Academia de studii economice



Yüklə 499,38 Kb.
səhifə1/6
tarix16.05.2018
ölçüsü499,38 Kb.
#50608
  1   2   3   4   5   6


ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING

SPECIALIZAREA- CERCETARI DE MARKETING


PROGRAM DE MARKETING

CALIMANESTI-CACIULATA

1. ANALIZA PIETEI



Turismul in Romania
Structurile de cazare turistica din România au primit, în 2003, 5,73 de milioane de turisti, dintre care 1,51 milioane au fost straini - ceea ce reprezinta 26,45% din total. Potrivit cifrelor furnizate de catre INCDT, numarul total al turistilor sositi în hoteluri, moteluri, pensiuni si alte structuri de cazare a înregistrat o crestere de 24% fata de 2002. În cazul turistilor români, cresterea a fost de 15,04%, iar în cazul celor straini, de. 51,92%.     

Din cei 1,1 milioane turisti straini, circa 800.000 au venit la Bucuresti si doar 50.000 de persoane au ales drept destinatie statiunile balneare din Romania. Cele 30.000 de locuri de cazare din statiunile balneoclimaterice(20% din capacitatea de cazare din Romania) au avut doar 51% grad de ocupare, ceea ce arata ca potentialul lor este subexploatat, dar nu sunt promovate suficient.

Anul trecut au fost înregistrate 21,39 de milioane de înnoptari în structurile de cazare din România, ceea ce reprezinta o medie a sejurului de circa patru nopti. Cresterea generala a numarului de înnoptari fata de 2002 a fost de 31,61%: 30,44% în cazul turistilor români si 37,96% pentru cei straini.

 Raportat la încasari, turistii români au generat circa 303 milioane de dolari, iar cei straini, circa 88 de milioane de dolari. Încasarea medie per turist a fost de 68 de dolari, respectiv de 72 de dolari pentru români si de 58 de dolari pentru straini. În ceea ce priveste încasarea medie pe zi - turist, aceasta a fost de 17 dolari pentru români si de 25 de dolari pentru straini, media fiind de 18 dolari.

Veniturile totale din turism se ridica, pentru 2003, la circa 522 de milioane de dolari, însa cheltuielile totale sunt, la rândul lor, de aproximativ 400 de milioane de dolari. Cele mai multe venituri au fost generate de structurile de cazare din Bucuresti si orasele resedinta de judet (peste 263 de milioane de dolari), urmate de statiunile balneare (circa 118 milioane) si de statiunile montane(105milioane).
In ceea ce priveste sosirile turistilor straini in Romania, se poate spune ca cei mai multi (94,9%) provin din Europa, fiind urmati de Asia (2,56%) si America (2,14%).

ZONE GEOGRAFICE

NR.TURISTI(mii)


EUROPA

4551

AFRICA

9

AMERICA

103

ASIA

123

OCEANIA

6

ALTE TARI

2

TOTAL


4794

Cei mai multi turisti europeni provin din tarile invecinate : Ungaria (67,9%), Moldova(19%).




Europenii utilizeaza frecvent ca mijloc de transport pentru calatoriile internationale avionul. Deplasarile cu avionul au scazut cu 1%, reducerea in cazul companiilor traditionale fiind de 5%, in timp ce operatorii cu tarife reduse au raportat cresteri de peste 10%. Pentru viitor se estimeaza ca in scurt timp companiile care practica tarife reduse vor reprezenta 30% din totalul zborurilor in strainatate.

Turistii germani prefera destinatiile insorite (care detin peste 40% din totalul calatoriilor) si turismul de tratament. Germania ocupa locul 4 in ceea ce priveste numarul de turisti care viziteaza Romania.

Un factor important in atragerea de turisti straini l-a reprezentat participarea Romaniei la expozitiile de turism internationale.

Turistii germani prezinta interes pentru turismul de tratament, iar Romania ofera posibilitati multiple de satifacere a cerintelor acestora. Astfel, consideram piata germana cea mai potrivita ca piata de comercializare a noului produs turistic. Statiunea Baile Herculane ofera pe langa metode moderne de tratament si cazare deosebita, posibilitati de agrement multiple, fiind situata inr-o zona de un pitoresc deosebit. De asemenea, tratamentele cu produsele Gerovital reprezinta un atu, avand in vedere recunoasterea lor pe plan internationa



Turism balnear
In prima jumatate a anului 2004, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2003, actiunile turistice interne totale au crescut cu 6,6%, in timp ce actiunile turistice in statiuni balneare au scazut cu 7,6%. Se observa o crestere a actiunilor turistice de tip excursii in statiunile balneare cu 11,9%, in timp ce restul actiunilor turistice de tip balnear au scazut cu aproximativ 9%.

26,32% din numarul de turisti participanti la actiunile turistice interne, reprezinta turistii care prefera statiunile balneare. Cei mai multi turisti (50,7%) prefera calatoriile cu o durata mai mare de 4 zile, din acestia 83,76% reprezinta turistii care prefera actiunile turistice cu o durata mai mare de 4 zile din statiunile balneare


Evolutia actiunilor turistice interne pe tip actiuni si zone turistice in sem I 2004 fata de 2003





Turisti(%)

Turisti zile(%)

A (B+C+D). Actiuni turistice interne totale

- statiuni balneare



106.6

92.4


98.9

95.2


B. Actiuni turistice interne tip excursii, fara innoptari in zonele vizitate

- statiuni balneare



115.7
111.9

115.7
111.9

C. Actiuni turistice interne cu durata intre 1-3 zile

- statiuni balneare



109.4

93.6


106.3

96.2


D. Actiuni turistice interne cu durata minima 4 zile

- statiuni balneare



102.1

90.6


97.8

95.1







Tip de turism

Turisti straini participanti

la activitatile turisticed

Turisti/zile

Durata medie sejur

A

Total din care:

62046

24215

3.9

Balnear

5788

31347

5.4

B

Total din care

6936

6936

1

Balnear

140

140

1

C

Total din care

29967

59731

2

Balnear

3257

716

2.2

D

Total din care

25143

175448

7

Balnear

555

3697

6.7



Turismul organizat de agentiile de turism pe tipuri de actiuni turistice interne si zone turistice in semestrul I, 2004





Turisti participanti la actiunile turistice interne

Turisti zile

Durata medie a sejurului

numar

structura

numar

structura




A. Actiuni turistice interne totale
- statiuni balneare

509461

134131

100%

100%


3268190

1894383

100%

100%


7.1

14.1

B. Actiuni turistice interne tip excursii, fara innoptari in zonele vizitate
- statiuni balneare

88921


10131

17.5%

7.5%


88921


10131

2.5%

0.5%


1


1

C. Actiuni turistice interne cu durata intre 1-3 zile
- statiuni balneare

162189

11653

31.8%

8.7%


331388

26153

9.1%

1.4%


2

2.2

D. Actiuni turistice interne cu durata minima 4 zile
- statiuni balneare

258351

112347

50.7%

83.8%


3207881

185099

88.4%

98.1%


12.4

16.5

SOSIRI ALE TURISTILOR IN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA PENTRU STATIUNI BALNEARE, IN TRIMESTRUL I 2004




Zone turistice

structuri de primire turistica


din total, pe tipuri de structuri de primire turistica

Hoteluri

Hoteluri pentru tineret
Hosteluri

Moteluri

Hanuri

Vile turistice

Cabane

turistice



Pensiuni urbane

Total




























T

906602

732129

3674

10050

42962

625

29368

11900

43545

R

724193

565406

32606

8876

39662

612

26588

11703

36992

S

182409

166723

414

1174

3300

13

2780

197

6553

Sta|iuni balneare

























T

114615

101338

138

-

2142

-

8456

45

1684

R

109110

96293

107

-

2040

-

8171

45

1645

S

5505

5045

31

-

102

-

285

.

39




Zone turistice

din total, pe tipuri de structuri de primire turistica


Pensiuni rurale

Pensiuni agroturistice

Campinguri

Popasuri

Sate de vacanta

Bungalouri

Tabere de elevi si prescolari

Casute turistice

Spatii de cazare pe nave

Total

























T

9454

5781

1157

2513

167

821

12435

21

-

R

8912

5530

1030

2369

109

706

12417

21

-

S

542

251

127

144

58

115

18

-

-

Sta|iuni balneare

























T

110

36

-

-

-

-

666

-

-

R

107

36

-

-

-

-

666

-

-

S

3

-

-

-

-

-

-

-

-

SOSIRI ALE TURISTILOR IN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA, PE PRINCIPALELE TARI DE PROVENIENTA ALE TURISTILOR, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA PENTRU STATIUNI BALNEARE, IN TRIMESTRUL I 2004



Tari

Total structuri de primire turistica


din total, pe tipuri de structuri de primire turistica

Hoteluri

Hoteluri pentru tineret
Hosteluri

Moteluri

Hanuri

Vile turistice

Cabane

turistice



Pensiuni urbane

Toate tarile

114615

101338

138

-

2142

-

8456

45

1684

Romania

109110

96293

107

-

2040

-

8171

45

1645

Italia

489

443

6

-

9

-

29

-

2

Germania

816

764

9

-

12

-

24

-

7

Franta

314

303

3

-

2

-

5

-

1

Regatul Unit

37

26

-

-

5

-

6

-

-

S.U.A

94

91

-

-

1

-

2

-

-

Republica Moldova

1494

1335

4

-

6

-

149

-

-

Ungaria

858

797

-

-

20

-

31

-

7

Turcia

55

39

-

-

15

-

1

-

-

Israel

88

78

2

-

-

-

8

-

-

Alte tari

1260

1169

7

-

32

-

30

-

22



TARI


din total, pe tipuri de structuri de primire turistica


Pensiuni rurale

Pensiuni agroturistice

Campinguri

Popasuri

Sate de vacanta

Bungalouri

Tabere de elevi si prescolari

Casute turistice

Spatii de ca -zare pe nave

Toate tarile

9454

5781

1157

2513

167

821

12435

21

-

Romania

8912

553

1030

2369

109

706

12417

21

-

Italia

117

13

61

25

2

15

3

-

-

Germania

66

19

33

6

-

37

1

-

-

Franta

13

31

2

5

13

-

3

-

-

Regatul Unit

25

12

-

2

-

-

-

-

-

S.U.A

7

9

-

2

-

-

-

-

-

Republica Moldova

24

10

2

11

43

20

-

-

-

Ungaria

132

43

6

13

-

1

-

-

-

Turcia

22

68

3

22

-

2

-

-

-

Israel

2

6

-

-

-

-

-

-

-

Alte tari

134

40

20

58

-

40

11

-

--

Spre deosebire de turistii romani, cei straini prefera actiunile turistice cu o durata de 1-3 zile in statiunile balneare in proportie mai mare (56,27% fata de 1,23% ).






Turismul balnear in judeul Valcea
STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA, PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA

MARTIE 2004

Dintr-un total de 60 structuri de primire turistica prezente in judetul Valcea fiecare tip de structura detine astfel:

Hoteluri 22

Hoteluri pentru tineret -

Hosteluri -

Moteluri 9

Hanuri -


Vile turistice 16

Cabane turistice 1

Pensiuni urbane 7

Pensiuni rurale 2

Pensiuni agroturistice 1

Campinguri -

Popasuri -

Sate de vacanta -

Bungalouri -

Tabere de elevi si prescolari 2

Casute turistice -

Spatii de cazar pe nava -


CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE, TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA,PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA MARTIE 2004

Dintr-un total de 568014structuri de primire turistica prezente in judetul Valcea fiecare tip de structura detine astfel:

Hoteluri 478187

Hoteluri pentru tineret -

Hosteluri -

Moteluri 29004

Hanuri -

Vile turistice 37860

Cabane turistice 1547

Pensiuni urbane 11716

Pensiuni rurale 1684

Pensiuni agroturistice 350

Campinguri -

Popasuri -

Sate de vacanta -

Bungalouri -

Tabere de elevi si prescolari 7666

Casute turistice -

Spatii de cazar pe nava -

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA, PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA

MARTIE 2004

Dintr-un total de 60 structuri de primire turistica prezente in judetul Valcea fiecare tip de structura detine astfel:

Hoteluri 22

Hoteluri pentru tineret -

Hosteluri -

Moteluri 9

Hanuri -

Vile turistice 16

Cabane turistice 1

Pensiuni urbane 7

Pensiuni rurale 2

Pensiuni agroturistice 1

Campinguri -

Popasuri -

Sate de vacanta -

Bungalouri -

Tabere de elevi si prescolari 2

Casute turistice -

Spatii de cazar pe nava -

EVOLUTIA CAPACITATII DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE, A SOSIRILOR SI INNOPTARILOR, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE,

IN TRIMESTRUL I 2004, FATA DE PERIOADA CORESPUNZATOARE

DIN ANUL 2003


-procente-

Regiuni de dezvoltare

Judete




Capacita-tea in

functiune



Sosiri

innoptari

Total

Romani

straini

Total

Romani

Straini

Total Romania

107,4

109,9

107,4

121,6

104,8

102,5

118,9

Valcea

108.5

119.3

119.8

100.7

95.4

94.9

171.4



  • Segmentarea pietelor turistice

In marketingul turistic segmentarea pietelor turistice se poate realiza dupa segmentarea bazata pe descrierea calatoriei si dupa segmentarea bazata pe descrierea turistului.

Segmentarea bazata pe descrierea calatoriei imparte piata turistica, in functie de tipul calatoriei in calatorii de agrement, calatorii de afaceri si alte tipuri de calatorii.

Segmentarea bazata pe descrierea turistului cuprinde: segmentarea geografica, segmentarea socio-demografica, segmentarea dupa sex, dupa venit, segmentarea psihografica, comportament, gradul de loialitate.

Segmentarea geografica presupune divizarea pietei in grupuri geografice, a caror provenienta se afla in alte tari, in cazul agentiei noastre.

Segmentarea socio-demografica presupune impartirea pietei in grupuri care au caracteristici comune socio-demografice cum sunt varsta, sex, ciclul de viata al familiei, nivel educational, religie, nationalitate, etc. In functie de criteriul varstei, se disting urmatoarele segmente de piata: segmentul “sub 20 de ani”, segmentul “20-45ani ”, segmentul “45-75 ani”

Segmentarea dupa sex are in vedere servicii speciale atat pentru femei, cat si pentru barbati.

Segmentarea dupa venit. Se identifica urmatoarele segmente: segmentul celor cu venituri mari, segmentul celor cu venituri medii si segmentul celor cu venituri mici.

Segmentarea psihografica se bazeaza pe tratarea personalitatii, atitudinilor, motivatiilor si activitatilor consumatorilor. Conform clasificarii lui Stanley Plog, turistii sunt alocentrici si psihocentrici. Turistii alocentrici sunt cei care prefera descoperirea si trairea de noi experiente; prefera ariile neamenajate din punct de vedere turistic; prefera noutatea si cat mai multe destinatii, activitatea cat mai intensa, prefera avionul sau alte mijloace de transport rapide; prefera cazarea in hoteluri sau lanturi hoteliere bune; nu neaparat moderne, avand o gama variata de servicii turistice complementare; prefera intalniri si discutii cu cat mai multe persoane necunoscute; prefera ca angajamentele sa includa numai transport si cazare pentru a-si permite o flexibilitate si o libertate considerabile pe parcursul calatoriei. Turistii psihocentrici prefera familiarul⁄obisnuitul in destinatiile turistice; prefera activitati obisnuite la locurile de destinatie; prefera soarele si relaxarea; nivelul redus de activitate; prefera destinatiile la care se poate ajunge cu mijloc de transport propriu; prefera hoteluri si restaurante clasice; prefera pachetul turistic prestabilit si cat mai complet; prefera atmosfera familiala, distractii de tip familiar, absenta unei atmosfere competitive.

Segmentarea dupa comportament se refera la impartirea consumatorilor de produse turistice in grupuri, in functie de cunostintele, atitudinea si raspunsul acestora la caracteristicile produsului turistic livrat. Dupa acest criteriu, se pot distinge urmatoarele segmente: turisti care au ca pasiune vanatoarea si pescuitul, turisti care au ca pasiune degustarea de vinuri, turisti care au ca pasiune birdwatching, turisti care au ca pasiune fotografia, turisti care au ca pasiune studierea plantelor si animalelor, turistii care opteaza pentru programe de recreere, tratament, etc.

Segmentarea dupa gradul de loialitate al consumatorului conduce la impartirea acestora in trei grupe: consumatori loiali (consuma frecvent produsele turistice ale intreprinderii de turism respective), consumatorii partial loiali (consuma produse turistice atat de la intreprinderea de turism respectiva, cat si de la intreprinderile concurente) si consumatorii neloiali (consuma produsele turistice ale firmelor concurente).

Pentru obtinerea unei segmentari eficiente a pietei turistice trebuie avute in vedere mai multe aspecte: masurabilitatea, accesibilitatea, relevanta, posibilitatea intreprinderii de a atrage si servi segmentele de piata respective.



  • Tintirea pietei

Calatoriile pe care le vor desfasura turistii germani sunt calatorii de agreement.

Tintirea pietei consta in evaluarea elementelor de actractivitate ale segmentelor si in selectarea segmentului-tinta.

Segmentul tinta ales de agentia de turism Eximtur este: turisti germani, cu varsta cuprinsa intre 45-75 de ani, care sunt consumatori partial loiali, psihocentrici si care prefera activitati obisnuite la locul de destinatie; prefera soarele si relaxarea si nivelul redus de activitate. Sunt interesati de mentinerea sau de imbunatatirea sanatatii lor, si de refacerea tonusului.


  • Pozitionarea

Pozitionarea reprezinta dezvoltarea unui serviciu si a mixului de marketing pentru a ocupa un anumit loc in mintea consumatorilor din cadrul pietelor-tinta. Pentru o pozitionare eficienta, intreprinderea trebuie sa detina informatii despre necesitatile si dorintele consumatorilor de pe pietele-tinta si avantajele pe care ei le urmaresc, sa cunoasca punctele tari si slabe ale competitorilor intreprinderii, modul in care acestia sunt familiarizati cu ele, sa dispuna de informatii asupra modului in care consumatorii percep intreprinderea comparativ cu concurenta.

Lewis R.C. a precizat existenta a trei elemente necesare pozitionarii: crearea unei imagini, comunicarea avantajelor consumatorului si diferentierea marcii de serviciile competitorilor. Strategia de pozitionare ce poate fi utilizata este pozitionarea bazata pe caracteristicile produsului turistic oferit.


2. MEDIUL DE MARKETING
– este alcatuit din piata, concurenta si analiza PEST si reprezinta auditul extern

Tinand cont ca produsul turistic se adreseaza consumatorilor germani, vom face referiri atat la auditul extern aferent pietei germane, cat si la cel aferent pietei romanesti.


A. ANALIZA PEST

Analiza PEST cuprinde totalitatea factorilor politici, economici, socio – culturali si tehnologici.

  1. MEDIUL ECONOMIC




  • Romania

Incepand cu anul 2000, economia romaneasca are un trend ascendent. Dinamica PIB-ului in anul 2002 fata de anul 2001 a fost de 104,9%, deci cresterea a fost de 4,9%. Dinamica prestarilor de servicii in 2002 fata de 2001 a fost de 89,4% ( deci o scadere de 10,6% ) iar in 2001 fata de 2000 a fost de 94,4%. Se observa ca in prima perioada scaderea a fost mai mica fata de a doua perioada. Rata inflatiei in anul 2002 a fost estimata la 18%, iar rata somajului, la 8,1%, in scadere de la 8,8% in anul 2001.

Indicatori economici 2004

  • PIB:155 mld USD, cu o crestere de 4,9 % fata de 2003

  • PIB (compozitia pe sectoare): agricultura - 13,1 %

industire – 38,1%

servicii – 48,8%



  • venitul pe familie

-cel mai scazut 10%: 3,2%
- cel mai ridicat 10%: 25% (1998)

  • rata inflatiei – 15, 3 %

  • forta de munca – 9,28 milioane

  • rata somajului 7,2 %

  • buget: -venituri – 17,6 mld.USD

- cheltuieli – 18,38 mld.USD

Balanta comerciala externa este inca deficitara, in ciuda unei tendinte pozitive a exporturilor, iar turismul care dispune de un potential natural si antropic pe masura, nu cunoaste o dezvoltare pe masura.

Caliatatea de membru al UE este o latura imporatana a politicii economice in 2004. Pentru ca romania sa devina membru in 2007, ea trebuie sa finalizeze negocierile in 2004, o tinta ambitioasa. Aceasta presupune ca UE sa declare Romania o « economie de piata functionala », premisa obligatorie pentru a incheia convorbirile.


  • Germania

Economia Germaniei , una dintre cele mai dezvoltate si solide din lume, se afla in plina faza postindustriala, peste 2⁄3 din PIB fiind realizat in sectorul serviciilor.

Din ianuarie 2002 Germania a adoptat euro ca moneda.Germania este o tara industrializata si din acest motiv are probleme cu poluarea aerului, ploi acide, distrugerea padurilor, poluarea Marii Baltice si a unor rauri din est.



Indicatorii economici 2004

  • PIB:2.271 bilioane USD, cu o scadere usoara de 0,1 % fata de 2003

  • PIB (compozitia pe sectoare): agricultura - 1 %

industire – 31%

servicii –68% (2002)



  • venitul pe familie

-cel mai scazut 10%: 3,6%
- cel mai ridicat 10%: 25,1% (1997)

  • rata inflatiei – 1,1 %

  • forta de munca –42,63 milioane

  • rata somajului 10,5 %

  • buget: -venituri – 1,079 bil..USD

- cheltuieli –1,173 bil. USD

Yüklə 499,38 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin