Aardvark Cu toate ca aardvark-ul, „porcul de pământ, originar din Africa, are unele similarităţi cu tapirul Sud American, cei doi nu sunt înrudiţi

Gheţarul Quarayaq, din Groenlanda, poate parcurge pe zi, intre 20 şi 24 m, fiind astfel cel mai rapid gheţar din lume. Gheţarii de munte sunt mult mai lenti.

• Care este dimensiunea celui mai mare aisberg cunoscut?

Descoperit în anul 1956, el se întinde pe o suprafaţă de 31 000 km pătraţi (echivalent cu o suprafaţă mai mare decât cea a Belgiei). Pe porţiunea cea mai lunga măsoară 330 km şi aproape 300 km în partea cea mai lata. Acest aisberg s-a desprins dintr-o platforma de gheata din Antarctica.

• În ce emisfera se găsesc cele mai multe oceane?

Marile şi oceanele ocupa 89% din suprafaţa emisferei sudice, în timp ce uscatul ocupa numai 11%.

În schimb, marile şi oceanele ocupa 53% din suprafaţa emisferei nordice, fata de 47% cat reprezintă uscatul.

• Care este punctul oceanic cel mai adânc al planetei?

Situat la 11.034 m, Groapa Marianelor din Oceanul Pacific este cel mai adânc punct oceanic. O bila din otel cu o masa de 1 kg aruncata în apa deasupra acestui punct face mai mult de o ora pentru a ajunge la fund.

• Cum treceau vechii navigatori din Oceanul Atlantic în Oceanul Pacific?

Pentru a trece dintr-un ocean în altul, navele de odinioară trebuiau sa înconjoare capul sudic al Americii de Sud şi sa străbată Strâmtoarea Magellan sau sa treacă pe la Capul Horn. În prezent, ei străbat canalul Panama, deschis în 1914, ce traversează istmul Panama şi leagă Atlanticul de Pacific.

• Care este originea numelui Oceanul Pacific?

Numele oceanului se datorează lui Magellan, oceanul fiind explorat de acesta pentru prima oara în anul 1520. Venind din Atlantic, în urma traversării strâmtorii care astăzi ii poarta numele, Magellan a ajuns într-o mare atât de calma, încât a numit-o Pacifica.

• Care sunt dimensiunile Marii Bariere de Corali?

Marea Bariera de Corali se desfăşoară în larg pe aproximativ 2 500 km şi urmează conturul ţărmurilor din zona Queensland. Este separata printr-un canal a cărui lăţime variază intre 25 şi 600 km de Australia şi în total Marea Bariera acoperă o suprafaţă de aproximativ 210.000 km pătraţi.

• Care este cea mai sărată mare din lume?

Situata în mijlocul desertului Iudeea, Marea Moarta este cea mai sărată din lume, având intre 288g şi 325g de sare/litru de apa (in comparaţie cu apa de mare care conţine în medie 35g. Marea Moarta este atât de sărată, încât nici un peste nu poate trai în ea.

• Care este cea mai înaltă cascada din lume?

Situata pe un afluent al fluviului Orinoco din Venezuela, cascada Angel atinge înălţimea de aproximativ 1.000 m, fiind cu mult mai înaltă decât cascada Victoria de pe Zâmbezi (Africa) de 108m sau cascada Niagara din Statele Unite ale Americii, de aproximativ 50 m.

• Care este cel mai adânc lac de pe planeta?

Lacul Baikal din Siberia atinge adâncimea maxima de 1.620 m şi se întinde pe o suprafaţă de 31.500 km pătraţi, fiind astfel cel mai adânc de pe planeta. Cu toate acestea, el nu este şi cel mai mare; locul întâi este ocupat de Lacul Superior situat intre Canada şi Statele Unite (82.700 km pătraţi).

• Care este cel mai lung fluviu din lume?

Întinzându-se pe parcursul a 7.000 km, fluviul Amazon din America de Sud este cel mai lung de pe glob. Fluviul îşi are izvorul în munţii Anzi şi se varsă în Atlantic. De asemenea ocupa locul fruntaş la cel mai mare debit (200.000m cubi/s la vărsare) şi cel mai mare bazin hidrografic (peste 6 milioane de km pătraţi).

