● Deşi un proces dureros, depresiunea are un rol purificator, de eliminare a neconcordanţelor create de boom-ul artificial
● Economia îşi poate relua creşterea doar atunci când se restabileşte concordanţa dintre structurile sale productive (oferta) şi nevoile consumatorilor (cererea)
Pentru ca procesul de ajustare la realitate să poată fi efectuat, trebuie ca proprietarii factorilor să poată realoca resursele respective între diversele ramuri
Pentru ca procesul de ajustare la realitate să poată fi efectuat, trebuie ca proprietarii factorilor să poată realoca resursele respective între diversele ramuri
Intervenționismul în timpul depresiunii (stimularea inflaţionistă a cererii, reglementarea, impozitarea, împrumuturile guvernamentale) pot distruge acest proces
Este exact ceea ce se întâmplă, din nefericire
Este exact ceea ce se întâmplă, din nefericire
(1) Principalul instrument de combatere a crizei îl reprezintă măsurile guvernamentale de stimulare a consumului. Ele se adresează însă unei false probleme:
▪ economia globală şi economiile naţionale nu au o problemă legată de cererea insuficientă ci, am văzut, una legată de neconcordanţa între cerere şi ofertă
▪ rata crescută a şomajului este un semnal clar că forţele de ajustare ale pieţei funcţionează, încercând să realoce resursele greşit direcţionate în anii boom-ului
(2) Intervenţiile autorităţilor pentru salvarea diferitelor instituţii financiar bancare amână procesele de ajustare şi de eliminare a investiţiilor proaste efectuate în anii anteriori, ai boom-ului:
(2) Intervenţiile autorităţilor pentru salvarea diferitelor instituţii financiar bancare amână procesele de ajustare şi de eliminare a investiţiilor proaste efectuate în anii anteriori, ai boom-ului:
▪ piaţa are propriile instrumente pentru soluţionarea problemelor de solvabilitate - achiziţiile, fuziunile, restructurările, falimentul
▪ în toate cazurile, există activitate economică şi după corecţiile impuse de piaţă
(3) Reacţia băncilor centrale la criza din 2008 a fost una concertată = stimularea prin credit a economiei:
(3) Reacţia băncilor centrale la criza din 2008 a fost una concertată = stimularea prin credit a economiei:
Banca Angliei – a redus rata dobânzii de la 5,75% la finele lui 2007 la 0,5% în 2012
FED – de la 5,25% în august 2008 la 0,25%
BCE – de la 4,25% la 0,75%
(4) Reacţiile slabe ale economiei la reducerea ratelor dobânzii au dus la lansarea unui nou program de salvare = inundarea cu monedă a pieţei prin achiziţionarea de obligaţiuni guvernamentale/quantitative easing
Nu s-a schimbat nimic în modul în care autorităţile lumii se raportează la piaţă:
Nu s-a schimbat nimic în modul în care autorităţile lumii se raportează la piaţă:
▪ problemele economiei, cauzate de gradul ridicat de îndatorare, sunt rezolvate prin supra-îndatorare
▪ creşterea excesivă a masei monetare din ultimii 15 ani este acum urmată de oferirea unei cantităţi şi mai mari de monedă
Incapacitatea economiei mondiale de a ieşi din actuala depresiune este cauzată de încăpăţânarea cu care autorităţile continuă să alimenteze cu monedă pieţele
Incapacitatea economiei mondiale de a ieşi din actuala depresiune este cauzată de încăpăţânarea cu care autorităţile continuă să alimenteze cu monedă pieţele
Datorită politicilor guvernamentale de resuscitare a economiei, procesele corective, de ajustare, nu se pot manifesta
Riscul este acela de a prelungi dureros refacerea economiei, prin menţinerea artificială a unor investiţii pentru care nu există resurse şi cerere reale
Sunt, oare, autorităţile lumii total incompetente ?
Se lasă ele înşelate, prin imprudenţă şi superficialitate, de “cântecul de sirenă” al unor politici economice falimentare ?
Grupurile de presiune şi birocrația privesc criza şi depresiunea ca pe ameninţări, dar şi ca oportunități de expansiune
Grupurile de presiune şi birocrația privesc criza şi depresiunea ca pe ameninţări, dar şi ca oportunități de expansiune
Extinderea controlului birocratic asupra economiei şi creşterea dimensiunii sectorului guvernamental şi a celui clientelar prin preluarea de noi resurse din sfera privată sunt prezentate ca soluţii ale crizei
Birocraţia guvernamentală abordează depresiunea (încearcă reajustarea structurii producţiei) cu acelaşi arsenal cu care abordează perioada crizei
Birocraţia guvernamentală abordează depresiunea (încearcă reajustarea structurii producţiei) cu acelaşi arsenal cu care abordează perioada crizei
Explicaţia:
▪ dorința birocraţiei + grupurilor de presiune (privilegiate de intervenţionism, în general, şi de expansiune, în particular) de a-şi menține şi îmbunătăţi poziţiile deţinute în societate
▪ temerea lor în faţa dezavantajului comparativ ce-l au în raport cu întreprinzătorii privaţi în procurarea de resurse prin mijloace economice (piaţa liberă) şi nu prin cele politice (coerciţia intervenţionismului)
