Aardvark Cu toate ca aardvark-ul, „porcul de pământ, originar din Africa, are unele similarităţi cu tapirul Sud American, cei doi nu sunt înrudiţi

Romanii au inventat felicitarea (vederea). Câteva exemple au fost găsite în săpăturile arheologice lângă zidul lui Adrian, în Anglia. Una a fost o invitaţie la o zi de naştere, alta a fost o cerere pentru ca cineva din Roma sa trimită soldaţilor mai multi ciorapi şi lenjerie în Anglia!

Umbrela a fost inventata de mai mult de 4000 de ani. Au fost dovezi ale existentei umbrelei în arta străveche în Asiria, Grecia, Egipt şi China. Europenii de mai târziu au făcut umbrele din lemn sau oase de balena şi acoperite cu vopsea în ulei.

Ideea de examen de conducere a fost inventata în Franţa. În 1893, şoferii trebuiau sa dea un test de abilitate în conducerea şi reparaţia maşinii.

• În Marea Britanie ziua mărului, stejarului, 29 mai, a fost ziua de naştere a Regelui Charles al II-lea şi comemorează faptul ca el a scăpat de soldaţii lui Cromwell după bătălia de la Worcester (3 septembrie 1651) ascunzându-se într-un stejar la Boscobel. Copacul de azi din Boscobel nu este cel care la adăpostit pe regele Charles, ci a crescut dintr-o ghinda produsa de stejarul iniţial.

Stejarul şi frasinul fac parte dintr-o veche tradiţie de prezicere a vremii. Daca stejarul înfrunzeşte înainte de frasin, va fi un an bogat, în cazul în care primul apare frunzişul frasinului, vara va fi rece şi toamna nu va fi rodnica. Conform folclorului rural, verile britanice fiind de obicei umede, frasinul este primul care infunzeste.

Cea mai mare floare o are Rafalezia Amoldi, care creste în pădurile tropicale din sud-estul Asiei pe insulele Filipine. Floarea ei are 3m circumferinţa şi cântăreşte 10 kg. Un boboc de floare e de 2-3 ori mai mare decât o căpăţână de varza.

Cel mai străvechi arbore din lume e considerat un baobab, care creste în Africa răsăriteană. Are 5000 de ani.

Un pom fructifer rar, având originea în California, a fost cultivat în sera grădinii botanice londoneze.

Prin altoire s-au obţinut simultan lamai, mandarina şi 2 specii de portocale.

Cele mai mari frunze le are palmierul rafie de pe malurile Amazonului. Frunzele acestui palmier ajung pana la 22m lungime şi circa 12m lăţime. 10 oameni se pot adăposti sub asemenea frunza.

Unde este cel mai înalt arbore de pe planeta noastră? Care este înălţimea lui? Se considera ca recordul în aceasta privinţă este de 109 m, aparţinând unui arbore ce creste în California. Insa s-a aflat ca tot în California a fost descoperit un arbore mai înalt – 112,3 m. Diametrul acestui gigant – 13,5 m. Vârsta – peste 1000 de ani.

În pustiurile din Peru creste un cactus care poate sa meargă. În loc de rădăcini el are nişte excrescenţe acoperite cu ţepi ascuţiţi. Când bate un vânt puternic, cactusul se deplasează pe distante mari, luându-şi umezeala şi hrana nu din sol ci din aer.

Baobabul poate trai pana la 5000 de ani! Urmează măslinul – 2000, stejarul – 1600, teiul – 1150, cedrul – 800, parul – 400, chiparosul – 350, ulmul – 335.

Pe ţărmurile Marii Mediterane creste un arbore – busola – pinul de Alepo. Are înălţimea de 10-l5 m.

Trunchiul pinului este întotdeauna inclinat spre sud. După acest semn poţi determina punctele cardinale.