• Care este vârful cel mai înalt al planetei?

Punct culminant al masivului Himalaya, vârful Everest din Asia atinge 8.846 m (conform unor calcule recente). Acesta depăşeşte cu 235m, al doilea vârf al lumii, K2, situat tot în Himalaya.

• Care este regiunea cea mai arida de pe glob?

Desertul Atacama din N Republicii Chile (America de Sud) este cea mai arida zona de pe glob. Aici, media anuala a ploilor este aproape nula. Regiunea a cunoscut o perioada deosebit de secetoasa (aproape 400 ani) care s-a terminat în 1971.

• Care este cel mai mare desert de sare al planetei?

Situat la o altitudine de aproape 3.600 m, pe întinsele podişuri ale Boliviei, desertul Salar din Uyuni este cel mai mare desert de sare, întinzându-se pe 10.000 km pătraţi.

• Oamenii credeau odată ca struţul îşi baga capul în nisip în caz de primejdie Ei bine nu este adevărat, struţul nu îşi baga capul în nisip. Acest mit a pornit de la faptul ca struţul care este o pasare şi sta mai tot timpul cu capul pe jos, ciugulind, a creat impresia prin efectul de fata Morgana, ca şi-ar ascunde capul.

• Ştiaţi ca.

Struţul nu este originar din Africa. Paleontologii au probe prin care pot demonstra ca este originar din stepele asiatice, în epoca Eocena (40-50 milioane ani), struţul a migrat din Asia prin Europa şi a ajuns în Africa. Astăzi este întâlnit în sălbăticie doar în Africa.

Cleopatra se pare ca a călărit un struţ. Egiptenii antici antrenau struţi pentru a trage care de lupta.

Acum mai bine de 2000 de ani, regina egipteana Arsinoe a călărit pe sa un struţ.

Un struţ poate omori cu uşurinţă un om sau un cal. Cunoscuţi ca luptători de temut (uneori chiar şi cei domesticiţi), loviturile în fata cu puternicele picioare şi tălpile tari pot fi letale.

Poveştile despre alimentaţia ciudata a struţului sunt adevărate. În sălbăticie struţul mănâncă plante, seminţe, fructe, reptile, mici mamifere; el consuma aproape orice poate înghiţi, inclusiv ceea ce nu este comestibil. Puii mănâncă aproape orice vad.

Struţul poate depăşi un ghepard. Gheparzii pot atinge 113 km/h, dar obosesc repede. Un struţ poate alerga cu o viteza de 70 km/h pe care o poate menţine aproximativ 30 de minute. Struţul e cunoscut ca cel mai rezistent animal terestru.

Un mascul în mod normal are câteva femele. Masculii poligami în mod normal au 3-5 femele.

Ambele sexe clocesc ouăle.

Cu un ou se pot servi pana la 15 persoane. Ouăle de struţ cântăresc intre 1,2 – 1,8 kg; unui ou, fiind egal în greutate cu aproximativ 30 de oua de găină, ii ia aproape 90 de minute sa fiarbă.

Un struţ = 3 perechi de cizme. În urma sacrificării unui struţ adult pielea acestuia poate ajunge la 1,4 – 1,5 mp.

Struţul poate rage ca un leu sau ca un bou. Sunetele pe care acesta le scoate sunt asemuite răgetelor de leu. S-a adaptat în felul acesta pentru a îndepărta eventualii atacatori.

Penele de struţ ajuta la fabricarea maşinilor şi a calculatoarelor. Penele de struţ şi-au găsit întrebuinţare, pe lângă industria modei, în ultimul timp în aplicaţii high-tech, inclusiv în industria constructoare de maşini, unde se folosesc rolare din pene de struţ pentru îndepărtarea prafului static, înaintea vopsirii automobilelor. Sunt de asemenea aplicaţii în industria de computere unde penele sunt folosite pentru aceleaşi calităţi antistatice.

