A treia etnie din ucraina – 2



Yüklə 471,01 Kb.
səhifə3/6
tarix21.08.2018
ölçüsü471,01 Kb.
#73629
1   2   3   4   5   6
    Bu səhifədəki naviqasiya:
  • Soldul

După cum am putut observa, românii din Transcarpatia şi Cernăuţi erau permanent într-o creştere numerică pronunţată. Până la 1989 era în creştere şi numărul moldovenilor, cei drept, nu aşa de pronunţat ca a celor ce se considerau români şi numai în regiunea Cernăuţi numărul moldovenilor era în descreştere de la 1979.


Sporul natural şi asimilarea românofonilor din Ucraina în ultimii 12 ani

(în cele mai importante regiuni din punct de vedere al numărului lor)

Tabelul 28

Regiunea

(s-au declarat: români/moldoveni)



Numărul total

Soldul


Au recunoscut drept maternă limba etniei9

Asi-mi-larea

1989/2001





1989

2001

cifre

%

cifre

%

%

Transcarpatia (rom)

29.485

32.152

+2.667

+9,05

31.860

99,09

0,91

Cernăuţi (români)

Cernăuţi (mold.)



100.317

84.519


114.55567.225

+14.238

-17.294


+14,19

-20,46

105.763

64.255


92,33

95,58

7,67

4,42

Odesa (moldoveni)

144.534

123.751

-20.783

-14,38

90.713

73,30

26,7

Nicolaev (mold.)

16.673

13.171

-3.502

-21,00

7.194

54,62

45,38

Kirovograd (m.)

10.694

8.274

-2.420

-22,63

4.876

58,93

41,07

Doneţk (mold.)

13.332

7.171

-6.161

-46,21

1.090

15,20

84,80

Dnepropetrovsk (m)

6.636

4.398

-2.238

-33,73

1.498

34,06

65,94

Lugansk (mold.)

5.785

3.252

-2.533

-43,79

653

20,08

79,02

Herson (mold.)

5.618

4.179

-1.439

-25,61

1.757

42,04

57,96

Rep.Crimeea (m.)

6.609

3.761

-2.848

-43,09

1.171

31,13

68,87

Harikov (mold.)

3.746

2.462

-1.284

-34,28

792

31,17

68,83

Zaporojie (mold.)

3.429

2.476

-953

-27,79

692

27,95

82,05

or. Kiev (mold.)

3.186

1.927

-1.259

-39,52

641

33,26

66,74

Poltava (mold.)

2.737

2.562

-175

-6,39

1.390

54,25

45,75

Cercasî (mold.)

1.813

1.617

-195

-10,76

828

51,21

48,79

Jitomir (mold.)

1.434

1.425

-9

-0,63

704

49,40

50,60

Vinniţa (mold.)

3.326

2.944

-382

-11,49

1.698

57,68

42,32

reg. Kiev (mold.)

1.799

1.515

-284

-15,79

746

49,24

50,76

or. Sevastopol (m.)

1.140

801

- 339

-29,74

217

27,09

62,91

Rezultatele recensământului ne mai semnalau existenţa conaţionalilor noştri în regiunile Hmelniţchi – 1.353 de moldoveni şi 167 români, Lvov – 781 moldoveni şi 148 români, Sumî –778 moldoveni şi 50 români, Cernigov – 700 moldoveni şi 83 români, Ivano-Francovsc – 557 moldoveni şi 118 români, Rovno – 364 moldoveni şi 66 români, Ternopol – 356 moldoveni şi 93 români, Volân – 303 moldoveni şi 30 români. În regiunea Transcarpatică mai locuiau 516 persoane care sau declarat moldoveni. Românii mai locuiau în Republica Crimeea – 268, în regiunile Odesa – 724 persoane, Doneţc – 372, Dnepropetrovsc – 270, Kiev – 233, Herson –206, Zaporojie – 204, Harcov –164, Nicolaev – 162, Kirovograd – 139, Jitomir – 137, Vinniţa –132, Lugansc – 121, Poltava – 95 şi Cercasî – 72, în oraşele Kiev – 203 şi Sevastopol – 35.