Savantul indian Sing a supus unii arbuşti din familia Potos, timp de o luna, unui tratament zilnic intre orele 5 şi 6 dimineaţa. S-a constatat ca aceşti arbuşti au avut o creştere considerabila fata de alţii cărora le-au lipsit sunetele odihnitoare ale flautului. Sporul de 25 procente în înălţime, 50 procente în numărul de frunze şi 30 procente în dimensiunea frunzelor, sunt cifre care demonstrează influenta muzicii asupra creşterii acestor arbuşti.

Pe insula Madagascar se înalta copacul de paine, care e supranumit mama-pădurii. Copacul atinge o înălţime de 20 de m, având o circumferinţă de peste 5 m.

Un botanist suedez a realizat un ceas cu totul original. Bazându-se pe faptul ca unele specii de flori se trezesc şi adorm la ora exacta, el a plantat flori într-o ordine anumită. În acest fel, el a creat un ceas adevărat, florile căruia se trezesc pe rand, indicându-l ora respectiva.

În Africa de Nord creste copacul necuratului. Scoarţă lui conţine un procent mare de fosfor, ceea ce il face sa lumineze. Noaptea poţi citi sub acest copac.

Fructele culese în orele de dimineaţă sau de seara sunt mult mai gustoase decât cele culese la amiaza.

În pădurile tropicale, unde nu se schimba anotimpurile, copacii nu au inele anuale.

Cercetătorul american dr. Sheiton Applegate a ajuns la concluzia ca rechinilor nu le place carnea umana. E o explicaţie pentru faptul ca, în cele mai multe cazuri, rechinii care au atacat un om în largul oceanului, il părăsesc după prima muşcătură.

Se estimează ca pe glob mai trăiesc în prezent circa 3.000 de urangutani şi 1.500 de gorile.

Maimuţele din peninsula Malaca au talent de pescar. Ele îşi lasă coada în apa şi, imediat ce s-a prins de aceasta un rac, o scot afara şi se ocupa de captura.

Ariciul este aproape imun la otrăvuri, dovedind o rezistenta ieşită din comun chiar şi pentru lumea animala. Proba este cianura. Pisica moare după ce a ingurgitat un gram de cianura, ariciul insa rezista şi la cinci grame. Explicaţia este faptul ca vietatea ţepoasă poate consuma şi viperele renumite pentru secreţia otrăvitoare ce ucide omul.

Zgomotul caracteristic al viezurului melivor este un strigat (zbierat) gros. Alte vocalizări sunt un sunet discordant în timp ce caută hrana şi un „lătrat” aspru când este supărat. S-a înregistrat un caz în care un viezure melivor a ucis un piton lung de 3 metri în Parcul National Kruger. El era vestit şi pentru uciderea bivolilor prin muşcarea testiculelor lor, pentru a sângera pana la moarte.

Confruntaţi cu agresori mai feroce, unii viezuri melivori nu s-au lăsat speriaţi ci s-au prefăcut morţi.

În ciuda faptului ca este cea mai mica dintre vulpi, femecul are proporţional cele mai mari urechi.

Fenecul este de asemenea foarte agil. El a fost observat sărind la 70 cm în aer din poziţia stand în picioare şi săltând 120 cm înainte pe orizontala.

Vulpea cu urechi de liliac (Otocyon megalotis) din sudul Africii are urechi remarcabil de mari. Ea are 46-48 de dinţi comparativ cu numărul obişnuit de 42 şi se hrăneşte în principal termite.

Urechile mari ale fenecului ii permit sa audă animalele ce se mişca la o distanta de pana la 1,5 km.

Balenele ucigaşe sunt printre cele mai mari animale de prada din lume. Desi balenele ucigaşe sunt vânători fioroşi, daca ele sunt înconjurate de barci ele devin docile şi uşor de capturat.

Vaca trebuie sa bea pana la 70 de litri de apa pe zi pentru a furniza laptele necesar viţelului.

Multe mamifere încearcă sa recunoască gustul alimentelor sigure din gustul laptelui mamei.

