Academia Românǎ – Filiala Iaşi

1.2. Proiectul 2: Contribuţii la studiul pluralităţii valorilor în societatea deschisă.

Coordonator:

Dr. Marin Constantin, CS I

Colectivul de lucru:

1. 
   Dr. Gheorghiţă Geană, cercetător ştiinţific I,
   
2. 
   Dr. Ştefan Dorondel, cercetător ştiinţific II.
   
3. 
   Dr. Gabriel-Ionuţ Stoiciu, cercetător ştiinţific III.
   
4. 
   Dr David-Rus Richard, cercetător ştiinţific III.
   

1.2.1. Proiectul 2 Tema 1: Diversitate şi postmodernitate în universul valorilor: Resurse filosofic-antropologice în cultura tradiţională românească
Responsabil:

Prof. Dr. Gheorghiţă Geană, CS I

Fazele şi obiectivele proiectului pentru anul 2018

Programul 1, Proiectul 2: Contribuţii la studiul pluralităţii valorilor în societatea deschisă. Coordonator: Dr. Marin Constantin, CS I Tema 1: Diversitate şi postmodernitate în universul valorilor Subtema 1: Resurse filosofic-antropologice în cultura românească tradiţională şi cultă Responsabil: Prof. Dr. Gheorghiţă Geană, CS I
Faza	Obiective	Activităţi	Colectiv / Cercetători
Fazele 1–4: Trim. I	Interpretări antropologice pornind de la explorarea unor experienţe de cercetare: activitatea de teren, exegeze asupra unor manifestări spirituale româneşti (deopotrivă folclorice şi culte).	1. Documentare bibliografică. 2. Redactarea unui articol despre propria-mi experienţă de teren ce urmează să apară într-o publicaţie din străinătate.	Prof. Dr. Gheorghiţă Geană, CS I
Faza 2: Trim. II		1. Continuarea exegezei asupra operei lui Simion Mehedinţi, îndeosebi în ceea ce priveşte concepţia sa despre educaţie şi politică. 2. Redactarea unui articol privind colaborarea dintre Simion Mehedinţi şi Spiru Haret.
Faza 3: Trim III		1. Redactarea unui articol de interpretare a discordanţei dintre viziunea psihanalitică şi înţelepciunea ţărănească privind tensiunile interne din familia tradiţională (cazul familii Moromete). 2. Supravegherea apariţiei în străinătate a unui capitol despre antropologie şi fenomenologie în vol. Pretextual Ethnographies, programat să apară la editura Sean Kingston (Londra).
Faza 4: Trim IV		Participări la diverse manifestări ştiinţifice organizate de Institut („Natura şi omul”) sau de alte asociaţii („Zilele Simion Mehedinţi” la Focşani) etc.

1.2.2. Proiect 2 Tema 2: Arhiva de istorie orală a transhumanţei din Mărginimea Sibiului
Responsabil:

Dr. Marin Constantin, CS II

Obiective:

• 
  Cel dintâi obiectiv al cercetării se referă la sistematizarea resurselor etnografice ale unei arhive de ordin narativ asupra transhumanţei pastorale din Mărginimea Sibiului;
  
• 
  Al doilea obiectiv este definit prin repertorierea documentelor de arhivă a transhumanţei sud-transilvănene
  
• 
  Al treilea obiectiv urmăreşte identificarea unor teme de studiu monografic al transhumanţei din Mărginimea Sibiului, cu procesarea informaţiei narative de arhivă);
  
• 
  Cel de-al patrulea obiectiv are în vedere valorificarea arhivei despre transhumanţei din Carpaţi prin conferinţe naţionale şi prin publicare în reviste academice specializate.
  

