare a parbrizelor trebuie să fie funcţionabile.
Dostları ilə paylaş: |