Unele animale au regimuri alimentare diferite în diferite stadii de viaţă. Omida mănâncă frunze bogate în proteine pentru a-şi construi celulele corpului, transformata în fluture bea nectar dulce pentru a primi energia necesara zborului.

Şarpele foloseşte putina energie şi poate rezista perioade lungi de timp fara sa mănânce. Se cunoaşte un caz în care un piton captiv a rezistat 149 de zile fara sa mănânce şi a pierdut numai 10% din greutatea corpului.

Furnicarul marsupial a fost descoperit de coloniştii albi în anii 1830. Numele popular i-a fost dat de aborigeni. Furnicarul marsupial este mamiferul terestru cu cei mai multi dinţi (pana la 52), dar el foloseşte putini deoarece striveşte termitele cu cerul gurii osos şi nu le mesteca. El are cel mai mare creier (raportat la dimensiunea corpului sau) dintre animalele marsupiale existente azi. Furnicarul mănâncă intre 10-20 mii de termite pe zi.

Exista peste 200 de specii diferite de animale marsupiale în Australia, Tasmania şi Noua-Guinee. În America de Nord şi de Sud exista aproximativ 75 de specii.

Cel mai mare peshte paranha, piraya, atinge o lungime de 60 cm, dar şi speciile cu o dimensiune mai mica sunt la fel de periculoase. În America de Sud carnea tare şi alba a peştelui paranha este o delicatesa şi este foarte căutată de pescari.

În ciuda plângerilor pescarilor, oamenii de ştiinţă au calculat ca o foca de Groenlanda mănâncă în medie pesti în valoare de 15 dolari canadieni.

În ciuda exploatării sale de către comercianţii de blănuri, foca de Groenlanda ramane cea mai numeroasa din Atlanticul de Nord.

Lupul cu coama scoate 3 feluri de sunete: un lătrat lung din adâncul gâtlejului la intervale de aproximativ 7 secunde şi auzit în principal în timpul nopţii, un schelălăit înalt şi un mârâit adânc în timpul întâlnirilor antagoniste. Fructul preferat al lupului cu coama este un membru al familiei Roşiilor Solanum Lycocarpum, cunoscut sub numele de Fruta Do Lobo (Fructul Lupului); se crede ca acesta ar ajuta la atenuarea atacurilor din partea viermilor uriaşi de rinichi, parazit.

Spre deosebire de alti canini, blana lupului cu coama este lipsita de un strat inferior; acest animal mai este deosebit şi prin faptul ca el sapa cu dinţii şi nu cu ghearele.

Cu o lungime de 25 mm stratul inferior de blana al vidrei marine este cel mai des dintre toate mamiferele.

Vidra marina este singurul animal carnivor care are 4 incisivi în maxilarul inferior. Acestea sunt orientaţi spre înainte şi sunt folosiţi pentru a sparge cochiliile prăzilor mici şi a le goli de conţinut.

Vidra marina în general nu se scufunda la o adâncime mai mare de 40 metri; totuşi cea mai adâncă scufundare confirmata a fost de 97 metri. De obicei o scufundare nu durează mai mult de 90 secunde, dar cea mai lunga scufundare înregistrată este de 4 minute şi 25 secunde.

Vidra marina este extrem de neobişnuită în randul mustelidelor (familia nevăstuicilor) prin faptul ca ii lipsesc glandele de miros aflate deobicei la baza cozii. Aceste sunt cele care dau altor vidre mirosul lor muscat caracteristic.

S-au înregistrat păsări de prada care zboară la atitudini mai mari decât Everestul (8848m).

Desi penele de pasare sunt foarte uşoare, împreună ele pot cântări mai mult decât scheletul.

Păsările cântătoare mici zboară cu aproximativ 25 km/h, pescăruşii 35 km/h şi unele rate cu pana la 70 km/h.

Multe păsări mici pot zbura cel putin 3000 km fara oprire. Mierla de Groenlanda zboară aproximativ 4100 km peste Atlantic pana la Nordul Africii.

Cea mai mare pasare zburătoare cunoscuta a fost o pasare asemănătoare cu albatrosul, acum dispărută, care avea o anvergura a aripilor de pana la 7,6 m. Cea mai mare anvergura a aripilor o are în prezent albatrosul călător, de 3,6 metri.

Cele mai grele păsări care pot sa susţină zborul cu bătăi din aripi pentru perioade lungi de timp sunt lebedele, care cântăresc pana la 15 kg şi au o anvergura a aripilor de 2,5 metri.

Un mascul de nurca matur tipic cântăreşte aproximativ un kg, în timp ce femela cântăreşte doar 600 de grame. Nurcile nu au duşmani naturali în afara omului. E mai probabil ca numărul lor sa fie redus de boli, paraziti decât de prădătorii mari.

Nurcile trăiesc lângă apa; ele vânează atât pe uscat cat şi în apa, dar vederea lor nu este perfect adaptata pentru niciuna dintre aceste activităţi.

Acolo unde hrana şi resursele sunt puţine, nurcile, de obicei teritoriale din fire devin călătoare în căutarea unui habitat de calitate.

Cuiburile de nurci conţin de obicei pana la 5 sau 6 pui dar relativi putini pui supravieţuiesc şi ajung la maturitate; masculii nu iau parte la creşterea puilor.

În Marea Britanie numărul gâştelor de Canada a crescut cu 300 la suta intre anii 1953 şi 1969.

Gâştele de Canada au un stil neobişnuit de a-şi creste bobocii. Când micuţii pui de culoare portocalie părăsesc cuibul ei nu sunt îngrijiţi numai de proprii lor părinţi, găştile mature îngrijesc cu schimbul toţi puii, care sunt ţinuţi laolaltă într-un fel de creşa.

Gâştele de Canada au fost ţinute la Versailles, reşedinţa curţii regale franceze, în apropiere de Paris, Franta în urma cu 300 de ani şi au fost aduse în Anglia în acelaşi timp.

Un membru al familiei ciorii dintr-un oraş din Japonia a fost filmat aşezând nuci în calea camioanelor când luminile de trafic erau roşii, apoi aşteptând pana când luminile devenea din nou roşii pentru a culege nucile sparte.

Caşalotul este cel mai mare dinte cetaceele cu dinţi. El este marea balena alba descrisa în romanul Moby Dick al lui Herman Melville.

Caşaloţii se scufunda mai adânc decât orice balena şi pot sa rămână scufundaţi timp de pana la 90 de minute.

Ambra cenuşie se găseşte în intestinele caşaloţilor şi se crede ca este o forma de excrement; o bucata cântărind 421 kg a fost găsită într-un mascul prins în Oceanul îngheţat. Ambra cenuşie a fost folosita de fabricanţii de parfum pentru „fixarea” aromelor delicate.

Cererea pentru blana de jaguar a atins apogeul în anii 1960. Aproximativ 15000 erau ucişi anual în regiunea amazoana din Brazilia iar în 1968 s-au exportat în SUA peste 13500 de blănuri.

Numele de jaguar provine dintr-un cuvânt al indienilor americani care însemna „ucigaş care îşi răpune prada dintr-o singura săritura”.

În civilizaţiile precolumbiene, jaguarul era adorat ca zeu în Mexic, Guatemala şi Peru.

Jaguarul este singura felina care rage. Are o varietate de vocalizări, printre care mormăituri, mârâituri şi grohăituri şi un mieunat bland în perioada de împerechere.

Tigrii siberieni sunt cele mai mari feline din lume, cântărind cu peste 100 kg mai mult decât tigrii bengalezi.

Tigrii siberieni se înmulţesc bine în grădinile zoologice şi în lume exista mai multi în captivitate decât în sălbăticie.

Tigrii siberieni au un apetit foarte mare, ei pot sa consume 50 kg de carne la o singura masa.