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

În România, transhumanţa este asociată itinerariilor sezoniere ale oierilor din Mărginimea Sibiului, prin deplasarea turmelor acestora de la păşunile montane din Carpaţii Meridionali (pe timp de vară) la locuri de păşunat în cămpie (în Bărăgan, în Moldova, în Banat sau în Podişul Transilvaniei) (pe durata iernii). Încă din Evul Mediu (în secolele XVII-XVIII) oierii sud-transilvăneni au fost desemnaţi drept Mărgineni în legătură cu provenienţa lor regională, într-o recunoaştere a specializării lor transhumante trans-carpatice în Ţara Româneacsă şi Moldova Moldavia (Veress 197, Prodan 1944, Constantinescu-Mirceşti 1976, etc.) Cu despebire, sătenii români din Jina, Poiana şi Tilişca pot fi caracterizaţi prin a-şi fi dezvoltat un ethos distinct al transhumanţei, în comparaţie cu cultura populară a multor altor comunităţi rurale agricole din România (Fochi 1964, Vuia 1964). Alternarea după climă şi relief a păstoritului transhumant a fost studiată şi sub raportul economiei de piaţă, cu evidenţierea unor aspecte ca antreprenoriatul pastoral, diviziunea muncii dintre oieri şi ciobanii lor angajaţi şi orientarea comercială a producţiei ovine (Prodan 1945, Vuia 1964, Constantin 004, etc.)

Bibliografie orientativă tema 2

1. 
   Bucur, Corneliu (1978)
   
2. 
   „Direcţii ale demografiei istorice româneşti: transhumanţa pastorală [Directions of Romanian Historical Demography: Pastoral Transhumance]”, Revista de Istorie.
   
3. 
   Constantin, Marin (2004)
   
4. 
   “Capitalism and Transhumance. A Comparison of Three Pastoral Market-Types in Europe (1950-2000)”, New Europe College Yearbook, Bucureşti, 2004, pp. 55-116.
   
5. 
   Constantin, Marin (2013 a)
   
6. 
   Etnografia satului transilvănean Tilişca. Monografism şi holism în antropologia culturală a unei comunităţi pastorale româneşti, Editura Etnologică, Bucureşti.
   
7. 
   Constantinescu-Mirceşti, C. (1976)
   
8. 
   Păstoritul transhumant şi implicaţiile lui în Transilvania şi Ţara Românească în secolele XVIII-XIX, Editura Academiei, Bucureşti.
   
9. 
   Densusianu, Ovid (19-193)
   
10. 
    Viaţa păstorească în poezia noastră popular, Bucureşti.
    
11. 
    Fochi, Adrian (1964)
    
12. 
    Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză, texte, Editura Academiei, Bucureşti.
    
13. 
    Prodan, David (1944)
    
14. 
    Teoria imigraţiei românilor din principatele române în Transilvania în veacul al XVIII-lea , Cluj-Napoca.
    
15. 
    Veress, Andrei (197)
    
16. 
    Păstoritul ardelenilor în Moldova şi Ţara Românească (până la 1821), Bucureşti.
    
17. 
    Vuia, Romulus (1964)
    
18. 
    Tipuri de păstorit la români, Editura Academiei, Bucureşti.
    

Fazele şi obiectivele proiectului pentru anul 2018

Programul 1: Structura antropologică a populaţiilor actuale de pe teritoriul României - antropologie istorică şi culturală Proiectul 2: Contribuţii la studiul pluralităţii valorilor în societatea deschisă Tema 2: Arhiva de istorie orală a transhumanţei din Mărginimea Sibiului (continuare) Responsabil: Dr. Marin Constantin, CS I
Faza	Obiective	Activităţi	Cercetător
Faza 1 Trim. I	Sistematizarea resurselor etnografice ale unei arhive de ordin narativ asupra transhumanţei pastorale din Mărginimea Sibiului		Marin Constantin, (Dr., CS I)
Faza 2 Trim. II	Repertorierea documentelor de arhivă a transhumanţei sud-transilvănene
Faza 3 Trim. III	Identificarea unor teme de studiu monografic al transhumanţei din Mărginimea Sibiului, cu procesarea informaţiei narative de arhivă
Faza 4 Trim. IV	Valorificarea arhivei despre transhumanţei din Carpaţi prin conferinţe naţionale şi prin publicare în reviste academice specializate

1.2.3. Proiect 2 Tema 3: Transformari neoliberale în societatea rurală contemporană
Coordonator:

Dr. Stefan Dorondel, CS II

Bibliografie selectivă

1. 
   Anand, Nikhil. 2011. PRESSURE: The Poli Technics of Water Supply in Mumbai. Cultural Anthropology 26(4): 542-564.
   
2. 
   Antipa, Grigore. [1910] 2010. Regiunea inundabilă a Dunării. Starea ei actuală şi mijloacele de a o pune în valoare [Danube Floodplain. Its Current State and Means to Improving It]. Craiova: Autograf MGM.
   
