A patra generaţIE
Yüklə 0,8 Mb.
|
REVERSUL : IOEL 2,23-3,2 Ioel 2,23-3,2 2:23. Si voi, copii ai Sionului, bucurati-va si inveseliti-va in Domnul Dumnezeul vostru, caci El va va da ploaie la vreme, va va trimite ploaie timpurie si tarzie, ca odinioara. 2:24. Ariile se vor umple de grau, vor geme tocitoarele si teascurile de must si de untdelemn, 2:25. va voi rasplati astfel anii pe care i-au mancat lacustele Arbeh, Ielec, Hasil si Gazam, ostirea Mea cea mare pe care am trimis-o impotriva voastra. 2:26. Veti manca si va veti satura, si veti lauda Numele Domnului Dumnezeului vostru care va face minuni cu voi, si poporul Meu niciodata nu va mai fi de ocara! 2:27. Si veti sti ca Eu sunt in mijlocul lui Israel, ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, si nu este altul afara de Mine. Si poporul Meu niciodata nu va mai fi de ocara. 2:28. Dupa aceea voi turna Duhul Meu peste orice faptura; fiii si fiicele voastre vor proroci, batranii vostri vor visa vise, si tinerii vostri vor avea vedenii. 2:29. Chiar si peste robi si peste roabe voi turna Duhul Meu in zilele acelea. 2:30. Voi face sa se vada semne in ceruri si pe pamant: sange, foc si stalpi de fum; 2:31. soarele se va preface in intuneric, si luna, in sange, inainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare si infricosata. 2:32. Atunci oricine va chema Numele Domnului va fi mantuit. Caci mantuirea va fi pe muntele Sionului si la Ierusalim, cum a fagaduit Domnul, si intre cei ramasi pe care-i va chema Domnul. 2:1. Caci iata ca in zilele acelea si in vremurile acelea, cand voi aduce inapoi pe prinsii de razboi ai lui Iuda si ai Ierusalimului, 2:2. voi strange pe toate neamurile si le voi cobori in valea lui Iosafat. Acolo, Ma voi judeca cu ele pentru poporul Meu, pentru Israel, mostenirea Mea, pe care l-au risipit printre neamuri, impartind intre ele tara Mea. „Un lucru va fi înţeles cu siguranţă în curând – marea apostazie care se dezvoltă , creşte şi devine tot mai puternică şi care va continua să facă astfel, până când Domnul va coborî din cer cu un strigăt. Ni se spune să ne ţinem cu putere de principiile de la începutul credinţei bisericii noastre şi să înaintăm cu putere spre o credinţă mai mare. Să păstrăm mereu credinţa care a fost confirmată de Duhul Sfânt al lui Dumnezeu de la evenimentele timpurii ale experienţei noastre şi până în prezent. Acum avem nevoie de o credinţă mai largă, mai adâncă, mai serioasă şi mai neşovăitoare în călăuzirea Duhului Sfânt. Dacă am avut nevoie de dovada vizibilă a puterii Duhului Sfânt pentru a confirma adevărul la început, după trecerea datei, avem nevoie de toate dovezile pentru a confirma adevărul astăzi, când sufletele se îndepărtează de credinţă şi dau atenţie duhurilor înşelătoare şi învăţăturilor dracilor. Acum nu trebuie să aibă loc nicio slăbire a puterilor sufletului”. – New York Indicator, 7 februarie, 1906 Fapte 3,19–21 3:19. Pocaiti-va, dar, si intoarceti-va la Dumnezeu, pentru ca sa vi se stearga pacatele, ca sa vina de la Domnul vremurile de inviorare 3:20. si sa trimita pe Cel ce a fost randuit mai dinainte pentru voi: pe Isus Hristos, 3:21. pe care cerul trebuie sa-L primeasca, pana la vremurile asezarii din nou a tuturor lucrurilor; despre aceste vremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfintilor Sai proroci din vechime. STRIGĂTUL DE LA MIEZUL NOPŢII Ioel 1,5 Treziti-va, betivilor, si plangeti! Vaitati-va, toti cei ce beti vin, caci vi s-a luat mustul de la gura! PENTRU ACEASTĂ CATEGORIE „ ‘Atunci Petru s-a sculat în picioare cu cei unsprezece, a ridicat glasul şi le-a zis: Bărbaţi iudei şi voi toţi care locuiţi în Ierusalim, să ştiţi lucrul acesta, şi ascultaţi cuvintele mele! Oamenii