Academia de studii economice
Yüklə 499,38 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- ZONE GEOGRAFICE
- Hosteluri
- Tintirea pietei
|
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MARKETING SPECIALIZAREA- CERCETARI DE MARKETING PROGRAM DE MARKETING CALIMANESTI-CACIULATA 1. ANALIZA PIETEITurismul in Romania Structurile de cazare turistica din România au primit, în 2003, 5,73 de milioane de turisti, dintre care 1,51 milioane au fost straini - ceea ce reprezinta 26,45% din total. Potrivit cifrelor furnizate de catre INCDT, numarul total al turistilor sositi în hoteluri, moteluri, pensiuni si alte structuri de cazare a înregistrat o crestere de 24% fata de 2002. În cazul turistilor români, cresterea a fost de 15,04%, iar în cazul celor straini, de. 51,92%. Din cei 1,1 milioane turisti straini, circa 800.000 au venit la Bucuresti si doar 50.000 de persoane au ales drept destinatie statiunile balneare din Romania. Cele 30.000 de locuri de cazare din statiunile balneoclimaterice(20% din capacitatea de cazare din Romania) au avut doar 51% grad de ocupare, ceea ce arata ca potentialul lor este subexploatat, dar nu sunt promovate suficient. Anul trecut au fost înregistrate 21,39 de milioane de înnoptari în structurile de cazare din România, ceea ce reprezinta o medie a sejurului de circa patru nopti. Cresterea generala a numarului de înnoptari fata de 2002 a fost de 31,61%: 30,44% în cazul turistilor români si 37,96% pentru cei straini. Raportat la încasari, turistii români au generat circa 303 milioane de dolari, iar cei straini, circa 88 de milioane de dolari. Încasarea medie per turist a fost de 68 de dolari, respectiv de 72 de dolari pentru români si de 58 de dolari pentru straini. În ceea ce priveste încasarea medie pe zi - turist, aceasta a fost de 17 dolari pentru români si de 25 de dolari pentru straini, media fiind de 18 dolari. Veniturile totale din turism se ridica, pentru 2003, la circa 522 de milioane de dolari, însa cheltuielile totale sunt, la rândul lor, de aproximativ 400 de milioane de dolari. Cele mai multe venituri au fost generate de structurile de cazare din Bucuresti si orasele resedinta de judet (peste 263 de milioane de dolari), urmate de statiunile balneare (circa 118 milioane) si de statiunile montane(105milioane).
Cei mai multi turisti europeni provin din tarile invecinate : Ungaria (67,9%), Moldova(19%). 
Europenii utilizeaza frecvent ca mijloc de transport pentru calatoriile internationale avionul. Deplasarile cu avionul au scazut cu 1%, reducerea in cazul companiilor traditionale fiind de 5%, in timp ce operatorii cu tarife reduse au raportat cresteri de peste 10%. Pentru viitor se estimeaza ca in scurt timp companiile care practica tarife reduse vor reprezenta 30% din totalul zborurilor in strainatate. Turistii germani prefera destinatiile insorite (care detin peste 40% din totalul calatoriilor) si turismul de tratament. Germania ocupa locul 4 in ceea ce priveste numarul de turisti care viziteaza Romania. Un factor important in atragerea de turisti straini l-a reprezentat participarea Romaniei la expozitiile de turism internationale. Turistii germani prezinta interes pentru turismul de tratament, iar Romania ofera posibilitati multiple de satifacere a cerintelor acestora. Astfel, consideram piata germana cea mai potrivita ca piata de comercializare a noului produs turistic. Statiunea Baile Herculane ofera pe langa metode moderne de tratament si cazare deosebita, posibilitati de agrement multiple, fiind situata inr-o zona de un pitoresc deosebit. De asemenea, tratamentele cu produsele Gerovital reprezinta un atu, avand in vedere recunoasterea lor pe plan internationa Turism balnear In prima jumatate a anului 2004, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2003, actiunile turistice interne totale au crescut cu 6,6%, in timp ce actiunile turistice in statiuni balneare au scazut cu 7,6%. Se observa o crestere a actiunilor turistice de tip excursii in statiunile balneare cu 11,9%, in timp ce restul actiunilor turistice de tip balnear au scazut cu aproximativ 9%. 26,32% din numarul de turisti participanti la actiunile turistice interne, reprezinta turistii care prefera statiunile balneare. Cei mai multi turisti (50,7%) prefera calatoriile cu o durata mai mare de 4 zile, din acestia 83,76% reprezinta turistii care prefera actiunile turistice cu o durata mai mare de 4 zile din statiunile balneare Evolutia actiunilor turistice interne pe tip actiuni si zone turistice in sem I 2004 fata de 2003
Turismul organizat de agentiile de turism pe tipuri de actiuni turistice interne si zone turistice in semestrul I, 2004
SOSIRI ALE TURISTILOR IN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA PENTRU STATIUNI BALNEARE, IN TRIMESTRUL I 2004
SOSIRI ALE TURISTILOR IN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA, PE PRINCIPALELE TARI DE PROVENIENTA ALE TURISTILOR, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA PENTRU STATIUNI BALNEARE, IN TRIMESTRUL I 2004
Spre deosebire de turistii romani, cei straini prefera actiunile turistice cu o durata de 1-3 zile in statiunile balneare in proportie mai mare (56,27% fata de 1,23% ). 
Turismul balnear in judeul Valcea STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA, PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA MARTIE 2004 Dintr-un total de 60 structuri de primire turistica prezente in judetul Valcea fiecare tip de structura detine astfel: Hoteluri 22 Hoteluri pentru tineret - Hosteluri - Moteluri 9 Hanuri -
Vile turistice 16 Cabane turistice 1 Pensiuni urbane 7 Pensiuni rurale 2 Pensiuni agroturistice 1 Campinguri - Popasuri - Sate de vacanta - Bungalouri - Tabere de elevi si prescolari 2 Casute turistice - Spatii de cazar pe nava - CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE, TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA,PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA MARTIE 2004 Dintr-un total de 568014structuri de primire turistica prezente in judetul Valcea fiecare tip de structura detine astfel: Hoteluri 478187 Hoteluri pentru tineret - Hosteluri - Moteluri 29004 Hanuri - Vile turistice 37860 Cabane turistice 1547 Pensiuni urbane 11716 Pensiuni rurale 1684 Pensiuni agroturistice 350 Campinguri - Popasuri - Sate de vacanta - Bungalouri - Tabere de elevi si prescolari 7666 Casute turistice - Spatii de cazar pe nava - STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA, PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA MARTIE 2004 Dintr-un total de 60 structuri de primire turistica prezente in judetul Valcea fiecare tip de structura detine astfel: Hoteluri 22 Hoteluri pentru tineret - Hosteluri - Moteluri 9 Hanuri - Vile turistice 16 Cabane turistice 1 Pensiuni urbane 7 Pensiuni rurale 2 Pensiuni agroturistice 1 Campinguri - Popasuri - Sate de vacanta - Bungalouri - Tabere de elevi si prescolari 2 Casute turistice - Spatii de cazar pe nava - EVOLUTIA CAPACITATII DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE, A SOSIRILOR SI INNOPTARILOR, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE, IN TRIMESTRUL I 2004, FATA DE PERIOADA CORESPUNZATOARE DIN ANUL 2003 -procente-
In marketingul turistic segmentarea pietelor turistice se poate realiza dupa segmentarea bazata pe descrierea calatoriei si dupa segmentarea bazata pe descrierea turistului. Segmentarea bazata pe descrierea calatoriei imparte piata turistica, in functie de tipul calatoriei in calatorii de agrement, calatorii de afaceri si alte tipuri de calatorii. Segmentarea bazata pe descrierea turistului cuprinde: segmentarea geografica, segmentarea socio-demografica, segmentarea dupa sex, dupa venit, segmentarea psihografica, comportament, gradul de loialitate. Segmentarea geografica presupune divizarea pietei in grupuri geografice, a caror provenienta se afla in alte tari, in cazul agentiei noastre. Segmentarea socio-demografica presupune impartirea pietei in grupuri care au caracteristici comune socio-demografice cum sunt varsta, sex, ciclul de viata al familiei, nivel educational, religie, nationalitate, etc. In functie de criteriul varstei, se disting urmatoarele segmente de piata: segmentul “sub 20 de ani”, segmentul “20-45ani ”, segmentul “45-75 ani” Segmentarea dupa sex are in vedere servicii speciale atat pentru femei, cat si pentru barbati. Segmentarea dupa venit. Se identifica urmatoarele segmente: segmentul celor cu venituri mari, segmentul celor cu venituri medii si segmentul celor cu venituri mici. Segmentarea psihografica se bazeaza pe tratarea personalitatii, atitudinilor, motivatiilor si activitatilor consumatorilor. Conform clasificarii lui Stanley Plog, turistii sunt alocentrici si psihocentrici. Turistii alocentrici sunt cei care prefera descoperirea si trairea de noi experiente; prefera ariile neamenajate din punct de vedere turistic; prefera noutatea si cat mai multe destinatii, activitatea cat mai intensa, prefera avionul sau alte mijloace de transport rapide; prefera cazarea in hoteluri sau lanturi hoteliere bune; nu neaparat moderne, avand o gama variata de servicii turistice complementare; prefera intalniri si discutii cu cat mai multe persoane necunoscute; prefera ca angajamentele sa includa numai transport si cazare pentru a-si permite o flexibilitate si o libertate considerabile pe parcursul calatoriei. Turistii psihocentrici prefera familiarul⁄obisnuitul in destinatiile turistice; prefera activitati obisnuite la locurile de destinatie; prefera soarele si relaxarea; nivelul redus de activitate; prefera destinatiile la care se poate ajunge cu mijloc de transport propriu; prefera hoteluri si restaurante clasice; prefera pachetul turistic prestabilit si cat mai complet; prefera atmosfera familiala, distractii de tip familiar, absenta unei atmosfere competitive. Segmentarea dupa comportament se refera la impartirea consumatorilor de produse turistice in grupuri, in functie de cunostintele, atitudinea si raspunsul acestora la caracteristicile produsului turistic livrat. Dupa acest criteriu, se pot distinge urmatoarele segmente: turisti care au ca pasiune vanatoarea si pescuitul, turisti care au ca pasiune degustarea de vinuri, turisti care au ca pasiune birdwatching, turisti care au ca pasiune fotografia, turisti care au ca pasiune studierea plantelor si animalelor, turistii care opteaza pentru programe de recreere, tratament, etc. Segmentarea dupa gradul de loialitate al consumatorului conduce la impartirea acestora in trei grupe: consumatori loiali (consuma frecvent produsele turistice ale intreprinderii de turism respective), consumatorii partial loiali (consuma produse turistice atat de la intreprinderea de turism respectiva, cat si de la intreprinderile concurente) si consumatorii neloiali (consuma produsele turistice ale firmelor concurente). Pentru obtinerea unei segmentari eficiente a pietei turistice trebuie avute in vedere mai multe aspecte: masurabilitatea, accesibilitatea, relevanta, posibilitatea intreprinderii de a atrage si servi segmentele de piata respective.
Calatoriile pe care le vor desfasura turistii germani sunt calatorii de agreement. Tintirea pietei consta in evaluarea elementelor de actractivitate ale segmentelor si in selectarea segmentului-tinta. Segmentul tinta ales de agentia de turism Eximtur este: turisti germani, cu varsta cuprinsa intre 45-75 de ani, care sunt consumatori partial loiali, psihocentrici si care prefera activitati obisnuite la locul de destinatie; prefera soarele si relaxarea si nivelul redus de activitate. Sunt interesati de mentinerea sau de imbunatatirea sanatatii lor, si de refacerea tonusului.
Pozitionarea reprezinta dezvoltarea unui serviciu si a mixului de marketing pentru a ocupa un anumit loc in mintea consumatorilor din cadrul pietelor-tinta. Pentru o pozitionare eficienta, intreprinderea trebuie sa detina informatii despre necesitatile si dorintele consumatorilor de pe pietele-tinta si avantajele pe care ei le urmaresc, sa cunoasca punctele tari si slabe ale competitorilor intreprinderii, modul in care acestia sunt familiarizati cu ele, sa dispuna de informatii asupra modului in care consumatorii percep intreprinderea comparativ cu concurenta. Lewis R.C. a precizat existenta a trei elemente necesare pozitionarii: crearea unei imagini, comunicarea avantajelor consumatorului si diferentierea marcii de serviciile competitorilor. Strategia de pozitionare ce poate fi utilizata este pozitionarea bazata pe caracteristicile produsului turistic oferit. 2. MEDIUL DE MARKETING – este alcatuit din piata, concurenta si analiza PEST si reprezinta auditul extern Tinand cont ca produsul turistic se adreseaza consumatorilor germani, vom face referiri atat la auditul extern aferent pietei germane, cat si la cel aferent pietei romanesti. A. ANALIZA PEST Analiza PEST cuprinde totalitatea factorilor politici, economici, socio – culturali si tehnologici.
Incepand cu anul 2000, economia romaneasca are un trend ascendent. Dinamica PIB-ului in anul 2002 fata de anul 2001 a fost de 104,9%, deci cresterea a fost de 4,9%. Dinamica prestarilor de servicii in 2002 fata de 2001 a fost de 89,4% ( deci o scadere de 10,6% ) iar in 2001 fata de 2000 a fost de 94,4%. Se observa ca in prima perioada scaderea a fost mai mica fata de a doua perioada. Rata inflatiei in anul 2002 a fost estimata la 18%, iar rata somajului, la 8,1%, in scadere de la 8,8% in anul 2001. Indicatori economici 2004
industire – 38,1% servicii – 48,8%
-cel mai scazut 10%: 3,2% - cel mai ridicat 10%: 25% (1998)
- cheltuieli – 18,38 mld.USD Balanta comerciala externa este inca deficitara, in ciuda unei tendinte pozitive a exporturilor, iar turismul care dispune de un potential natural si antropic pe masura, nu cunoaste o dezvoltare pe masura. Caliatatea de membru al UE este o latura imporatana a politicii economice in 2004. Pentru ca romania sa devina membru in 2007, ea trebuie sa finalizeze negocierile in 2004, o tinta ambitioasa. Aceasta presupune ca UE sa declare Romania o « economie de piata functionala », premisa obligatorie pentru a incheia convorbirile.
Economia Germaniei , una dintre cele mai dezvoltate si solide din lume, se afla in plina faza postindustriala, peste 2⁄3 din PIB fiind realizat in sectorul serviciilor. Din ianuarie 2002 Germania a adoptat euro ca moneda.Germania este o tara industrializata si din acest motiv are probleme cu poluarea aerului, ploi acide, distrugerea padurilor, poluarea Marii Baltice si a unor rauri din est. Indicatorii economici 2004
industire – 31% servicii –68% (2002)
-cel mai scazut 10%: 3,6% - cel mai ridicat 10%: 25,1% (1997)
- cheltuieli –1,173 bil. USD Yüklə 499,38 Kb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||