Abordarea praxeologică aparține Școlii Austriece de economie și drept


▪ El îi transferă debitorului său putere de cumpărare, permițându-i, așadar, acestuia să achiziționeze, din economiile neconsumate, bunuri destinate producției viitoare



Yüklə 493 b.
səhifə3/12
tarix26.07.2018
ölçüsü493 b.
#58296
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   12

▪ El îi transferă debitorului său putere de cumpărare, permițându-i, așadar, acestuia să achiziționeze, din economiile neconsumate, bunuri destinate producției viitoare

  • ▪ Creșterea puterii de cumpărare a celui care se împrumută este în mod necesar compensată printr-o reducere corespunzătoare a puterii de cumpărare a celui care economisește:

  • - resursele ce le pot folosi acum debitorii/întreprinzătorii provin din activitățile pentru care cererea a cunoscut un regres



    • Cantitatea de credit real este, în consecință, strict limitată de cantitatea economiilor, adică de abținerea de la consum

    • Iar suplimentarea creditelor nu este posibilă decât în măsura în care se acumulează economii suplimentare



    Este cel acordat din fonduri bancare special create în acest scop

    • Este cel acordat din fonduri bancare special create în acest scop

    • Este un credit creat din nimic

    • La acordarea unui împrumut:

    • ▪ banca centrală tipărește bancnote/bate monedă metalică (emisiune monetară suplimentară)

    • ▪ banca comercială deschide debitorului un credit într-un cont de depuneri rambursabile la cerere (rezerve fracționare)



    Banca centrală operează ca producător monetar:

    • Banca centrală operează ca producător monetar:

    • ▪ este un ”creditor de ultimă instanță”, ea fiind în măsură să împrumute bani băncilor comerciale ce nu-și găsesc singure creditori (surse de finanțare) pe piață

    • Și poate face acest lucru fără nici un fel de limite economice sau tehnice, deoarece:

    • - banii pe care îi împrumută nu costă nimic

    • - nu are nevoie să se împrumute ea însăși, întrucât ea fabrică banii

    • - în condițiile în care crearea bancnotelor de hârtie nu costă mai nimic, cantitatea de bani ce poate fi dată cu împrumut este practic nelimitată



    Acest lucru permite băncii centrale:

    • Acest lucru permite băncii centrale:

    • să furnizeze credit virtual nelimitat guvernului și instituțiilor similare

    • să injecteze lichiditate operatorilor de pe piață aflați în pragul falimentului sau pentru a susține dinamica activității economice



    Distincţia depozite “la vedere” şi cele “la termen”:

    • Distincţia depozite “la vedere” şi cele “la termen”:

    • - “la vedere” = banii ţinuţi de populaţie în bănci, consideraţi oricând disponibili pentru a fi returnaţi depunătorilor, la cererea acestora

    • - “la termen” = economiile populaţiei împrumutate băncii pe un anumit termen, considerate disponibile pentru a fi returnate depunătorilor doar la momentul expirării termenului pe care au fost depuse

    • Distincţia nu se mai face decât retoric



    Rezerva fracţionară:

    • Rezerva fracţionară:

    • ▪ procentul minim din sumele depuse “la vedere” în bănci pe care acestea sunt obligate să le păstreze

    • ▪ această rezervă din spatele depozitelor “la vedere” ar trebui să fie 100% (pentru că aceşti bani sunt “la populaţie”)

    • ▪ regulile curente permit însă împrumutarea de către bănci şi din aceste sume, în limita unui procent stabilit de banca centrală (rata rezervelor minime obligatorii)



    Consecinţe:

    • Consecinţe:

    • (1) Se creează iluzia dublei disponibilităţi a unor

    • resurse: pentru cei care au conturile “la vedere”

    • : pentru cei cărora banca le-a dat împrumut din “plusul de rezerve” peste rata minimă obligatorie

    • (2) Oferta de credite din sectorul bancar depăşeşte economisirea reală a populaţiei



    O persoană deține un card de debit la o bancă, card pe care compania la care lucrează îi virează salariul

    • O persoană deține un card de debit la o bancă, card pe care compania la care lucrează îi virează salariul

    • Banca va depune acei bani într-un cont curent la vedere, pentru a putea fi extrași oricând de către deținătorul acelui card de debit

    • Însă, banca păstrează doar o mică parte din suma depusă, restul oferindu-l drept credit sub forma, de exemplu, unui card de credit altui utilizator (fără ca deținătorul inițial al cardului de debit să știe și să aprobe acest lucru)



    Lucrurile se complică și prin faptul că, pentru acel depozit la vedere, utilizatorul 2 plătește băncii o dobândă

    • Lucrurile se complică și prin faptul că, pentru acel depozit la vedere, utilizatorul 2 plătește băncii o dobândă

    • (care, la rigoare, s-ar cuveni utilizatorului 1, ca proprietar al banilor din cardul de debit)

    • Pentru ca utilizatorul 2 (al cardului de credit) să aibă acces la bani, i se va face un cont curent în care se va vărsa suma creditată acestuia

    • Acest cont devine, de fapt, un depozit la vedere nou pe care banca îl poate utiliza pentru a relua procesul încă odată ⇨ adică, pentru a emite un nou card de credit unui nou utilizator

    • În final, apare situația că 5 – 6 persoane dețin aceeași sumă de bani, pe care doar o persoană avea dreptul să o revendice în realitate



    Aceștia vor încerca să cumpere bunuri din piață care au o raritate mult mai mare decât a banului care poate fi împrumutat simultan la mai multe persoane

    1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   12




    Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
    rəhbərliyinə müraciət

    gir | qeydiyyatdan keç
        Ana səhifə


    yükləyin