După cum am putut observa din tabelul de mai sus, numărul conaţionalilor noştri este în creştere doar în regiunile Transcarpatia şi Cernăuţi (românii) - fenomenul se lămureşte prin nivelul scăzut al asimilării lingvistice, locuirii compacte şi funcţionării limbii materne la nivel de familie, şcoală şi biserică. Scăderea numerică a persoanelor declararte „moldoveni” se lămureşte prin nivelul înalt al asimilării lingvistice, insuficienţa folosirii limbii materne în şcoală, biserică şi în calitate de limbă principală de conversaţie.

După 1989 în mai multe regiuni, în care românii nu erau consideraţi drept grup etnic important – şi, deci, nu putea fi vorba de „trecerea” moldovenilor la „români” 10, - numărul moldovenilor a scăzut simţitor. Numărul moldovenilor a scăzut chiar şi în regiunile în care locuiau tradiţional11. În regiunea Odesa – cu 20,8 mii de persoane sau 14,4% (sic!), în regiunea Cernăuţi – cu 17,3 mii persoane sau cu 20,5%, în Doneţk – cu cel puţin 6,2 mii persoane sau 46,2% (!!!), Nicolaev – cu 3,5 mii sau 21,0% (!), în Kirovograd – cu 2,4 mii sau 22,63%, în Herson – cu 1,4 mii sau 25,6%12.



A scăzut cota moldovenilor şi în toate celelalte regiuni13!

Şi în cazul acesta nu putem vorbi despre „românizarea” unor persoane, care la 1989 s-au declarat moldoveni, ca despre pricina principală a scăderii numărului de persoane, care se consideră moldoveni (după cum se mai încearcă să se speculeze).

3. Principală pricină este asimilarea. Şi primul pas spre asimilare este asimilarea lingvistică.

Se pune întrebarea de ce fraţii noştri din Transcarpatia şi Cernăuţi, care se consideră români, sunt în creştere numerică, în timp ce „moldovenii”, care totuşi erau şi mai sunt şi astăzi mult mai numerici (care sunt mai numeroşi în regiunile Odesa şi Cernăuţi), sunt, totuşi, în descreştere?

Să comparăm situaţia din cele 3 regiuni.

În regiunea Transcarpatică cei 32,152 de români constituie 2,3% din populaţia regiunii (cu 2.640 persoane sau 8,95% mai mult decât în 1989) şi locuiesc compact în 13 sate şi, conform datelor oficiale, în anul de învăţământ 2002-2003 aveau 11 şcoli cu limba romînă de predare (3.543 de elevi), 2 şcoli mixte (1.427 elevi) în care se studia limba română ca obiect obligatoriu, încă 10 copii studiau româna facultativ. În total 4.634 de elevi sau 2,3% din numărul total al elevilor din regiune erau instruiţi în limba română. E de menţionat că în această regiune 310 pedagogi predau obiectele de studiu în limba română. Persoanele ce s-au declarat moldoveni erau într-un număr cu mult mai mic de 0,2% (doar 516 persoane) din populaţia regiunii nefiind evidenţiaţi printre grupurule naţionale semnificative.

În regiunea Cernăuţi ultimul recensământ a înregistrat 181.780 de românofoni (114.555 de persoane sau declarat români şi 67.225moldoveni) sau 19,78% din populaţia regiunii (în 1989 – 19,67%!) – cu 3.056 persoane sau cu 1,65% mai puţin decât în 1989. Locuiau compact în suburbiile or.Cernăuţi şi în 108 de localităţi a regiunii şi în anul 2000 aveu 86 de şcoli romăneşti (22 mii elevi) şi 6 mixte (1,8 mii elevi)14. În 19 sate cu populaţie românofonă existau doar şcoli ucrainene iar limba maternă nici nu este studiată (Colincăuţi-Hotin – în 1989: 4.672 sau declarat moldoveni şi 21 români, Şişcăuţi-Secureni – 1.064 moldoveni şi 5 români, Cotileu-Noua Suliţa – 1.454 moldoveni şi 4 români, Valea-Cosminului-Hliboca – 907 moldoveni şi 138 români, Ceahor-Hliboca – 1.095 moldoveni şi 221 români ş.a.m.d.). Este de remarcat că la începutul puterii sovetice (în anii 40) în regiune funcţionau 114 şcoli cu predarea în limba română. După cum am putut observa mai predispuşi să se asimileze sunt, totuşi, moldovenii. Deoarece regiunea Cernăuţi poate fi considerată drept zonă tranzitorie din punct de vedere a identificării etnice a persoanelor românofone şi, în legătură cu aceasta, merită o atenţie deosebită - v-om reveni mai detaliat asupra situaţiei din această zonă ceva mai târziu.