3. 
   Armaș, Iuliana, Radu Ionescu and Cristina Posner (Nenciu) 2015. Flood risk perception along the Lower Danube River, Romania. Natural Hazards 78(1): 1-19.
   
4. 
   Bart, Jean. 1933. Cartea Dunarei [The Book of Danube]. Biblioteca Ligei Navale.
   
5. 
   Büscher, Bram. 2011. ‘The Neoliberalisation of Nature in Africa’, in Ton Dietz, Kjell Havnevik, Mayke Kaag & Terje Ostigard (eds.). New Topographies of Power? Africa Negotiating an Emerging Multi-polar World. Leiden: Brill, pp. 84-109.
   
6. 
   Carse, Ashley. 2014. Beyond the Big Ditch: Politics, Ecology, and Infrastructure at the Panama Canal. Cambridge, Massachusetts, London, England: MIT Press.
   
7. 
   Castree, Noel. 2008a. ‘Neoliberalising Nature: The Logics of Deragulation and Reregulation.’ Environment and Planning A 40: 131-152.
   
8. 
   Castree, Noel. 2008b. ‘Neoliberalising Nature: Processes, Effects and Evaluations.’ Environment and Planning A 40: 153-73.
   
9. 
   Eagleton-Pierce, Matthiew. 2016. Noeliberalism. The Key Concepts. London and New York: Routledge.
   
10. 
    Fussel H.M. (2007). Vulnerability: A generally applicable conceptual framework for climate change research. Global Environmental Change 17(2): 155–167.
    
11. 
    Hann, Chris. (ed.) 2002. Postsocialism. Ideals, Ideologies and Practices in Eurasia. London and New York: Routledge.
    
12. 
    Latour, Bruno. 1993. We Have Never Been Modern. Cambridge, Mass. and London, England: Harvard University Press.
    
13. 
    Lockrem, Jessica and Adonia Lugo. 2012. Infrastructure. Editorial Introduction. Cultural Anthropology (https://culanth.org/curated_collections/11-infrastructure retrieved 23 of June 2017).
    
14. 
    Star, Susan Leigh. 1999. ‘The Ethnography of Infrastructure.’ American Behavioral Scientist 43(3): 377-391.
    
15. 
    Wittfogel, Karl August. 1957. Oriental Despotism: a Comparative Study of Total Power. New Haven:  Yale University Press.
    
16. 
    Worster, Donald. 1992. Rivers of Empire: Water, Aridity, and the Growth of the American West. Oxford: Oxford University Press.
    

Selecţie de lucrări proprii publicate în tematică:

1. 
   Stefan Dorondel, Disrupted Landscapes. State, Peasants and the Politics of Land in Postsocialist Romania, Berghahn Books, Oxford, New York, 2016.
   
2. 
   Thomas Sikor, Stefan Dorondel, Johannes Stahl, Phuc Xuan To, When Things Become Property: Land Reform, Authority and Value in Postsocialist Europe and Asia. Berghahn Books, Oxford, New York, 2017.
   