aceştia nu sunt beţi, cum vă închipuiţi voi, căci nu este decât al treilea ceas din zi. Ci aceasta este ce a fost spus prin proorocul Ioel’. Citiţi istorisirea. Domnul lucra prin metoda aleasă de El, dar dacă asemenea manifestări ar avea loc printre noi, cei peste care vine sfârşitul lumii, nu ar batjocori unii, ca în ocazia aceea? Cei care nu se lasă influenţaţi de Duhul Sfânt nu-L recunosc. Pentru această categorie, ucenicii păreau a fi ca nişte oameni beţi”. – Testimonies to Ministers, p.66. MUSTUL (VINUL CEL NOU) LUAT DE LA GURĂ Ioel 1,5 Treziti-va, betivilor, si plangeti! Vaitati-va, toti cei ce beti vin, caci vi s-a luat mustul de la gura! „Parabola Celor Zece Fecioare din Matei 25 ilustrează, de asemenea, experienţa poporului adventist”. – Tragedia veacurilor, p.393 „O lume întreagă zace în nelegiuire, în amăgire şi înşelăciune, chiar în umbra morţii – adormită, adormită. Cine simte povara sufletului pentru a o trezi? Ce voce poate să ajungă la ea? Mintea mea a fost purtată în viitor, când va fi dat semnalul. ‘Iată, Mirele vine, ieşiţi-I în întâmpinare’. Dar unii vor amâna obţinerea untdelemnului, pentru a-şi reumple candelele şi, prea târziu, vor constata propriul caracter, care este reprezentat de untdelemn, nu este transferabil”. – Review and Herald, 11 februarie, 1896. BEŢIVII DIN EFRAIM Ioel 1,5 Treziti-va, betivilor, si plangeti! Vaitati-va, toti cei ce beti vin, caci vi s-a luat mustul de la gura! 1 Corinteni 14,32–33 14:32. Duhurile prorocilor sunt supuse prorocilor; 14:33. caci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neoranduielii, ci al pacii, ca in toate bisericile sfintilor. Isaia 28,1 1. Vai de cununa ingamfata a betivilor lui Efraim, de floarea vestejita, care este stralucirea podoabei sale pe culmea vaii manoase a celor ce se imbata! MUSTUL (VINUL CEL NOU) Matei 9,16–17 9:16. Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haina veche; pentru ca si-ar lua umplutura din haina, si ruptura ar fi mai rea. 9:17. Nici nu pun oamenii vin nou in burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsa, si burdufurile se prapadesc; ci vinul nou il pun in burdufuri noi, si se pastreaza amandoua." Luca 5,37–39 5:37. Si nimeni nu pune vin nou in burdufuri vechi; altminteri, vinul cel nou sparge burdufurile, se varsa, si burdufurile se prapadesc; 5:38. ci vinul nou trebuie pus in burdufuri noi, si amandoua se pastreaza. 5:39. Si nimeni, dupa ce a baut vin vechi, nu voieste vin nou, caci zice: "Este mai bun cel vechi". [22] O DOCTRINĂ NOUĂ „Învăţătura lui Hristos, deşi era reprezentată prin vinul cel nou, nu era o doctrină nouă, ci descoperirea aceleia care se dăduse la început. Dar, pentru farisei, adevărul lui Dumnezeu îşi pierduse semnificaţia şi frumuseţea de la început. Învăţătura lui Hristos era pentru ei, aproape în toate privinţele, ceva nou şi era nerecunoscută şi neştiută de ei”. – Hristos Lumina lumii, p.279. „În fiecare veac are loc o nouă dezvoltare a adevărului. Dumnezeu adresează un mesaj special pentru fiecare generaţie. Toate adevărurile vechi sunt esenţiale. Un adevăr nou nu este independent de cele vechi, ci reprezintă o dezvăluire mai clară a acestora. Numai în măsura în care am înţeles adevărurile vechi, le putem înţelege pe cele noi. Când a dorit să le descopere ucenicilor adevărul privitor la învierea Sa, Domnul Hristos ‘ a început de la Moise şi de la toţi proorocii, şi le-a tâlcuit în toate Scripturile, ce era cu privire la El ’ (Luca 24,27). Dar lumina care străluceşte în noua descoperire a adevărului le glorifică pe cele vechi. Acela care respinge sau neglijează adevărul nou, de fapt, nu le deţine nici pe cele vechi. Pentru El, adevărul îşi pierde puterea vitală şi devine o formă