În regiunea Odesa în 2001 123.751 mii de persoane s-au declarat moldoveni şi constituiau 5,04% din populaţia regiunii Odesa (în 1989 moldovenii întrunau 144.534 persoane sau 5,5% din populaţia regiunii) sau cu 20.783 persoane sau 14,38% mai puţin decât în 1989. Români la 1989 s-au declarat circa 700 de persone (în 2001 au întrunit 724 persoane şi nu sunt semnalaţi ca grup considerabil).



Scăderea numerică a moldovenilor a avut loc şi la oraşe, şi în mediul rural.

În oraşul Odesa ea constituie aproape 30%, iar în oraşul Belgorod-Dnestrovsk (Cetatea-Albă) - aproape 17%.



Moldovenii locuiesc în toate cele 26 de raioane ale regiunii Odesa. Din ele numai într-un singur raion (Sărata)15 - atestăm o creştere numerică a lor: până la 9,4 mii de persoane sau cu 154,1% faţă de anul 1998. În raioanele Ismail şi Berezovka moldovenii au rămas la nivelul recensământului precedent. O scădere neînsemnată (câteva zecimi de %) a fost înregistrată în raioanele Chilia şi Reni. În raionul Reni din 40,7 mii de locuitori 19,9 mii (49 la sută) sunt moldoveni, iar în raionul Ismail -15,1 mii din 54,7 mii16.

În 22 de raioane ale regiunii Odesa numărul moldovenilor a scăzut, pe alocuri, considerabil, cu 20-30, chiar 40 la sută.

În legătură cu aceasta Executivul Filialei Regionale Odesa a Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina şi Consiliul Coordonator al Asociaţiei Naţional-Culturale „Valul lui Traian” a Românilor din raionul Tatarbunar, printre altele, la 22 februarie 2003 declarau: „...Din 1989 până în 2001, numărul conaţionalilor noştri care îşi spun moldoveni a scăzut în regiunea Odesa de la 145 de mii la aproape 124 de mii, respectiv o reducere cu 14,4%. Acest indicator trezeşte aceeaşi nelinişte ca şi în cazul omiterii românilor ca etnie din datele de bilanţ ale recensământului, facute publice. Fireşte, el este o consecinţă a multor şi diverselor procese, inclusiv a migraţiei.

Nu putem însă trece cu vederea faptul că cea mai mare scădere numerică a populaţiei românofone a fost înregistrată în raioanele din nordul regiunii Odesa. Acolo unde de mult nu mai există şcoli cu predarea în limba maternă a băştinaşilor şi unde procesele de deznaţionalizare au avansat. În raioanele Ananiev, Kotovski, Krasnye Okny cu localităţi mari populate compact de conationalii noştri, numărul acestora din urmă a scăzut cu peste 20% faţă de nivelul anului 1989. În raionul Kodyma scăderea e de 45,5%.

În sudul Basarabiei cea mai mare reducere a numărahri moldovenilor a avut loc în raioanele Tarutino (cu 32,2%) şi Tatarbunar (cu 22% faţă de anul 1989).

Ne putem numi aşa cum fiecare găseşte de cuviinţă — români sau moldoveni. Un lucru însă trebuie să-l conştientizăm cu totii, şi anume: potrivit rezultatelor recensământului în regiunea Odesa românii ca etnie, nu mai figurează în listele oficiale date publicităţii. Cât priveşte moldovenii, reducerea lor numerică cu 20.000 de persoane în ultimii 12 ani ne permite să prognozăm că nu peste mult timp ei s-ar putea pomeni în subsolurile statisticilor oficiale. Să ne gândim cu toţii la aceasta şi să tragem nişte concluzii”17.