• Curiozităţi despre struţ; Ştiaţi ca:

Fuleul unui struţ în alergare poate atinge 7 m?

Creierul unui struţ e de dimensiunea unei mingi de golf?

Creierul unui struţ e mai uşor decât ochiul sau?

Oul de struţ e cel mai mare din lume, dar e mic în comparaţie cu corpul sau?

Struţul poate creste în înălţime pana la 2.75 m şi în greutate pana la 200 kg?

Struţul e cea mai mare pasare din lume?

Struţul e un adevărat „dinozaur”, el convieţuind acum milioane de ani cu aceştia?

O femela poate da pana la 80 de oua pe an, timp de aproximativ 40 de ani?

În sălbăticie femela cloceşte ouăle ziua şi masculul noaptea?

Struţul poate creste intre 30 şi 45 cm într-o luna?

Struţul este singura pasare cu doua degete la un picior?

Un struţ poate face o gaura în portiera unei maşini?

Struţii pot trai pana la vârsta de 88 de ani?

Struţul nu poate zbura?

Struţul nu este o specie pe cale de dispariţie?

În toată lumea sunt cel putin 2.000.000 de struţi?

Struţul ajuns la maturitate are cel mai avansat sistem de imunitate cunoscut de om?

• Ras electric!

Nici cea mai buna gluma şi nici măcar un gâdilat în vreun loc sensibil nu-ţi poate declanşa un hohot de ras mai puternic decât cel provocat de un chirurg din Los Angeles. Nu se ştie daca doctorul a descoperit centrul nervos al hilarităţii, dar după ce acesta aplica „pacientului” un electrod într-o anumită parte a creierului şi il impulsionează cu un mic curent electric, subiectul se prăpădeşte. de ras.

• Paravane împotriva curioşilor – Politia olandeza le-a venit de hac şoferilor curioşi care se holbează la accidentele rutiere produse pe autostrăzi, încurcând traficul. Ea are în dotare panouri opace din PVC cu ajutorul cărora încercuieşte locul unui accident. Paravanele sunt înalte de 1,5 metri, dar se pot întinde pe sute de metri lungime.

• Dezintoxicare sexuala – O clinica din Arizona le promite obsedaţilor sexual ca în 26 de zile le elimina dependenta de sex. Termen de garanţie: un an de zile! Tratamentul costa 850 de dolari pe zi, dar garantează revenirea „bolnavului” la un singur partener de amor. La clinica americana vin anual pana la 2.000 de „suferinzi”, care se plâng ca sunt nevoiţi sa schimbe chiar şi cinci parteneri de sex într-o singura zi.

• Ovule pentru mileniul trei – Femeile care nu şi-au făcut timp pentru a da viaţa unui copil din cauza agendei personale foarte încărcate pot programa naşterea la orice vârstă. Pentru 4.500 de dolari, o clinica britanica se oferă sa puna spre păstrare, la congelator, ovulele viitoarelor mame. Ele vor putea fi fertilizate peste ani de zile când cariera profesionala a doamnelor nu va mai constitui un impediment în creşterea unui bebeluş. Futurologii prezic pentru primii ani ai viitorului mileniu naşterea unei „industrii” de progenituri la comanda, dar şi a unei pieţe a ovulelor. De unde femeile ajunse la menopauza vor putea cumpăra celula vieţii!

• Nu ştiaţi ca.

Numărul cazurilor de cancer va ajunge la 20 de milioane în anul 2020, adică dublu fata de anul 1997?

Numai 20 la suta din cererile de divorţ din Franţa sunt făcute de către bărbaţi?

Cerul cel mai limpede se vede din Chile?

Aproape 65 000 de texte de lege, decrete şi amendamente aflate în vigoare în Egipt datează de la începutul secolului 19?

Dinozaurii au trăit pe Terra timp de 150 de milioane de ani?

• Condamnata, executata şi graţiata – O execuţie prin lapidare săvârşită în vestul Iranului a dezvăluit imperfecţiunile acestei metode. O tânără vinovata de adulter şi condamnata la pedeapsa capitala de un tribunal islamic a supravieţuit execuţiei cu toate ca fusese declarata moarta la câteva minute după supliciu. Femeia adultera a revenit la viaţă în drum spre morga şi, potrivit legii sau tradiţiei (?), va fi graţiata. La sfârşit de mileniu, în unele tari islamice acest „spectacol” atrage mii de oameni dornici sa vadă cum un pluton de execuţie omoară cu pietre un condamnat îngropat pana la gat în pământ.

• Trafic greu pe orbita – Orbita Pământului începe sa semene tot mai mult cu artera supraaglomerata a unei mari metropole. Potrivit publicaţiei Le Journal de Montreal, Terra este încercuită de 450 de sateliţi şi aproape 150 000 de resturi de rachete vechi, ramase pe orbita planetei noastre. Ele sunt rezultatul cursei spaţiale pentru obţinerea unui loc extraterestru în domeniul telecomunicaţiilor şi nu numai. Marea aglomeraţie orbitala i-a pus deja pe gânduri pe specialişti, mai ales după ce statia ruseasca MIR a fost la un pas de coliziune cu un satelit american. NASA a studiat efectele unor ciocniri spaţiale şi a conchis ca un biet şurub rătăcit în cosmos poate sa străpungă un vehicul spaţial şi sa omoare echipajul acestuia. Impactul cu o bucata de metal de câţiva centimetri aflata pe orbita circumterestra este la fel de ditrugator ca ciocnirea cu un camion care rulează cu 150 de kilometri la ora. Pentru evitarea unui dezastru viitoarea statie spaţială internaţională – ale carei temelii s-au pus deja – va avea un „blindaj” protector rezistent la orice tip de coliziune cu deşeurile spaţiale. NASA a pus în discuţie şi vulnerabilitatea navetelor spaţiale. Potrivit agenţiei, riscul unei coliziuni este de unu la 400. Ce-l drept, de doua ori mai mic decât riscul unei probleme de lansare. În privinţa circulaţiei prin cosmos, viitorul se anunţa unul aglomerat şi nu este exclusa apariţia unui regulament de circulaţie extraterestra.

• Scuipatul în Camera Lorzilor – Gestul, frecvent şi trivial, al eliminării salivei în locuri publice a provocat polemici intre lorzii din Parlamentul britanic.

Lordul McColl of Dulwich: My Lords, recunoaşte ministrul (n.r. al Sănătăţii) ca sănătatea publica este în mod clar ameninţată? Caci, daca persoana vizata primeşte scuipatul în ochi, ea poate contracta o meningita meningococa.

Lordul McIntosh of Haringay: My Lords, iau nota de cunoştinţele medicale ale lordului McColl.

Ministrul Sănătăţii considera ca scuipatul nu compromite igiena publica la modul general. Inclin sa cred ca a atinge ochiul cuiva cu un scuipat nu e un lucru prea la îndemână, chiar daca acest gest are reminiscente shakespeare-lene. (C. V.)

• Mingiuţele agresive – Peste 40 de copii care s-au aflat pe terenurile de golf din Scotia şi au stat prea aproape de jucători au fost internaţi în spital cu rani şi traumatisme craniene, releva un studiu publicat de British Medical Journal.

• Vrem maimuţa înapoi!

O familie de ţărani argentinieni a făcut o cerere oficiala pentru a adopta o maimuţă cu care convieţuia de mai bine de şapte ani. Oamenii s-au dat de ceasul morţii pentru ca Poupon al lor, care, ce-l drept era priponit într-un lant, a fost văzut de un membru al unei organizaţii pentru protecţia animalelor. După o plângere la politie, Poupon a fost confiscat, dar revendicat imediat de ţărani. Ei au reclamat faptul ca maimuţoiul va avea mai mult de suferit daca va fi smuls din sânul familiei, unde are drepturi egale cu odraslele casei. Pentru a se pronunţa adopţia, s-a hotărât ca Poupon însuşi trebuie sa depună mărturie. Acesta a tranşat procesul în favoarea familiei sale, declarându-se mulţumit cu porţia zilnica de trei banane pe care obişnuia sa o primească la micul dejun.