lipsită de viaţă. „Există unii care declară că ei cred şi propovăduiesc învăţăturile Vechiului Testament, în timp ce le resping pe cele ale Noului Testament. Dar refuzând să accepte învăţăturile Domnului Hristos, ei dovedesc faptul că nu cred nici cele spuse de patriarhi şi profeţi. ‘Căci, dacă aţi crede în Moise’ , a spus Isus, ‘M-aţi crede şi pe Mine, pentru că el a scris despre Mine’ (Ioan 5,46). Prin urmare, învăţătura lor, deşi este inspirată din Vechiul Testament, nu are nici o putere. „Mulţi dintre cei care pretind că învaţă şi cred Evanghelia se află într-o greşeală asemănătoare. Ei lasă la o parte Scripturile Vechiului Testament, despre care Domnul Hristos declara: ‘Tocmai ele mărturisesc despre Mine’ (Ioan 5,39). Prin respingerea Vechiului Testament, în realitate, ei resping şi Noul Testament, pentru că ambele sunt părţi ale unui întreg indivizibil. Nici un om nu poate prezenta corect Legea lui Dumnezeu fără să prezinte şi Evanghelia, şi nu poate prezenta Evanghelia fără să prezinte şi Legea. Legea este întruparea Evangheliei, iar Evanghelia este dezvăluirea Legii. Legea este rădăcina, iar Evanghelia este floarea plăcut mirositoare şi fructul pe care îl poartă”. – Parabolele Domnului Hristos, p.127-128.
„Învăţătorul ceresc întreabă: ‘Ce înşelăciune mai puternică poate să zăpăcească mintea, decât pretenţia că zideşti pe temelia cea bună şi că Dumnezeu îţi primeşte lucrarea, când, în realitate, faci multe fapte după planuri lumeşti şi păcătuieşti împotriva lui Iehova? O, e o mare înşelăciune, o amăgire fascinantă, care pune stăpânire pe minte, atunci când oamenii care au cunoscut odată adevărul iau înfăţişarea evlaviei drept spiritul şi puterea ei; când îşi închipuie că sunt bogaţi, că s-au îmbogăţit şi că nu duc lipsă de nimic, când în realitate sunt lipsiţi de orice.’ „Dumnezeu nu S-a schimbat faţă de slujitorii Săi credincioşi, care îşi păstrează hainele nepătate. Dar mulţi strigă: ‘Pace şi siguranţă’, când asupra lor se abate o prăpădenie neaşteptată. Dacă nu are loc o pocăinţă desăvârşită, dacă oamenii nu-şi umilesc inima prin mărturisire şi dacă nu primesc adevărul, aşa cum este el în Isus, nicidecum nu vor intra în cer. Atunci când va avea loc curăţirea în rândurile noastre, noi nu vom mai sta tihniţi, fălindu-ne că suntem bogaţi, că ne-am îmbogăţit şi nu mai avem nevoie de nimic”. [23] „Cine poate spune pe bună dreptate: ‘Aurul nostru e curăţit în foc şi hainele noastre nu sunt mânjite de lume?’ L-am văzut pe Învăţătorul nostru, arătând spre veşmintele aşa-numitei neprihăniri. Smulgându-le, a dezgolit murdăria ce era dedesubt. Apoi mi-a zis: ‘Nu vezi cum şi-au acoperit în mod pretenţios murdăria şi putreziciunea caracterului? Cum a ajuns cetatea cea credincioasă o desfrânată! Casa Tatălui Meu a fost făcută o casă de negustorie, un loc de unde s-a depărtat prezenţa şi gloria divină! Din pricina aceasta e slăbiciune şi lipseşte puterea’. „Dacă biserica, acum dospită de propria ei apostazie, nu se căieşte şi nu se întoarce, va mânca din roadele propriilor ei fapte, până se va scârbi de ea însăşi. Dacă se împotriveşte la rău şi alege ce e bine, dacă Îl caută pe Dumnezeu cu toată smerenia şi corespunde înaltei sale chemări în Hristos, stând pe platforma adevărului veşnic şi, prin credinţă, îşi însuşeşte realizările pregătite pentru ea, biserica va fi vindecată. Ea va apărea în simplitatea şi curăţia date ei de Dumnezeu, scăpată din toate încurcăturile pământeşti, dovedind că adevărul a făcut-o într-adevăr liberă. Atunci membrii ei vor fi într-adevăr aleşii lui Dumnezeu, reprezentanţii Lui”. – Mărturii, vol.8, p.249-250. VOI ALEGE CE ESTE SPRE NEFERICIREA LOR (voi alege amăgirile lor – versiunea engleză) Isaia 66,1–13 1. Asa vorbeste Domnul: "Cerul este scaunul Meu de domnie, si pamantul este asternutul picioarelor Mele! Ce Casa ati putea voi sa-Mi ziditi si ce loc Mi-ati putea voi da ca locuinta? 