În regiune la 1.09.1998 funcţionau 18 şcoli (4,5 mii elevi) cu predarea în limba română, în 9 şcoli mixte (1,4 mii elevi) se studia limba maternă ca obiect obligatoriu şi 500 de elevi studiau româna facultativ. În acelaşi timp se observă şi tendinţa de scădere a şcolilor, claselor şi elevilor. Deoarece un rol important în stoparea procesului de asimilare îl joacă învăţământul în limba maternă, să ne adresăm la cifrelor obţinute în cadrul unei recente cercetări de monitorizare18.



9 ŞCOLI CU LIMBA DE PREDARE ROMÂNĂ19

Tabelul 3



Satul, raionul



Nr. de clase/nr. de elevi

Anul de învâţământ

2001/02

2002/03

Diferenţa

Oziornoie, Ismail

40/1.067

40/1.056

0/-11

Miniailovca, Sărata

14/274

14/261

0/-13

Furatovca, Sărata

9/74

9/81

0/+7

Plavni, Reni

15/372

16/364

+1/-8

Orlovca, Reni

22/513

22/518

0/+5

Dmitrovca, Chilia

23/531

22/497

-1/34

Prioziornoie, Chilia

15/273

14/269

-1/-4

Borisovca, Tatarbunar

16/330

17/334

+1/+4

Crutoiarovca,

Cetatea Albă



20/369

20/372

0/+3

TOTAL:

174/3.803

174/3.752

0/-51

Reeşind din tabelul 3 putem constata că numărul de elevi din şcolile româneşti într-un singur an scade cu 1,34%! Ne-ar ineresa, desigur, cum decurge acest proces în şcolile devenite deja mixte. În regiunea Odesa şcolile mixte (ca, dealfel, şi cele naţionale) sunt situate doar în zona basarabeană . În zona transnisreană nu există nici o şcoală cu predare în limba maternă şi nici o şcoală mixtă cu predarea parţială a obiectelor în limba maternă - doar în 3 şcoli cu predare în limba ucraineană (toate 3 se află în raionul Ananiev) de pe teritoriul fostei Republici Autonome Moldoveneşti în componenţa Ucrainei (din 1924 de până la război) se mai preda limba maternă în calitate de obiec de studiu dar numărul claselor şi al elevilor este într-o scădere permanentă. Dar să revenim la cifre.

În anul de învăţământ 2002/2003 în zona basarabeană a regiunii funcţionau 3 şcoli mixte româno-ucrainene – toate în raionul Ismail.
3 ŞCOLI MIXTE ROMÂNO-UCRAINENE

Tabelul 4


Satul, raionul



Nr. de clase/nr.de elevi

Anul de învâţământ

Învaţă în limba română

Studiază limba




2001/02

2002/03

2001/02

2002/03

L.Rom.

L.Ucr.

L.Rom.

L.Ucr.

L.Rom.

L.Rom.

Novopocrovca, Ismail

7/124

2/34

8/134

1/13

3/34

1/13

Utconosovca, Ismail

24/599

1/18

24/579

2/32

1/18

-

Camâşovca, Ismail

23/552

5/26

23/542

3/37

2/26

3/37

TOTAL:

54/1.275

5/78

55/1.255

6/82

6/78

4/50

În regiunea Odesa copii moldovenilor sunt instruiţi şi în limba rusă. În sudul Basarabiei funcţioneză 5 şcoli mixte româno-ruse şi 2 şcoli mixte româno-ruso-ucrainene (este de remarcat că până în anul de învăţământ 2001/2002 şcoala medie din satul Staroselie (Frumuşica Veche) raionul Sărata era mixtă româno-rusă, iar din 2002/2003 se deschide şi o clasă cu predarea în limba ucraineană, şcoala devenind mixtă româno-ruso-ucraineană cu perspectiva de a se transforma în următorii 10 ani în şcoală mixtă româno-ucraineană).


Yüklə 471,01 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin