PROIECT LA DISCIPLINA INFORMATICA ECONOMICA SI ANALIZA TEHNICA
COMERTUL ELECTRONIC SI AFACERILE PE INTERNET
AUTOR
BADULESCU IOANA AURA
CUPRINS
CAP 1. DEFINIREA SI CONTINUTUL COMERTULUI ELECTRONIC
CAP 2. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE COMERTULUI ELECTRONIC
CAP 3. IMPACTUL COMERTULUI ELECTRONIC ASUPRA SOCIETATII
CAP 4. TENDINTELE DE DEZVOLTARE A COMERTULUI ELECTRONIC
CAP. 5. COMERTUL ELECTRONIC IN ROMANIA
De-a lungul istoriei omenirii, schimbul de produse si servicii a cunsocut mai multe forme.Daca la inceput, in conditiile economiei naturale, schimbul lua forma trocului prin care producatorii isi utilizau surplusul de productie pentru a-si satisface celelalte nevoi de consum, odata cu adancirea diviziunii muncii si a aparitiei productiei destinate schimbului, acesta ia amploare.Dar comertul propriu-zis se naste cu adevarat doar odata cu aparitia banilor si a clasei sociale a negistorilor, cei care intermediaza trecerea bunurilor de la producatori la consumatori si a cunoscut o crestere continua, inregistrand mai multe forme de-a lungul timpului.
De-a lungul istoriei omenirii, schimbul de produse si servicii a cunsocut mai multe forme.Daca la inceput, in conditiile economiei naturale, schimbul lua forma trocului prin care producatorii isi utilizau surplusul de productie pentru a-si satisface celelalte nevoi de consum, odata cu adancirea diviziunii muncii si a aparitiei productiei destinate schimbului, acesta ia amploare.Dar comertul propriu-zis se naste cu adevarat doar odata cu aparitia banilor si a clasei sociale a negistorilor, cei care intermediaza trecerea bunurilor de la producatori la consumatori si a cunoscut o crestere continua, inregistrand mai multe forme de-a lungul timpului.
CAP. 1. DEFINIREA SI CONTINUTUL COMERTULUI ELECTRONIC
Definitiile comertului electronic – intalnite in diverse surse si apartinand unor diversi autori si specialisti- variaza in mod semnificativ.Unele dintre ele se refera la toate tranzactiile comerciale si finanaciare care se deruleaza pe cale electronica, inclusive schimbul electronic de date, transferal electronic de capital si toate activitatile legate de cartile de credit/debit.Altele limiteaza comertul electronic la vanzarile cu amanuntul catre consumatori, tranzactiile si platile putand sau nu sa se deruleze prin intermediul retetelor deschise (cum ar fi Internet-ul).
CAP. 2. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE COMERTULUI ELECTRONIC
Un prim pas in analizarea avantajelor si limitelor comertului electronic il constituie prezentarea succinta a cauzelor care au stat la baza aparitiei diferitelor sale forme si a motivatiilor lansarii comertului electronic pe Internet.Primele forme de comert electronic existente decateva decenii se bazau pe retele private, telefonice si retele intre companii.Etapa urmatoare a comertului electronic dateaza din anii ’95-’96 si reprezinta vanzarea cu amanuntul catre consumatori.Din 1995, companii cu nume de rezonanta precum Dell, Cisco si Amazon au pornit o campanie agresiva de utilizare comerciala a Internet-ului.Un alt val al evolutiei comertului electronic a adus posibilitatea de a trimite comenzi sigure, utilizand carti de credit.Nivelul actual al comertului electronic a devenit posibil datorita dezvoltarii produselor software.
Exista, in principal, doua motive pentru care o companie doreste sa se lanseze in comertul electronic pe Internet:
Posibilitatea de a-si largi clientele: pe Internet, orice companie poate avea o prezenta globala, beneficiind de clienti din toata lumea.De exemplu, oricine este conectat la Internet paote vizita paginile web ale unei companii, indifferent de localizarea geografica a utilizatorului.
Reducerile costurilor pentru distributie si pentru serviciile asigurate clientilor.utilizarea Internet-ului antreneaza scaderi semnificative ale costurilor de distribuire a informatiilor, care au un rol foarte important in orice afacere.
Avantajele utilizarii comertului electronic pot fi evaluate din perspective celor trei participanti implicate /KUCK00/: compania, consumatorul si societatea.Din punctual de vedere al companiei vanzatoare, avantajele utilizarii comertului electronic sunt:
Extinderea zonelor de activitate pentru pietele nationale si internationale; cu un capital minim, o companie poate rapid si usor sa-si localizeze clientii, furnizorii potriviti si cei mai buni parteneri de afaceri din lume.
Cresterea vitezei de comunicare.
Imbunatatirea eficientei.
Reducerea efortului de inventariere si al managementului stocurilor.
Reducerea timpului dintre cheltuirea capitalului si incasarea contravalorii produselor si serviciilor.
Limitarile si dezavantajele comertului electronic (pag.6) pot fi grupate in doua mari categorii: tehnice si nontehnice
Dintre dezavantajele tehnice se pot distinge:lipsa unor sisteme de securitate ieftine, a unor standarde adecvate si a unor protocoale de comunicatie de mare eficienta; insuficienta largimii de banda; instrumentele de dezvoltare sunt in trasformare si se schimba rapid.
In categoria dezavantajelor nontehnice se include:costul si justificare; securitatea si anonimatul; lipsa increderii si mentalitatea utilizatorului; alti factori: imposibilitatea clientilor de a a vea unj contact fizic prin simturi cu obiectele, lipsurile cadrului legal, a reglementarilor si standardelor.
CAP. 3. IMPACTUL COMERTULUI ELECTRONIC ASUPRA SOCIETATII
Comertul electronic devine rapid o componenta spectaculoasa a globalizarii, expansiunea tranzactiilor electronice putand constitui o oportunitate majora pentru comert si dezvoltare.
Totodata, acest proces poate fi sursa unui important numar de istorii de succes prin care tarile in curs de dezvoltare si intreprinderile lor pot atinge noi niveluri de competivitate internationala si participa in mod active la economia informationala globala.
Cea mai mare provocare nu este de natura economica sau politica, ci psihologica si conceptuala.Numeroase intrebari actuale, precum unele, se mentin in continuare:
Cum pot fi convinse guvernele tarilor ce e-comertul nu este numai un alt mod, mai efficient, de a face comert si afaceri?
Cum pot fie le convinse ca e-comertul a inceput sa afecteze radical si ireversibil fundamentele teoriei economice si practicile afacerilor?
Cum pot fi convinse ca functionarea pietelor, formarea preturilor, crearea, definirea si distribuirea valorii trebuie cercetate din noi puncte de vedere?
Cum pot fi convinse ca eficienta, competitivitatea si chiar ratiunea de a fi a intreprinderii necesita noi masuri si definitii?
Cum pot fi convinse ca perfectionarile, calificarile si angajarile resurselor umane sunt afectate de noile tendinte care influenteaza profound afacerile interne si internationale?
Pentru a evalua impactul potential al comertului electronic asupra dezvoltarii economice si sociale a tarilor in curs de dezvoltare si pentru a delimita politicile si strategiile pe care caste tari ar trebui sa le adopte pentru a fi la “capatul” castigator al globalizarii, este nevoie sa se puna si sa se raspunda la urmatoarele intrebari:
Care sunt marimea, scopul si viteza cresterii comertului electronic?Cum afecteaza el economiile acestor tari?
Cum pot aceste tari sa influenteze tendintele si cum pot beneficia de ele? Ce politici si strategii ar trbui sa adopte in acest sens?
In ce conditii politicile si strategiile isi vor atinge obiectivele, ce obstacole exista si cum pot fi evitate? Ce fel de actiuni (nationale, regionale si internationale) ar trebui intreprinse pentru reusita?
Chiar daca in prezent comertul electronic continua sa se confrunte cu limitele metodologiilor de implementare in economiile unor tari, rolul si impactul sau asupra societatii reprezinta o realitate de necontestat, efectele sale fiind multiple si colaterale.
CAP. 4. TENDINTELE DE DEZVOLTARE A COMERTULUI ELECTRONIC
Evolutia comertului electronic este strans legata de cresterea numarului utilizatorilor Internet-ului si accesibilitatii acestui mediu de comunicare, tendinte surprinse in cadrul a numeroase studii.
Comertul electronic mondial cunoaste o dinamica ascendenta, pe masura ce tot mai multi consumatori si tot mai multe afaceri se conecteaza la Web. Statele Unite se delimiteaza de restul regiunilor lumii prin valoarea tranzactiilor electronice: 510 miliarde in 2000 si 3.456 in 2004, dinamica fiind insa mai mica fata de cea din alte regiuni.
Tarile din Europa de Vest s-au inrolat la o “hipercrestere” incepand din anul 2001. Pana in anul 2004 comertul electronic vest-european va atinge 1.500 miliarde de dolari ca urmare a eforturilor agresive ale gigantilor din industrie si a dezvoltarii afacerilor on-line.
Studiul apreciaza ca in 2005 vanzarile pe Internet in Europa vor avea o pondere de 5% din totalul achizitiilor, cu o valoare de 51,74 miliarde de dolari. Pana in 2005, Marea Britanie va tranzactiona on-line 7% din totalul vanzarilor produselor alimentare.vor urma tarile nordice, cu 6%, franta si Germania, cu cate 3%, in timp ce dezvoltarea comertului on-line in tarile Europei Centrale si de Est va fi inca franta de factorii culturali si de slaba penetrare a tehnologiei informatiei si comunicatiilor.
CAP. 5. COMERTUL ELECTRONIC IN ROMANIA
O privire obiectiva asupra comertului electronic in Romania dezvaluie starea incipienta in care se afla acesta.Exista putine magazine virtuale in adevarul sens al cuvantului. Foarte multe site-uri care se pretind a fi de comert electronic nu fac decat sa descrie oferta companiei si sa ofere datele necesare contactarii ulterioare a societatii, fara a da posibilitateade a comanda produsele necesare contactarii ulterioare a societatii, fara a da posibilitatea de a comanda produsele si a le plati on-line.
Pentru a tranzactiona si distribui produsele , magazinele virtuale folosesc in mod usual posta, in sistem ramburs.
Ramura comertului electronic, care a patruns destul de bine pe piata romaneasca si a cunoscut un anume success, o reprezinta serviciile financiare, prin sistemele electronice de plata, de tip carti de plata.Desi cartile de credit continua sa ramana mijlocul de plata preferat pentru peste 99% din achizitiile on-line, utilizarea acestora nu este lipsita de riscuri legate, in special, de securitatea tranzactiilor. Exista si alte inconveniente, dintre care se detaseaza:
In prezent, cartile de plata inlocuiesc numerarul doar pana la automatul bancar, de unde se obtin banii lichizi necesari pentru cumparaturi.
Cartile de plata sunt acceptate direct in putine locuri, cum sunt, magazinele mari, hotelurile si restaurantele de lux.
Comisioanele relative mari percepute pentru fiecare tranzactie fac ca multi posesori de carduri sa fie reticenti in utilizarea acestora pentru plati directe.
Pentru integradrea comertului electronic in activitatea economica de ansamblu si dezvoltarea acestei forme moderne de activitate, ar trebui sa se tina seama de o serie de aspecte-cadru, cum sunt:
Globalizarea pietelor. Daca se face o comparative intre cee ce se intelege prin intreprinderi mici si mijlocii in Romania si in lume, se constata urmatoarele aspecte: in tara nostra, numarul angajatilor este mai redus cu un ordin de marime, in timp ce, din punctual de vedere al comportamentului pe piata si al tipului problemelor intampinate, caracteristicile sunt similare.
Comertul electronic are un cadru legislativ adecvat, desi incomplete. Componenta comertului electronic impune existenta unui cadru legislative, care a prins contur si in Romania.
Turismul romanesc si Internetul. In Romania si-au facut aparitia societatii care incearca sa utilizeze Internet-ul ca mijloc pentru o activitate mai eficienta in turism.