Fazele şi obiectivele proiectului pentru anul 2018

Programul 1, Proiectul 2, Tema 3: Transformari neoliberale în societatea rurală contemporană Coordonator: Dr. Stefan Dorondel, CS I
Faza	Obiective	Activităţi	Cercetători
Faza 1 Trim I	Participarea la o conferință internațională Finalizarea pentru publicare a unui articol într-o revistă ISI Activități de evaluare internațională	Prepararea manuscrisului ce va fi prezentat la Université Catholique de Louvain despre transformările ecologice și economice în satele din lunca Dunării Bunul de tipar pentru manuscrisul The Play of Islands: Danube Dynamics and Borders Conflicts in Modern Southeast Europe (1830-1910) ce va fi publicat în revista Environment and History (IF 0.659) (cu Stelu Serban si Daniel Cain) Participarea la evaluarea proiectelor de cercetare finanțate de Agenția Națională de Cercetare Slovenă	Colectiv: Dr. Stefan Dorondel, CS I
Faza 2 Trim II	Refacerea si pregatirea pentru publicare a unui studiu intr-o revista ISI Finalizare lucrare ce va fi publicată în volumul colectiv editat de de S. Dorondel, O. Viser şi Max Spoor trimisa la Canadian Journal of Development Studies (ISI) Activitate în cadrul InASEA	Redactarea finală a lucrării Dissuading Neoliberalism: Peasant Resistance and Food Sovereignty in Rural Bulgaria (cu Stelu Șerban) Redactarea finală a volumului Post-socialist Smallholders: Silence, Resistance and Alternatives (cu Oane Visser și Max Spoor) Participare la ședința boardului executiv al InASEA organizată de Universitatea din Zadar, Croația
Faza 3 Trim III	Participare la o conferința internațională Redactare articol ce va fi trimis unei reviste internaționale	Redactarea lucrării cu care ma voi prezenta la Conferința internațională a InASEA Redactarea lucrarii Healing Waters: Capitalist Fantasies in the Socialist Ruins of Rural Bulgaria (cu Stelu Serban) pentru revista Journal of Rural Studies (IF 2.380)
Faza 4 Trim IV	Redactare articol pentru o revistă internațională	Redactarea istoriografiei privind antropologia și istoria mediului în România cerută de revista Environment and History

1.2.4. Proiect 2 Tema 4 : Aculturaţie si coeziune sociala
Coordonator:

Gabriel Stoiciu, cercetator stiintific III

Obiective:

• 
  studiul comparat al comunităților multietnice aflate in localități greu-accesibile din Europa.
  
• 
  problematica reţelelor de socializare și coagularea unor noi forme de coeziune socială
  
• 
  abordarea antropologică a diferitelor categorii de afiş (electorale, sociale, comerciale, etc.)
  

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

In varietatea tematica pe care o abordeaza, stiintele sociale rezerva un loc important „coeziunii sociale” si modului in care aceasta este exprimata atat in planul culturii spirituale cat si a celei materiale. Schimburile de idei si experienta ce au loc in cadrul diferitelor forme de comunitate in care societatea umana se grupeaza au fost evidentiate si analizate intro multitudine de lucrar de specialitate. Fie ca vorbim despre o comunitate rurala sau despre una on-line, despre obiecte ce marcheaza traditii seculare sau despre produse efemere absorbite in fugalitatea comportamentului de consum al omului modern, putem identifica substratul valoric peren al necesitatii umane de a construi identitati colective.

Pregătirea si propunerea spre finanţare naţională sau europeană unui proiect de cercetare privind studiul comparat al comunităților multietnice aflate in localități gre-accesibile din zone de deltă din Europa.

Redactarea și propunerea spre finanţare naţională sau europeană a unui proiect pe problematica reţelelor de socializare și coagulare unor noi forme de coeziune socială.

Redactarea unei lucrari care va aborda tematica reţelelor de socializare și coagulare unor noi forme de coeziune socială.

Redactarea unei lucrari care va aborda tematica reflectarii prin intermediul afiselor a particularitatilor istorice si culturale ale unei comunitati.

Bibliografie orientativa:

1. 
   Affergan, Francis. 2003. Figures de l’humain. Les représentations de l’anthropologie, Paris: EHESS
   
2. 
   Bevis, Hillier. 1970. Histoire de l’affiche, Paris: Fayard
   
3. 
   Cathelat, Bernard. 2005. Publicitate şi societate, Bucureşti: Editura Trei
   
4. 
   Costalat-Founeau, Anne-Marie. 1997. Identité sociale et dynamique représentationnelle, Rennes: PUR
   
5. 
   Durand, Gilbert. 1999. Aventurile imaginii. Imaginaţia simbolică, imaginarul, Bucureşti: Nemira
   
6. 
   Gourevitch, Jean-Paul. 1998. L'image en politique: de Luther à Internet, Paris: Hachette
   
7. 
   Hall, Stuart. 2003. Representation. Cultural representations and signifying practices, London: SAGE
   
8. 
   Jolly, Martine. 1993. Introduction à l’analyse de l’image, Paris: Nathan
   

Selecţie de lucrări publicate în tematică de membrii colectivului :

1. 
   STOICIU, Gabriel. 2015. „Occupy the Cyberspace. The Sofistication of Protest Movements through Virtual Communities’ Effort” în Annuaire Roumain d'Anthropologie, Tome 52, București, Ed. Academiei Romane, pp. 78-84
   
2. 
   STOICIU, Gabriel. 2014. „Social Representations of the Human Body promoted by Anti-smoking Campaigns / Les representations sociales du corps humain dans les campagnes anti-tabac” în Biometrie humaine et Anthropologie, Tome 31, nr. 3-4, Paris, Imprimerie DUPLI, pp. 119-122
   

Rezultate scontate:

Gasirea unor asemanari atat referitoare la viata cotidiana cat si la manifestarile festive in ceea ce priveste comunitățile multietnice aflate in localități din zone de deltă din Europa.

Stabilirea unor criterii de analiza a modului in care se construiesc comunitatile on_line prin intermediul retelelor de socializare.
Modul de valorificare a rezultatelor:

Rezultatele obţinute vor fi prezentate sub formă de comunicări şi/sau postere la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale de specialitate; articolele ştiinţifice vor fi publicate în reviste de specialitate din ţară şi străinătate.

Durata: 12 luni

1.2.5. Proiect 2 Tema 5: Investigarea unor aspecte metodologice şi filosofice ale cercetării antropologice - explicaţia şi înţelegerea ştiinţifică în cercetarea antropologică- continuare
Responsabil:

Dr. Richard David-Rus, CS III

Colectiv:

Dr Valentin-Veron Toma, CSIII

Dr Borosanu Adriana, CS
Colaboratori externi:

• 
  Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucuresti
  
• 
  Instiutul ce Filosofie si Psihologie Ctn Radulescu-Motru, Academia Romana
  
• 
  Institutul de Sociologie si Filosofie, Academie de Stiinte Poloneza
  
• 
  Institutul de Filosofie, Academia de Stiinte Slovaca
  

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

Tematica explicaţiei ştiintifice a revenit în forţă pe agenda filosofiei ştiintei din ultimii ani. Ea este însă contextualizată peisajului actual al tendinţelor din domeniu ce promovează o mai mare sensibilitate pentru ştiinta în practică (philosophy of science in practice) si pentru aspecte concrete ale investigatiei ştiintifice in domenii si programe stiintifice specifice clar delimitate. Unul dintre subiectele direct conectate cu explicaţia care era total neglijat in contextele anterioare ale cercetării, este cel al întelegerii stiintifice. Cercetarea asupra intelegerii s-a dovedit a fi un punct pe agenda de lucru a filosofilor stiinte, de aceea investigarea ei in diferitele domenii specifice (in cazul nostru cercetarii antropologice) se dovedeste un demers necesar.

Obiective:

Continuarea cercetarii relaţiei dintre explicaţie şi înţelegere în contextul cercetării antropologice – implicand atat contextul stiintelor sociale cat si a celor ale naturii (stitele vietii).

Investigarea posibilităţilor de existenţă a diferitelor forme de întelegere în contextul precizat mai sus.

Un punct de maxim interes e investigarea înţelegerii si relatiei ei cu explicatia în cadrul demersului ştiinţific interdisciplinar.

Bibliografie orientativă

1. 
   Dilthey W. 1985–2002, Selected Works, R.A. Makkreel and F. Rodi (eds.), Princeton, NJ: Princeton University Press.
   
2. 
   Friedman, M. 1974. “Explanation and Scientific Understanding.” The Journal of Philosophy 71 (1): 5-19.
   
3. 
   Grimm, St. (2010) „The Goal of Understanding”, Studies in History and Philosophy of Science 41(4), pp: 337–44.
   
4. 
   Hempel, C.G. 1970. Aspects of Scientific Explanation: And Other Essays in the Philosophy of Science. New York: Free Press.
   
5. 
   Kitcher, P. (1981) “Explanatory Unification” Philosophy of Science 48, pp. 507-531.
   
6. 
   Klein T.J. „The taxonomy of interdisciplinarity” în Oxford Handbook of Interdisciplinarity, ed. R.Frodeman et al., (Oxford:Oxford University Press,2010).
   
7. 
   Lipton, P. 2009. “Understanding without Explanation”. in Scientific understanding: philosophical perspectives, Regt, H. W. de, Leonelli S., and Eigner K, (ed). Pittsburgh: University of Pittsburgh Press.
   
8. 
   de Regt, H. W., De, Dieks, D. 2005. “A Contextual Approach to Scientific Understanding.” Synthese 144 (1): 137 - 170.
   
9. 
   Regt, H. W. de, Leonelli S., and Eigner K, (ed) 2009. Scientific understanding: philosophical perspectives. Pittsburgh: University of Pittsburgh Press.
   
10. 
    Salmon, W. C. 1998. Causality and Explanation. Oxford: Oxford University Press.
    
11. 
    Schurz, G., Lambert, K. 1994. “Outline of a theory of scientific understanding.” Synthese 101 (1): 65-120.
    
12. 
    van Fraassen, B. 1980, The Scientific Image, New York: Oxford University Press..
    

Selecţie de lucrări proprii publicate conform temei propuse:

1. 
   Richard David-Rus, Explanation and Understanding Through Scientific Models, Editura Institutul European, 2012.
   
2. 
   David-Rus R, Explaining and understanding in science - philosophical approaches, International Journal of Communication Research vol.3, nr.3, 2013
   
3. 
   David-Rus R, Explicaţie, descriere şi interdisciplinaritate în cercetarea antropologică, in « Antropologie si Intersciplinaritate », vol. 4 seria Zilele Rainer, editura Niculescu, Bucureşti, 2013.
   
4. 
   David-Rus, R. On Understanding Through Agent-based Models. Balkan Journal of Philosophy, 9(1), 2017. p. 53-62.
   
5. 
   David-Rus R, Câteva consideraţii despre explicaţia ştiinţifică în cercetări interdisciplinare, Symposion tom X, nr 1 (19), 2013.
   
6. 
   David-Rus R., Explications anthropologiques - le cas des études d’obésité, Mondialisation des comportamens alimentaires et facteurs de risques pour l'obesite et le diabete, editura Simel, Bulgaria, 2012.
   
7. 
   David-Rus R., Scientific understanding - views from philosophy of science, Revue Roumaine de Philosophie nr2, 2012.
   
8. 
   David-Rus R., Explanations through scientific models. Reframing the scientific topic, Logos and Episteme: an international journal of epistemology vol II, issue 2, 2011, pp 177-191.
   

Fazele şi obiectivele proiectului pentru anul 2018

Faza	Obiective	Activităţi	Cercetător
Faza 1 Trim. I	Evaluarea noii pozitii a unor autori la care s-a facut referire in analizele anteiroare.	Evaluarea impactului asupra argumetelor pe care le-am dezovoltat in apararea intelegerii non-explicativa a teoriilor recent publicate ale lui Khalifa si de Regt (cărti publicate in 2017). Cu precadere poziita lui Khalifa va fi abordată întrucât cartea sa recenta contine repozitionări importante.	Responsabil: Richard David-Rus, (Dr., CS III)
Faza 2 Trim. II	Revizitarea problematicii întelegerii în contextul stiintelor sociale si a celor umane.	Parcurgerea si evaluarea literaturii relevante si a pozitiilor recente pentru teza specificitatii ei si diferentierii fata de explicatia stiitifica din stiintele naturii. Cat de actuala mai e acceasta distincite si in ce format mai poate ea fi plauzibilă?
Faza 3 Trim. III	Plasarea analizei si rezultatelor investigatiilor anterioare in contextul interdisciplinaritarii – si in special a celei legate de cercetarea antropologica	Acesta faza implica o rearcurgere a literaturii recente despre filosofia interdisciplinaritatii si directiilor ei de dezvoltare, preum si identificarea aspectelor relevante ptr tematica explicatiei si intelegerii. Contextulizarea la cercetarea antropologica va fi deasemenea urmarită.
Faza 4 Trim. IV	Este intelegerea interdiciplinara insuficeinta, partiala sau provizorie ?	Aceasta faza implica in primul rand investigarea asumptiilor unei asemenea intrebari. Care ar putea fi criterile ptr o explicatie si intelegerer completa/satisfacatorie? IN ce fel se reaseaza relatia explicatie – intelegere in cadrul acestei interogatii? NU in ultimul rand se va purcede la idenitficarea unor episoade din cercetarea antropologica care sa constituie studii de caz.