Hrana preferata a mangustei vărgate sunt gândacii şi larvele şi pupele fluturilor. Ele sunt extrem de gălăgioase, producând 10 tipuri diferite de sunete.

Mangusta a devenit cunoscuta datorita lui Rudyard Kipling şi a povestii sale despre Riki-Tiki-Tavi o mangusta care învinge o cobra ucigaşă într-un duel.

Cea mai mare specie de mangusta este mangusta egipteana (Herpestes Ichneumon) care măsurată de la nas pana la vârful cozii poate depăşi 1 metru.

Simţindu-se foarte bine în apa, capibarele sunt scufundătoare excelente. Se cunosc cazuri în care au rămas scufundate pana la 5 minute sub apa.

Numele dat capibarei de către un trib de indieni din America de Sud se traduce „stăpânul ierburilor”.

Capibarele sunt preţuite ca ornamente de către localnici, iar pielea este folosita pentru fabricarea obiectelor din piele.

În captivitate, femelele lemingului mare îşi nasc primul cuib de pui la vârsta de numai 14 zile. O pereche a produs 8 cuiburi în numai 167 de zile.

Strămoşii uriaşi ai Tatuilor cu carapace, lungi de pana la 3 metri, au supravieţuit pana acum 20 000 de ani. Carapacele lor erau folosite uneori drept acoperişuri de oamenii acelor vremuri.

Tatuul are doua glande de miros sub coada sa, care produc o secreţie galbena greţoasă – o măsură eficienta de protecţie împotriva prădătorilor.

Tatuul cu noua brâie îşi poate tine respiraţia timp de pana la 6 minute, astfel încât poate traversa râurile pe jos.

Parţial datorita faptului ca numărul de brâie de pe corpul sau variază în funcţie de rasa, aceasta specie este cunoscuta şi sub numele de tatuul comun cu nasul lung.

Coada cangurului este destul de puternica pentru a-l susţine întreaga greutate.

Femela este de peste 30 000 de ori mai mare decât puiul de cangur nou-născut.

Exista aproximativ 50 de specii de cangur şi canguri cu picioarele galbene. Numele familiei Macropodidal înseamnă „picior mare”.

Intre anii 1963 şi 1966 s-au exportat în medie un milion de piei de cangur pe an în SUA. În 1986 cifra a scăzut la jumătate.

Şerpii sunt împărţiţi în 11 familii conţinând aproximativ 2 400 de specii.

Cel mai mic şarpe – un şarpe de subteran – are lungimea de 15 cm, de 50 de ori mai mic decât anaconda.

Un şarpe anaconda captiv din Gradina Zoologica Basel din Elveţia a trăit pana la vârsta de 31 de ani.

Desi exista relatări despre animale care au fost strânse atât de puternic de şarpele anaconda încât toate oasele din corp le-au fost rupte, în realitate se întâmplă foarte rar ca vreun os al victimei sa se rupă.

Animalele folosesc electricitatea pentru a supravieţui. Impulsurile electrice sunt folosite pentru a transporta semnale de-a lungul nervilor pentru a transporta semnale de-a lungul nervilor pentru a coordona muşchii. Unii pesti pot genera un surplus de electricitate pentru a-şi prinde hrana, a-l alunga pe inamici şi a-şi găsi drumul. În Africa, de la Nil pana la Niger sau Zâmbezi, exista un somn care ca şi tiparul electric, produce cantităţi mari de energie electrica. Somnul electric produce descărcări de electricitate de pana la 350 de volţi pentru şocare prăzii. El nu este înrudit cu tiparul electric şi are aceasta abilitate în stare de completa izolare. Este un exemplu de evoluţie paralela, dar somnul are coada pozitiva şi capul negativ.

Ştiinţa a stabilit, ca pestii au voce şi auz. Dar intre ei se înţeleg. În limba lor. Un învăţat a demonstrat recent, ca melodiile armonioase ce se răspândesc în apa, în forma de evantai influenţează plăcut asupra peştilor şi-l atrag spre mal.

Crocodilul nou-născut e de trei ori mai mare decât oul, din care abia a iasit.

Cel mai mare ochi este cel al caracatiţei. Diametrul lui ajunge la 40-50 cm.

În jungla sud-americană din Columbia a fost descoperita cea mai puternica otrava naturala cunoscuta. Ea se poate găsi în pielea unei mici broaşte. Otrava a fost denumita batrahotoxina.

Forma hidrodinamica ideala şi greutatea specifica mica a delfinilor le permite sa se mişte prin apa cu o viteza de pina la 50 km pe ora.

Delfinii respira aer şi de aceea ies la suprafaţă o data pe minut.

În împrejurări excepţionale, delfinii se pot afla sub apa pana la 6-7 minute.

Auzul fin al delfinilor se explica prin aceea ca ei sesizează undele sonore nu numai cu organul lor acustic, dar şi cu tot corpul, mai cu seama cu pielea de pe cap.

Exista un mic peştişor, înarmat cu un ac ascuţit, care e unul din duşmanii cei mai primejdioşi ai rechinului. Fiind înghiţit de acest uriaş animal răpitor, peştişorul sparge cu acul pântecele rechinului şi iese în libertate. Ca urmare, rechinul moare.

În lumea animalelor recordul la sărituri este deţinut de antilopa cu labe negre care sare peste 12 m.

Cangurul cenuşiu sare peste 8 m, delfinul – 5 m, elanul – 4 m.

Un grup de cercetători a stabilit ca ursii polari sunt dotaţi cu nişte ochelari de soare naturali.

Ochii lor sunt apăraţi de un fel de membrana care are rolul de a atenua lumina orbitoare reflectata de zăpezile veşnice ale nordului.

Una din cele mai curioase şi rare maimuţe din lume este cea denumita mustaţa regala. Aceasta maimuţă este atât de mica, încât încape într-o palma, în schimb are nişte mustăţi foarte mari.

Maimuţica trăieşte în junglele braziliene şi se hrăneşte cu fluturi, gândaci, arahide, banane etc.

Numai 10 minute sunt suficiente pentru o camila ca să-şi bea porţia sa de apa de 125 litri. Ea rezista fara apa 14 zile, insa pierde 30% din greutate în acest interval de timp.

În nordul Australiei se întâlnesc fluturi cu dimensiunea de 26 cm. Localnicii folosesc carnea lor. Se înţelege ca fluturii nu sunt vânaţi cu plasa, nici cu puşca, ci cu arcul şi săgeata.

Albinele nu vad culoarea rosie, în schimb pot vedea razele ultraviolete, invizibile pentru ochii noştri.

Coloniile de furnici se războiesc intre ele şi e vai de furnicile rătăcite pe domeniul altei colonii.

Recunoaşterea furnicilor străine se face după miros, deoarece – aşa după cum au stabilit cercetările.

Fiecare colonie îşi are mirosul ei specific. Aşa dar, furnicile străine care rătăcesc sau cele care ataca o alta colonie sunt uşor de recunoscut.

Cea mai lunga limba aparţine mamiferului numit furnica.

Capul ei seamănă cu o trompa întinsă, insa limba-l lunga nu încape nici în aceasta cutie. Deaceea limba furnicii nu-şi ia începutul din gura, nici din gâtlej, dar e fixata de osul pieptului.

Albina e unica insecta domesticita de om.

Păsările aduc un folos nepreţuit omului prin aceea ca, distrug insectele şi micile rozătoare dăunătoare. O forfecuţă prinde într-o vara pana la un milion de muşte, musculiţe, ţânţari şi păduchi de plante; un piţigoi mănâncă într-o zi insecte cu o greutate totala egala cu greutatea lui.

Un stol de 1000 de grauri cu puii lor pot sa nimicească într-o luna 22 tone de lăcuste, iar o cucuvea mănâncă într-o vara 1000 de şoareci de camp, făcându-se astfel o economie de o tona de cereale.

Cel mai mare fluture înregistrat este ochi de păun de noapte (Saturnia pyri) şi are o avergura a aripilor de cca. 18 cm.

Cel mai veninos păianjen este văduva neagra (Latrodectus tredecimguttatus)- a cărui muşcătura poate fi mortala daca nu este tratata. Acesta a fost înregistrat în apropierea localităţii C. A. Rosetti (in anul 1961) şi pe insula Popina (1965).

Insula Popina este singurul loc unde găsim lacustra Isophya dobrogensis.

Cel mai mic peste semnalat, este un guvid (Knipowitschia cameliae), care a avut o lungime ce nu depăşea 3.2 cm. A fost semnalat recent la Portiţa şi nu s-a mai semnalat în alta parte a lumii.

Cea mai mare ştiuca (Esox lucius) pescuita în Delta Dunării cantarea 18 kg şi peste 1 m lungime.

Cel mai mare crap (Cyprinus carpio) pescuit la Sfântul Gheorghe a avut o greutate de 48,5 kg, iar cel mai mare somn (Silurus glanis) pescuit în Delta Dunării a atins greutatea de 400 kg.

Cel mai lung şarpe este şarpele rau (Coluber caspius) care atinge o lungime de 1,8 m.

Cele mai longevive animale din Delta Dunării sunt broasca ţestoasă de uscat (Testudo graeca ibera) şi broasca ţestoasă de apa (Emy obicularis), care pot atinge cca 120 de ani.

• Care sunt cele mai mari oraşe ale lumii?

A fost apreciat ca în jurul anului 2000, aproximativ 240 de oraşe vor avea peste 10 milioane locuitori. Printre cele mai populate se număra Ciudad de Mexico din Mexic, Sao Paulo di Brazilia şi Tokyo din Japonia, oraşe ce vor avea cu siguranţă peste 20 milioane locuitori.

• Care este originea numelui Adelie?

Acest ţinut, situat practice sub cercul polar, îşi datorează numele exploratorului francez Jules Dumant d’Urville, care l-a descoperit în anul 1840, dându-l numele sotiei sale, Adelie.

• Care este cel mai mare continent?

Asia, având o suprafaţă de 44 milioane km pătraţi, este totodată şi cel mai populat continent, având 3 miliarde de locuitori.

• Cum a ajuns viaţa pe insule?

O parte dintre ele erau cândva legate de continent iar în momentul separării, viaţa era deja prezenta pe acestea.

Cealaltă parte s-a născut în mijlocul marii şi al oceanelor în urma unor erupţii vulcanice (vulcani acvativi) sau cutremure.

Păsările de mare au transportat seminţe prinse pe penele şi picioarele lor sau le-au înghiţit şi apoi le-au eliminat prin excremente.

De asemenea, unele animale şi plante au fost aduse de curenţi. În acest mod, pinguinii-lmperiali ar fi putut fi aduşi pe insulele Galapagos de curentul Humboldt.

Insectele, moluştele şi reptilele au ajuns pe insule purtate de crengi sau bucăţi de lemn plutitoare.

Astfel, şopârlele ar fi putut coloniza anumite insule.

• Care este efectul Curentului Golfului (The Gulf Stream)?

Acest curent cald porneşte din Antile şi traversează Oceanul Atlantic, aducând apele tropicale pana în Europa. Din acest motiv, ţărmul nord-vestic al Europei nu prezintă formaţiuni de gheata pe durata iernii. În schimb, zona de litoral a Statelor Unite şi Canadei (zona situata la aceeaşi latitudine) este blocata de gheţuri.

• Ce s-ar întâmpla daca gheţurile s-ar topi?

În cazul topirii gheţurilor planetei, care conţin aproximativ 25 milioane de km cubi de apa, nivelul marilor şi al oceanelor ar creste cu aproximativ 60 de metri şi toate oraşele aflate pe ţărmuri s-ar scufunda.

• Care este cel mai rapid gheţar din lume?