• Celularul da dureri de cap – Controversele referitoare la efectele telefoniei celulare asupra organismului par sa se fi sfârşit. Specialişti din Europa şi America de Nord au stabilit indubitabil ca folosirea telefoanelor celulare mai mult de o ora pe zi provoacă dureri de cap, depresii şi o rezistenta scăzută la oboseala. Studiile medicale au fost făcute în paralel pe mai multe zeci de mii de persoane.

• Doi bebeluşi într-unul singur – Un copil cu doua capete şi patru mâini pare desprins dintr-un scenariu s.f. Totuşi, o asemenea creatura s-a născut în Romania şi a trăit 48 de ore. În luna ianuarie, la Maternitatea din Ploieşti o mama absolut normala a adus pe lume doi bebeluşi. Într-unul singur, eveniment care i-a lăsat interzişi pe obstetricieni. „Erau lipiţi unul de altul, aveau un singur bazin, o singura parte posterioara şi doar doua picioare”, afirma directorul maternităţii, dr.

Victor Bosie. „Astfel de situaţii apar extrem de rar în lume. În toată istoria scrisa a obstetricii şi ginecologiei sunt cunoscute doar 15-20 de cazuri”. Medicii cred ca poluarea chimica din zona Ploiestilor ar putea constitui o cauza a dereglării evoluţiei normale a sercinii femeii. Copilul a fost transferat la clinica bucureşteană „Emilia Irza”, unde a murit după ce s-a constatat ca este imposibila efectuarea unei operaţii de separare. (C. M.)

• Ştiaţi ca.

În anul 2700 i. Hr. Egiptenii introduc calendarul bazat pe 365 de zile.

În anul 2400 i. Hr. În Mesopotamia se dezvolta sistemul de numeraţie poziţional în baza 60.

Numărul 60 este ales, probabil, ca o consecinţă a listei mari de divizori ai acestui număr (adică 12 divizori).

Sumerienii utilizează un calendar solar de 360 de zile împărţit în 12 luni.

În anul 1800 i. Hr. Mesopotamienii alcătuiesc primele tabele de înmulţire.

În anul 585 i. Hr. Utilizând proprietăţile de divizibilitate a numerelor, Thales din Milet (636 – 546 i.

Hr.) prezice o eclipsa de Soare.

În anul 500 i. Hr. Pitagorienii, lucrând cu numere reprezentate prin figuri, atribuie cate un sex fiecărui număr, cele impare sunt de sex masculin, cele pare, de sex feminin. Tot ei introduc noţiunile de număr prim, număr compus, numere relative prime, numere prime perfecte, numere prietene (amiabile).

Un număr este PERFECT daca suma S a divizorilor sai (exceptând numărul însuşi) este egala cu numărul dat N. Daca S > N, atunci numărul este SUPRAPERFECT, iar daca S < N, numărul este IMPERFECT.

* Exemple de numere perfecte:

* Exemple de numere supraperfecte:

* Exemple de numere imperfecte:

Numerele prietene (amiabile) sunt numerele care au proprietatea ca fiecare este egal cu suma divizorilor celuilalt. Lui Pitagora (570 – 500 i. Hr.) sau (580 – 496 i. Hr.) i se atribuie găsirea primei perechi de numere prietene: 220 şi 284.

În anul 440 i. Hr. Meton din Atena dezvolta conceptul de ciclu metonic, o perioada de aproximativ 19 ani, în care mişcarea Soarelui şi a Lunii observate de pe Pământ par a se suprapune. Acest ciclu sta la baza calendarelor grecesc şi evreiesc.

În anul 300 i. Hr. Euclid (330 – 275 i. Hr.) prezintă o formula a numerelor perfecte şi anume: 2 p -l. (2 p – 1), unde p şi 2 p – 1 sunt numere prime.

În anul 230 i. Hr. Eratostene din Cyrene (275 – 195 i. Hr.) dezvolta o metoda de determinare a tuturor numerelor prime mai mici decât un număr dat: Ciurul lui Eratostene.

În anul 180 i. Hr. Într-o lucrare de astronomie Hypsicles introduce uzanţa împărţirii cerului în 360 de grade în matematica greaca.

În anul 46 i. Hr. Iulius Cezar introduce, la sfatul astronomului Sosinge, calendarul compus din trei ani de 365 de zile şi un an de 366 de zile.

În anul 100 d. Hr. Nichomachus din Gerasa (secolul 1 – 2) strange laolaltă toate cunoştinţele vremii în domeniul teoriei numerelor. Sunt prezentate cele patru numere perfecte cunoscute: 6, 28, 416 şi 8128.

În anul 250 d. Hr. Într-un tratat de matematica a chinezului Sun – Tzi (secolul 3) apare problema:

Sa se găsească un număr care împărţit prin 3, 5, 7 sa dea resturile 2, 3, respectiv 4”, problema provenita din necesitatea întocmirii calendarului. În algebra moderna, o astfel de problema poarta numele de “lema chineza a restului”.

În anul 620 d. Hr.

Indianul Brahmagupta din Ujain (598 – 660) a scris o lucrare care conţine remarcabile cercetări asupra ecuaţiilor diofantice.

Indienii folosesc regula lui 9 (daca numerele naturale se aduna, se scad, se înmulţesc sau se împart fara rest, rezultatul este congruent modulo 9 cu numărul obţinut prin adunarea, scăderea, înmulţirea sau împărţirea resturilor împărţirii la 9 a numerelor date) pentru verificarea corectitudinii operaţiilor aritmetice.

În anul 1100 d. Hr. Jia Xien stabileşte o metoda de construcţie a triunghiului de numere numit mai târziu triunghiul lui Pascal.

În anul 1150 d. Hr. Aciarya Bhaskara (1114 – 1185) în lucrarea „Giuvaerul unui sistem astronomic” rezuma cunoştinţele indiene ale vremii din domeniul algebrei şi aritmeticii, concentrându-se asupra ecuaţiilor diofantice.

• În anul 1200 d. Hr. Leonardo Pisano cunoscut sub numele de Fibonacci scrie lucrarea „Liber abaci”, considerata timp de doua secole cea mai competenta sursa de cunoştinţe în teoria numerelor.

Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2, 3, 5, 9.

În anul 1491 d. Hr.

○ în lucrările de aritmetica ale lui Filippo Calandri se introduce algoritmul de împărţire cu un împărţitor mai mare decât 12.

Leonardo da Vinci (15.04.1452 – 2.05.1519) anticipează construirea ceasului cu pendul, al cărui mecanism utilizează principii de divizibilitate.

În anul 1536 d. Hr. Într-o lucrare de aritmetica a matematicianului Regius apare al cincilea număr perfect cunoscut: 33 350 336.

În anul 1575 d. Hr. Într-o lucrare de aritmetica este inclus primul rezultat cunoscut obţinut prin inducţie matematica: suma primelor n numere impare este egala cu n la puterea 2.

În anul 1603 d. Hr. Sunt găsite al şaselea şi al şaptelea număr perfect. Acestea sunt numerele miliardelor şi, respectiv, a sutelor de miliarde.

În anul 1621 d. Hr. Apariţia în ediţie bilingva greaca – latina a” Aritmeticii lui Difante”, reînvie studiul teoriei numerelor.

În anul 1623 d. Hr. Wilhelm Schickardt construieşte prima maşină de calculat capabila sa facă adunări şi scăderi, iar ajutata de operator – înmulţiri şi împărţiri. Visul matematicienilor de a putea utiliza o maşină pentru efectuarea calculelor se apropie de realitate.

• În anul 1635 d. Hr. Rene Descartes (31.05.1596 – 11.02.1650) descoperă teorema, numita de urmaşi a lui Euler, conform căreia intre numărul vârfurilor, muchiilor şi fetelor unui poliedru convex trebuie sa existe relaţia:

V – M + F = 2, unde V = numărul vârfurilor.

