DIAGNOSTIC: diagnosticul pozitiv: este sugerat de tabloul clinic caracteristic si confirmat de datele biochimice, in special de dozarea activitatii enzimei HGPRT; diagnosticul diferential: de alte paralizii cerebrale infantile, de care se deosebeste prin prezenta automutilarii. Paraclinic, diagnosticul diferential se face cu alte hiperuricemii: hiperuricemia tranzitorie neonatala, alte sindroame hiperuricemice de care sindromul Lesch-Nyhan se diferentiaza prin importanta uricozuriei (raportul acid uric urinar/creatinina urinara are valori de 3-4, in timp ce in alte stari hiperuricemice el este inferior valorii de 0,75), cresterea raportului urinar Hx/X si demonstrarea deficitului enzimatic specific. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC: Evolutia este progresiva, fiind grevata de handicapuri multiple: handicapul motor, totdeauna important, cel putin incepand de la varsta de 2-3 ani, deficitul intelectual, agravat de tulburarile motorii si de vorbire, ca si de stimularea insuficienta impusa de tulburarile de comportament(izolarea de copiii de aceeasi varsta). Un element deosebit al prognosticului este prezenta insuficientei renale cronice, care conduce la deces precoce.
PROFILAXIE SI TRATAMENT PROFILAXIE: depistarea formelor heterozigote- este posibila in culturile de fibroblasti, mozaicismul fiind evidentiat in culturi de fibroblasti. Prin metode autoradiografice sau radioizotopice, se demonstreaza ca celulele afectate nu utilizeaza hipoxantina marcata radioactiv, nu o incorporeaza in citoplasma sub forma ADN sau ARN; sfatul genetic; intreruperea terapeutica a sarcinii: in cazul in care o femeie insarcinata este cunoscuta ca heterozigota sau a avut deja un copil cu sindrom Lesch-Nyhan, sunt indicate urmatoarele masuri: amniocenteza la varsta de 16-18 saptamani de sarcina; determinarea sexului fetal; cultura de celule amniotice si dozarea activitatii enzimatice; in caz de fat de sex masculin dovedit ca purtator al tarei este indicat avortul terapeutic. TRATAMENT: Masuri simptomatice: alimentatia si hidratarea corecta sunt impuse de existenta tulburarilor de deglutitie, a varsaturilor recurente si a poliuriei; tratamentul complicatiilor infectioase(ITU), mecanice(obstructive) si metabolice(insuficienta renala cronica);
-masuri fizioterapice care vizeaza contracturile si atetoza; -masuri fizioterapice care vizeaza contracturile si atetoza; -evitarea automutilarii necesita: imobilizarea membrelor, restrictia miscarilor, tratament stomatologic(eventual extractii dentare in caz de muscaturi recurente); -incercarea ameliorarii tulburarilor de comportament pe cale medicamentoasa(Diazepam in doze sedative), vizand mentinerea unui contact suficient cu mediul exterior si anturajul; tratamentul de stimulare neuropsihica(dificil, necesita institutii specializate si personal competent). MASURILE SPECIFICE DE TRATAMENT -dieta saraca in purine nu pare sa aiba un efect deosebit, intrucat hiperproductia de acid uric se datoreste cresterii sintezei de novo a acestuia; - tratamentul specific consta in folosirea Allopurinolului per os(10-20mg/kg/zi sau 200-600mg/24 ore, in 3-4 prize. Bazele teoretice ake utilizarii medicamentului sunt reprezentate de efectele sale de reducere a productiei totale de purine, de crestere a excretiei oxipurinelor(xantina si hipoxantina) si de reducere a uricozuriei. Si practic se obtin efecte biologice importante: scaderea uricemiei si uricozuriei, cresterea proportionala a xantinuriei si hipoxantinuriei. Rezultatele clinice sunt insa mai slabe: litiaza si manifestarile renale pot fi prevenite, se poate observa o ameliorare a functionalitatii renale, artropatia si tofii gutosi pot fi preveniti. Chiar instituit in perioada neonatala, tratamentul cu Allopurinol(Milurit) nu poate impiedica dezvoltarea atingerii neurologice. Efectele secundare sunt rare si constau in: rashuri cutanate, diaree, disconfort digestiv, exacerbarea durerilor articulare la inceputul tratamentului;
-alte masuri utile de crestere a uricozuriei sunt: utilizarea Probenecidului in formele cu functie renala normala(acesta creste clearance-ul acidului uric); -alte masuri utile de crestere a uricozuriei sunt: utilizarea Probenecidului in formele cu functie renala normala(acesta creste clearance-ul acidului uric); - utilizarea experimentala a adeninei si a 2,6-diamino-purinei n-a dat efectele scontate asupra manifestarilor neurologice din sindromul Lesch-Nyhan. In schimb, anemia macrocitara raspunde la adenina, dar nu si la administrarea folatilor.-
GUTA GUTA La copil, hiperuricemiile secundare sunt mult mai frecvente decat guta primara(o boala rara la copil care afecteaza predominant sexul masculin. a) ETIOLOGIE: Este vorba de o afectiune cu mecanism genetic de producere si transmitere ereditara variabila: autosomal dominant cu penetranta variabila, recesiv legat de sex(X-linkat). b) TABLOUL CLINIC: -DEBUTUL se situeaza obisnuit, in a 2-a decada de viata, dar-exceptional-boala poate debuta foarte precoce; -MANIFESTARILE PRECOCE: Litiaza urica are drept semne clinice: cristaluria(culoare portocalie a urinii), hematurie macroscopica sau microscopica, colici renale, infectii urinare recidivante, accidente obstructive. Litiaza urica este obisnuit radiotransparenta. Nefropatia interstitiala se manifesta prin proteinurie si tulburari de concentratie a urinii. Evolutia se face catre insuficienta renala cronica, uneori remar cabil de precoce(in primul an de viata).
Dostları ilə paylaş: |