A methodology for Benchmarking the tvet in Romania

EUROPEAN UNION



Proiect finanţat prin Phare




MERI/ NCDTVET-PIU



Activitatea 06

Asistenţă în utilizarea şi dezvoltarea instrumentelor
pentru asigurarea calităţii


6.3: Elaborarea unei metodologii de benchmarking pentru instituţiile ÎPT¹

Instruire şi Consultanţă pentru Dezvoltarea Continuă a Sectorului ÎPT, România,

PHARE TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

2009

C
¹ N.tr.: benchmarking = metodă de comparare cu cele mai bune practici
onţinutul prezentului material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

CUPRINS:

Introducere 3

Conceptul general şi dimensiunile benchmarking-ului 4

De ce aplicarea analizei comparative în învăţământul profesional şi tehnic din România? 5

Ce este un indicator al analizei comparative? 6

Tipuri de analiză comparativă 8

Elaborarea şi selectarea indicatorilor analizei comparative 9

Procesul analizei comparative 11

A.Context: profil instituţional şi benchmarking 11

B. Scop, obiective şi perspective 12

C. Definirea modelului de benchmarking 12

D. Planificarea şi managementul exerciţiului de benchmarking 13

E. Colectarea datelor 15

F. Convertirea procesului de benchmarking în noi abordări şi modalităţi de operare 18

Benchmarking pentru stabilirea eficacităţii educaţionale a unei instituţii ÎPT 18

Calitatea predării 19

Procese de asigurare a calităţii 20

Rezultatele elevilor/studenţilor 21

Aspecte de luat în considerare în viitor în benchmarking în sistemul ÎPT 26

Aspecte privind implementarea 27

ANEXA A 30

INDICATORI CHEIE DE PERFORMANŢĂ PENTRU PROCESUL DE BENCHMARKING AL OFERTEI ÎPT ÎN ROMÂNIA 30

Următorul set de 15 indicatori de performanţă reprezintă date de bază care pot fi utilizate pentru a crea indicatori de referinţă pentru compararea furnizorilor ÎPT. 30

Grup A: Indicatori de intrare: 30

Grup B: Indicatori de proces: 36

Grup C: Indicatori de ieşire: 41

ANEXA B 48

CHESTIONAR PRIVIND STABILIREA PROFILULUI INSTITUŢIONAL 48

ANEXA C 52

MODEL DE BENCHMARKING: 52

ANEXA D 54

Definiţii 54

Literatură în domeniul benchmarking-ului 57

A treia versiune/iunie, 2009

Introducere

Într-un mediu din ce în ce mai competitiv pentru educaţia şi formarea profesională, dublat de demersurile la nivel naţional şi european pentru reformă, atât la nivel sectorial, cât şi la nivel de unitate de învăţământ, îmbunătăţirea performanţei instituţiilor ÎPT a devenit extreme de importantă în România. De asemenea, devine esenţial ca acest sector care, în ultimii ani, a reuşit să atragă finanţare din partea programelor naţionale şi europene de dezvoltare, să demonstreze responsabilitate în utilizarea finanţării publice, calitatea educaţiei şi formării profesionale, precum şi contribuţia sa la dezvoltarea economică.

În ultimii doi ani, sectorul învăţământului profesional şi tehnic din România a dezbătut, implementat, iar în prezent colectează date pentru a sprijini politica guvernului vizând îmbunătăţirea ocupabilităţii absolvenţilor, a planificării dezvoltării la nivel naţional, regional şi local, precum şi restructurarea sistemului ÎPT.

La nivel european, caracterul deschis al coordonării între statele membre stabileşte indicatorii de referinţă calitativi şi cantitativi, ca modalitate de comparare a celor mai bune practici. Indicatorii de referinţă sunt utilizaţi pe scară largă pentru a stabili ţinte de realizare, de exemplu, prin setul de 23 de standarde şi linii directoare privind asigurarea calităţii definite de ENQA şi adoptate în cadrul Conferinţei de la Bergen, din 2005, reunind miniştrii celor 47 de state semnatare, membre ale procesului Bologna. Aceste standarde şi linii directoare europene (ESG) oferă instituţiilor de învăţământ superior din întreaga Europă sprijin în vederea îmbunătăţirii politicilor şi procedurilor vizând asigurarea internă a calităţii. Exerciţiile de benchmarking aplicate diferitelor aspecte privind asigurarea calităţii, efectuate în ultimii ani de diferite universităţi europene, au condus aceste standarde şi linii directoare către o etapă mai avansată. Similar, lista criteriilor de calitate şi a descriptorilor indicativi al nivel de sistem şi de furnizor în Cadrul European de Referinţă pentru Asigurarea Calităţii (EQARF) oferă bazele pentru progresul procesului de comparare, la nivel naţional, cu cele mai bune practici europene în educaţia şi formarea profesională.

Acesta este contextul în care a fost elaborată Metodologia de Benchmarking pentru instituţiile ÎPT din România, ca parte a activităţilor din cadrul proiectului PHARE TVET 6. Metodologia de Benchmarking intenţionează să ofere factorilor decizionali în domeniul calităţii o platformă pentru evaluarea şi compararea eficacităţii educaţionale a instituţiilor ÎPT şi, în special, a programelor pe care acestea le furnizează. Scopul este să se permită structurilor însărcinate cu asigurarea calităţii la nivelul instituţiei să îşi îmbunătăţească demersurile şi să cunoască mai bine realizările şi practicile altor instituţii, acesta ghidând elaborarea Metodologiei. Mai mult, unul dintre principalele scopuri ale Metodologiei este să sprijine unităţile de învăţământ şi autorităţile naţionale cu atribuţii în domeniul ÎPT să creeze un proces de benchmarking solid, bazat pe un set adecvat de criterii de performanţă vizând îmbunătăţirea calităţii în educaţie şi formare profesională.