M = numărul muchiilor.

F = numărul fetelor.

Aceasta relaţie leagă proprietăţile unui corp de o relaţie numerica.

În anul 1636 d. Hr. Pierre Fermat (17.01.1601 – 12.01.1665) descoperă o a doua pereche de numere prietene după cele cunoscute de lumea antica (220 şi 284). Perechea descoperita este (17296 şi 18416).

• În anul 1640 d. Hr. Fermat formulează „mica teorema” a numerelor:

Daca p este un număr prim, atunci orice număr întreg a numărul a p – a se divide cu p”.

• În anul 1642 d. Hr. pe o manşetă a unei lucrări de Diofante (325 – 409), Fermat afirma ca:

Pentru toţi întregii n mai mari decât 2, nu putem găsi trei întregi x, y, z astfel încât xn + yn = zn”.

Continua Fermat:

Am descoperit o demonstraţie remarcabila a acestei propoziţii, dar nu-mi ajunge o singura pagina”.

Astfel s-a născut cojectura care avea sa frământe cele mai strălucite mintii ale matematicii, timp de mai multe secole.

În anul 1656 d. Hr. Studiile lui Hugens asupra cicloidei duc la crearea unui ceas precis şi a unui cronometru.

În anul 1665 d. Hr.

Apare lucrarea lui Blaise Pascal (19.06.1623 – 19.08.1662) „Tratat despre triunghiul aritmetic” urmare a căreia triunghiul cu proprietăţile cunoscute de multi înaintaşi va purta numele lui Pascal.

Isaac Newton (25.12.1643 – 31.11.1727) descoperă teorema generala a dezvoltării binomului.

În anul 1671 d. Hr. Wilhelm Gottfried Leibnitz (1.071696 – 14.11.1716) concepe o maşină de calcul care poate efectua operaţii de înmulţire şi împărţire.

În anul 1676 d. Hr. Este data o soluţie la marea teorema al lui Fermat, pentru n=4.

• În anul 1760 d. Hr. Leonhard Euler (15.04.1707 – 18.09.1783) utilizează funcţia f, introdusa de el pentru a demonstra ca daca doua numere sunt prime unul fata de celalalt, atunci unul dintre ele, oricare ar fi acesta, divide diferenţa obţinut prin scăderea unui din celalalt ridicat la funcţia f a primului.

Recent, aceasta teorema a devenit fundamentala pentru codurile moderne „open – key”.

• În anul 1766 d. Hr. Prin legea lui Johann Bode, „distantele la care se afla planetele fata de Soare sunt proporţionale cu termenii şirului 3, 6, 12, 24, 48, 96”, se încearcă legarea astronomiei de teoria numerelor.

Descoperirea, în anul 1836, a planetei Neptun va dovedi ca legea e greşită.

În anul 1770 d. Hr. Euler demonstrează ca teorema lui Fermat este adevărată pentru n = 3.

• În anul 1772 d. Hr. Christian Goldbach (8.03.1690 – 20.11.1764) emite ipoteza ca orice număr par mai mare decât 2 este suma a doua numere prime. Ipoteza nu a fost nici confirmata, nici infirmata pana în prezent.

Adrien Marie Legendre (18.09.1752 – 10.01.1833) afirma ca nu exista expresii raţionale care sa furnizeze numai numere prime.

• În anul 1790 d. Hr. Ecuaţiile de gradul al doilea cu coeficienţi numere întregi şi cu soluţii în mulţimea numerelor întregi de forma x2 – dy2 = 1 (ecuaţii Pell (John Pell (1.03.1610 – 12.12.1685) capăta o importanta deosebita în teoria numerelor.

În anul 1796 d. Hr. După ce studiază numerele prime, Karl Gauss (30.04.1777 – 23.02.1855) enunţa legea reciprocităţii resturilor pătratice. Tot Gauss construieşte cu rigla şi compasul un poligon regulat cu 17 laturi.