66:2. Toate aceste lucruri doar mana Mea le-a facut si toate si-au capatat astfel fiinta - zice Domnul. - Iata spre cine Imi voi indrepta privirile: spre cel ce sufera si are duhul mahnit, spre cel ce se teme de cuvantul Meu. 66:3. Cine injunghie un bou ca jertfa nu este mai bun decat cel ce ucide un om; cine jertfeste un miel este ca cel ce ar rupe gatul unui caine; cine aduce un dar de mancare este ca cel ce ar varsa sange de porc; cine arde tamaie este ca cel ce s-ar inchina la idoli; toti acestia isi aleg caile lor, si sufletul lor gaseste placere in uraciunile lor. 66:4. De aceea, si Eu voi alege ce este spre nefericirea lor si voi aduce peste ei lucrurile de care se tem, caci, cand am chemat Eu, n-au raspuns, si, cand am vorbit Eu, n-au ascultat, ci au facut ce este rau inaintea Mea si au ales ce nu-Mi place!" 66:5. Ascultati cuvantul Domnului, voi care va temeti de cuvantul Lui: "Iata ce zic fratii vostri care va urasc si va izgonesc din pricina Numelui Meu: "Sa-Si arate Domnul slava, ca sa va vedem bucuria!" - Dar ei vor ramane de rusine!" 66:6. Un glas rasunator iese din cetate! Un glas iese din Templu! Este glasul Domnului, care da vrajmasilor lui plata cuvenita! 66:7. "Inainte ca sa simta dureri, a nascut si inainte ca sa-i vina suferintele, a dat nastere unui fiu. 66:8. Cine a auzit vreodata asa ceva? Cine a vazut vreodata asa ceva? Se poate naste oare o tara intr-o zi? Se naste un neam asa dintr-odata? Abia au apucat-o muncile, si fiica Sionului si-a si nascut fiii! 66:9. As putea sa deschid pantecele mamei si sa nu las sa nasca? - zice Domnul. - Eu, care fac sa nasca, as putea sa impiedic oare nasterea? - zice Dumnezeul tau. 66:10. Bucurati-va impreuna cu Ierusalimul si inveseliti-va cu el, toti cei ce-l iubiti; impartiti si bucuria cu el, acum, toti cei ce l-ati plans, 66:11. ca sa fiti saturati band laptele mangaierilor lui, ca sa va desfatati in totul de plinatatea slavei lui." 66:12. Caci asa vorbeste Domnul: "Iata, voi indrepta spre el pacea ca un rau, si slava neamurilor, ca un parau iesit din matca, si veti fi alaptati, veti fi purtati in brate si dezmierdati pe genunchi. 66:13. Cum mangaie pe cineva mama sa, asa va voi mangaia Eu; da, veti fi mangaiati in Ierusalim!" PUNEŢI-VĂ PICIOARELE CU FERMITATE PE PLATFORMĂ „Cei care îşi urmează propria gândire şi merg pe propria cale îşi vor forma caractere greşite. Învăţături inutile şi păreri subtile vor fi prezentate într-o modalitate plauzibilă, pentru a-i înşela, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi. Zidesc membrii bisericii pe Stâncă? Furtuna vine, o furtună care va pune la încercare credinţa fiecărui om, indiferent de felul acesteia. Cei credincioşi trebuie să fie acum înrădăcinaţi cu putere în Hristos, deoarece, altfel, vor fi duşi în rătăcire de vreo idee falsă. Credinţa voastră trebuie să fie confirmată de Cuvântul lui Dumnezeu. Ţineţi cu putere mărturia vie a adevărului. Aveţi credinţă în Hristos ca Mântuitor personal. El a fost şi va fi întotdeauna Stânca veacurilor. Mărturia Duhului lui Dumnezeu este adevărată. Nu vă schimbaţi credinţa pentru nicio formă de învăţătură care vă farmecă sufletul, oricât de plăcută ar putea să pară. „Falsităţile lui Satana se înmulţesc acum, iar cei care se abat de la calea adevărului se vor rătăci. Pentru că nu au nimic de care să se ancoreze, ei vor aluneca de la o amăgire la alta, purtaţi de vânturile unor învăţături ciudate. Satana a coborât cu o mare putere. Mulţi vor fi înşelaţi de minunile lui. Cei care acceptă ştiinţa lui vor fi printre aceia cărora Hristos le adresează cuvintele: ‘Cel ce are cele şapte Duhuri ale lui Dumnezeu şi cele şapte stele: Ştiu faptele tale: că îţi merge numele că trăieşti, dar eşti mort. Veghează, şi întăreşte ce rămâne, care e pe moarte, căci n-am găsit faptele tale desăvârşite înaintea Dumnezeului Meu. Adu-ţi aminte dar cum ai primit şi auzit! Ţine, şi pocăieşte-te!’ „Îndemn pe fiecare să fie clar şi ferm cu privire la adevărurile sigure pe care le-am auzit, le-am primit şi le-am susţinut. Declaraţiile Cuvântului lui Dumnezeu sunt clare. Puneţi-vă picioarele cu fermitate pe platforma adevărului veşnic. Respingeţi fiecare formă de idee falsă, chiar dacă este acoperită cu o aparenţă a asemănării cu realitatea, care neagă personalitatea lui Dumnezeu şi a lui Hristos”. – Review and Herald, August 31, 1905 [24] „Am văzut un grup de oameni care stăteau neclintiţi şi atenţi, şi nu-i încurajau în niciun fel pe aceia care voiau să tulbure credinţa bine întemeiată a bisericii. Dumnezeu îi privea cu un semn de aprobare. Mi-au fost arătate trei trepte – prima, a doua şi a treia solie îngerească. Îngerul meu însoţitor mi-a zis: ‘Vai de acela care va mişca o piatră, sau va muta un ac din aceste solii. Adevărata înţelegere a acestor solii este de o importanţă vitală. Destinul sufletelor depinde de modalitatea în care sunt primite’. Am fost condusă din nou prin perioadele vestirii acestor solii şi am văzut cât de scump plătise poporul lui Dumnezeu experienţa lui. Ea fusese obţinută prin multă suferinţe şi lupte aspre. Dumnezeu îi condusese pe cei din poporul Său pas cu pas, până când îi aşezase pe o platformă solidă şi de neclintit. Am văzut persoane care se apropiau de platformă şi examinau temelia. Unii păşeau imediat pe ea cu bucurie. Alţii au început să caute greşeli la temelie. Ei doreau să fie făcute îmbunătăţiri, iar apoi platforma va fi mai bună şi poporul va fi mult mai fericit. Unii au coborât de pe platformă spre a o examina şi au declarat că a fost pusă greşit. Totuşi, am văzut că aproape toţi stăteau neclintiţi pe platformă şi îi îndemnau pe aceia care coborâseră să înceteze nemulţumirile, deoarece Dumnezeu a fost Meşterul Constructor, iar ei luptau contra Lui. Ei au rememorat lucrările minunate ale lui Dumnezeu, care îi condusese pe platforma neclintită şi şi-au ridicat cu toţii ochii spre cer, slăvindu-L pe Dumnezeu cu voce tare. Faptul acesta i-a influenţat pe unii care se plânseseră şi părăsiseră platforma şi, cu o înfăţişare umilă, ei au urcat din nou pe ea”. – Early Writings, p.259 ODIHNĂ PENTRU SUFLETELE VOASTRE „Aşa vorbeşte Domnul: ‘Staţi în drumuri, uitaţi-vă, şi întrebaţi care sunt cărările cele vechi, care este calea cea bună: umblaţi pe ea, şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre!’ Dar ei răspund: ‘Nu vrem să umblăm pe ele!’ Am pus nişte străjeri peste voi: ‘Fiţi cu luare aminte la sunetul trâmbiţei!’ Dar ei răspund: ‘Nu vrem să fim cu luare aminte!’” (Ieremia 6-16-17). „Vrăjmaşul caută să abată minţile fraţilor şi surorilor noastre de la lucrarea de pregătire a unui popor care să reziste în aceste zile din urmă. Sofismele lui urmăresc să abată minţile de la primejdiile şi datoriile acestui timp. Ei nu preţuiesc deloc lumina pe care Hristos a venit din cer să i-o dea lui Ioan, pentru poporul Său. Ei învaţă că scenele de dinaintea noastră nu sunt destul de importante spre a le da o atenţie deosebită. Ei fac fără efect adevărul de origine cerească şi jefuiesc poporul lui Dumnezeu de experienţa sa din trecut, dându-i în schimb o ştiinţă falsă. ‘Aşa vorbeşte Domnul: Staţi în drumuri, uitaţi-vă, şi întrebaţi care sunt cărările cele vechi, care este calea cea bună; umblaţi pe ea’ (Ieremia 6,16).
