Abordarea praxeologică aparține Școlii Austriece de economie și drept


Aceștia vor încerca să cumpere bunuri din piață care au o raritate mult mai mare decât a banului care poate fi împrumutat simultan la mai multe persoane



Yüklə 493 b.
səhifə4/12
tarix26.07.2018
ölçüsü493 b.
#58296
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   12

Aceștia vor încerca să cumpere bunuri din piață care au o raritate mult mai mare decât a banului care poate fi împrumutat simultan la mai multe persoane

  • Dacă toate cele 6 persoane s-ar duce la bancomat (una cu un card de debit și restul cu un card de credit) să extragă numerar, banca nu va avea, evident, numerar pentru toți

  • Va intra într-o problemă de lichiditate, rezolvată însă rapid de banca centrală prin expansiune monetară (ca împrumutător de ultimă instanță)

  • De aici apare și preocuparea permanentă a băncilor de a ne determina să nu folosim numerar prea mult, lucru la care participă și statul cu tot felul de măsuri/reguli legate de plățile în numerar din economie

  • De altfel, există tot mai multe voci care susțin renunțarea completă la banii lichizi (este acum evident de ce)



  • Consecinţe:

    • Consecinţe:

    • (3) Băncile devin creatori de monedă (scripturală), de credite fictive, create “din nimic”

    • (4) În absenţa creditului fictiv, banca nu şi-ar putea extinde împrumuturile dincolo de limitele depozitelor pe care i le-ar fi încredinţat cei ce au economisit

    • (5) Creditul fictiv este cel care le permite băncilor să acorde împrumuturi virtual nelimitate

    • EXPANSIUNEA (ARTIFICIALĂ) A CREDITULUI



    ♦ Este echivalentul unor bani discreționari (fiat money) nou creați⇨ al inflațieidirecte/nedeghizate:

    • ♦ Este echivalentul unor bani discreționari (fiat money) nou creați⇨ al inflațieidirecte/nedeghizate:

    • ▪ este o creștere a cantității substitutelor bănești (money substitutes)

    • ▪ acceptate și cheltuite de public exact ca și cum ar fi bani propriu-ziși (money proper)

    • ♦ Sporește puterea de cumpărare a debitorilor, care:

    • ▪ pătrund pe piața factorilor de producție cu o cere sporită

    • ▪ cerere care n-ar fi existat în absența bancnotelor și/sau depozitelor bancare nou create

    • Cererea adițională induce o tendință generală de creștere a prețurilor mărfurilor și salariilor



    ♣ Cantitatea de credit real este rigid limitată de cantitatea de capital acumulată anterior din economii

    • ♣ Cantitatea de credit real este rigid limitată de cantitatea de capital acumulată anterior din economii

    • ♣ Cantitatea de credit de circulație nu depinde decât de conduita mediilor bancare:

    • ▪ creditul real nu poate fi expandat

    • ▪ cel de circulție poate fi expandat

    • ♣ În absența acestui tip de credit, o bancă nu și-ar putea extinde împrumuturile dincolo de limitele depozitelor pe care i le-ar fi încredințat (în acest scop) cei ce au economisit

    • ♣ Creditul de circulație este cel care le permite băncilor comerciale să acorde împrumuturi nelimitate



    ● Se prezintă sub forma unei cantităţi suplimentare de bani oferiţi spre împrumut

    • ● Se prezintă sub forma unei cantităţi suplimentare de bani oferiţi spre împrumut

    • ● Banii disponibili în economie sunt mai numeroşi, fără însă ca oferta de bunuri produse să se extindă în aceeaşi măsură

    • ● Generează, astfel, o tendinţă de scădere a ratelor dobânzii sub nivelul pe care l-ar fi atins pe o piaţă a fondurilor de împrumut nemanipulată



    Are consecințe majore, care obstrucționează mersul natural al economiei:

    • Are consecințe majore, care obstrucționează mersul natural al economiei:

    • ▪ tendința inevitabilă de creștere a prețurilor mărfurilor

    • ▪ tendința inevitabilă de creștere a salariilor

    • ▪ tendința inevitabilă de scădere a ratelor dobânzii sub nivelul natural determinat de preferința socială de timp (volumul economisirilor)



    Într-o economie liberă:

    • Într-o economie liberă:

    • configurația determinată de piață a prețurilor, a ratelor salariilor și ale dobânzii

    • este cea care orientează activitățile antreprenoriale către acele linii de producție care pot satisface dorințele consumatorilor:

    • → în maniera cea mai adecvată

    • → și cea mai puțin costisitoare



    Așadar, elementele luate în calcul de omul de

    • Așadar, elementele luate în calcul de omul de

    • afaceri, atunci când își planifică activitatea

    • viitoare:

    • ▪ prețurile factorilor materiali de producție, ratele salariilor și ratele dobânzii

    • ▪ prețurile anticipate ale bunurilor de consum



    Bizuindu-se pe rezultatul acestor calcule, omul de afaceri stabilește dacă un proiect sau altul este sau nu rentabil

    • Bizuindu-se pe rezultatul acestor calcule, omul de afaceri stabilește dacă un proiect sau altul este sau nu rentabil

    • În cazul când un anumit proiect se dovedește neprofitabil în urma examinării sale de către antreprenori, aceasta constituie o dovadă că, în condițiile existente, consumatorii preferă executarea altor proiecte



    Faptul că o anumită întreprindere este neprofitabilă (deci, înregistrează o performanță economică proastă):

    • Faptul că o anumită întreprindere este neprofitabilă (deci, înregistrează o performanță economică proastă):


    • Yüklə 493 b.

      Dostları ilə paylaş:
    1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   12




    Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
    rəhbərliyinə müraciət

    gir | qeydiyyatdan keç
        Ana səhifə


    yükləyin