„Oare primii ucenici n-au avut de întâmpinat zicalele oamenilor? N-au ascultat ei învăţăturile false şi apoi, după toate, au stat tari şi au zis: ‘Nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă?’ (1 Corinteni 3,11). – Mărturii, vol.8, p.296-297. „Avertizarea a venit: Nu trebuie să fie îngăduit să vină nimic care va tulbura temelia credinţei, pe care am construit încă de când a venit solia, în 1842, 1843 şi 1844. Eu am fost implicată vestirea acestei solii şi am stat înaintea lumii încă de atunci, credincioasă luminii pe care ne-a dat-o Dumnezeu. Noi nu propunem să coborâm de pe platforma pe care au fost puse picioarele noastre, când L-am căutat pe Domnul cu rugăciune stăruitoare, zi de zi, cercetând lumina. Credeţi că eu aş putea să renunţ la lumina pe care mi-a dat-o Dumnezeu? Ea trebuie să fie ca Stânca veacurilor. Ea m-a călăuzit mereu, de când a fost dată”. – Review and Herald, 14 aprilie, 1903. IOEL 1,5-20; 2,12-17 Ioel 1,5-20 1:5. Treziti-va, betivilor, si plangeti! Vaitati-va, toti cei ce beti vin, caci vi s-a luat mustul de la gura! 1:6. Caci in tara mea a navalit un popor puternic si fara numar, cu dinti de leu si masele de leoaica. 1:7. Mi-a pustiit via; mi-a facut bucati smochinul, l-a jupuit de coaja si l-a trantit jos; mladitele de vita au ajuns albe! 1:8. Boceste-te ca fecioara incinsa cu un sac dupa barbatul tineretii ei! 1:9. Au incetat darurile de mancare si jertfele de bautura din Casa Domnului; preotii, slujitorii Domnului, jelesc. 1:10. Campia este pustiita, pamantul, intristat, caci graul este nimicit, mustul a secat, untdelemnul nu mai este. 1:11. Inmarmuriti, plugari, vaitati-va, vieri, din pricina graului si orzului, caci bucatele de pe camp sunt pierdute. 1:12. Via este prapadita, smochinul este vestejit, rodiul, finicul, marul, toti pomii de pe camp s-au uscat… Si s-a dus bucuria de la copiii oamenilor! 1:13. Incingeti-va, preoti, si plangeti! Bociti-va, slujitori ai altarului; veniti si petreceti noaptea imbracati cu saci, slujitori ai Dumnezeului meu! Caci au incetat darurile de mancare si jertfele de bautura din Casa Dumnezeului vostru. 1:14. Vestiti un post, chemati o adunare de sarbatoare; strangeti pe batrani, pe toti locuitorii tarii, in Casa Domnului Dumnezeului vostru si strigati catre Domnul. 1:15. "Vai! ce zi!" Da, ziua Domnului este aproape, vine ca o pustiire de la Cel Atotputernic. 1:16. Nu s-a prapadit hrana sub ochii nostri? Si n-a pierit bucuria si veselia din Casa Dumnezeului nostru? 1:17. S-au uscat semintele sub bulgari; granarele stau goale, hambarele sunt stricate, caci s-a stricat semanatura! 1:18. Cum gem vitele! Cirezile de boi umbla buimace, caci nu mai au pasune; chiar si turmele de oi sufera! 1:19. Catre Tine, Doamne, strig, caci a mancat focul izlazurile pustiului, si para focului a parlit toti copacii de pe camp! 1:20. Chiar si fiarele campului se indreapta doritoare catre Tine, caci au secat paraiele si a mancat focul izlazurile pustiului. Yüklə 0,8 Mb. Dostları ilə paylaş:
|