Academia Românǎ – Filiala Iaşi

PROGRAM 2: „STRUCTURA ANTROPOLOGICĂ A POPULAŢIILOR ACTUALE DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI”- ANTROPOLOGIE BIO-PSIHO-MEDICALĂ
Coordonator: Dr. Adina Baciu, CŞ. II
Programul 2 cuprinde două proiecte :

2.1. Proiect 1 ,,Sinteze antropologice româneşti” (2014-2018). Studii comparative de antropologie. Istoria Antropologiei. Evocare personalităţi.

2.2. Proiect 2 „Aspecte antropologice privind starea de sănătate a populaţiilor din România în condiţiile actuale” (2014-2018)

2.2.1. Proiect 2 Tema 1 Impactul noilor provocări determinate de condițiile de mediu asupra sănătății populației 

2.2.2. Proiect 2 Tema 2 Corporalitatea în condiţiile de viaţă actuală – aspecte antropo-medicale

2.2.3. Proiect 2 Tema 3 Adicția: perspective medicale și psiho-sociale

2.2.4. Proiect 2 Tema 4 Studiul cantitativ şi calitativ privind îmbătrânirea de succes. O abordare psiho-socio-medicală privind vârsta a treia

2.2.5. Proiect 2 Tema 5 Efecte ale migrației în formarea și dezvoltarea viitorului adult, în contextul globalizării
Obiectivele Programului 2:

• 
  Realizarea unor lucrări de sinteză (interdisciplinare, multidisciplinare etc.), studii comparative care să cuprindă valorificarea unor cercetări complexe de antropologie biomedicală în conexiune cu cercetări de antropologie socio-culturală şi demografică în populaţiile actuale de pe teritoriul României; contribuţie la proiectata Enciclopedie a Academiei Române;
  
• 
  stabilirea influenţei noilor condiţii asupra stării de sănătate a populaţiei;
  
• 
  evaluarea relaţiei dintre corporalitate şi caracteristicile somnului în populaţii de copii, adolescenţi şi adulţi;
  
• 
  studii comparative şi longitudinale pe cicluri de vârstă privind caracteristici antropologice biomedicale la nivel populaţional, familial si individual; 
  
• 
  identificarea factorilor de risc cu rol in apariţia si dezvoltarea unor maladii umane cu determinism multifactorial;
  
• 
  evidentierea comportamentelor specifice dezvoltate de indivizi cu diferite afectiuni (obezitate, autism, carcinom, varsta a treia, persoane cu dizabilitati, etc.);
  
• 
  studiul posibilelor predispoziţii genetice ale unor tulburari nutriţionale, cardiovasculare şi hepato-pancreatice;
  
• 
  corelarea comportamentelor de risc pentru sănătate cu trăsăturile de personalitate;
  
• 
  prevalenţa (în funcţie de vârstă, sex, nivel socio-cultural) a factorilor de risc determinanţi ai obezităţii în cadrul populaţiei din România;
  
• 
  determinarea cauzelor și identificarea problemelor medicale si psiho-sociale ale dependenţilor;
  
• 
  studiul neurogenelor în comportamentul adictiv;
  
• 
  studierea unor aspecte antropo-medicale de actualitate;
  
• 
  determinarea atitudinilor disfuncţionale, stimei de sine, depresiei, anxietăţii, stării mentale, calităţii vieţii vârstnicului. Realizarea unui profil al persoanelor vârstnice active în corelaţie cu statusul psihologic şi social; determinarea gradului de realizare a îmbătrânirii de succes;
  
• 
  identificarea unor factori ce contribuie la transformarea stilului de viață, în contextul migrației;
  
• 
  identificarea nevoilor bio-psihice specifice etapelor de dezvoltare ontogenetice, îndeosebi adolescenței – o perspectivă antropologică.
  

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

• Valorificări parţiale privind studiul antropologic analitic şi sintetic în Atlasele antropologice pe provincii şi pe ţară şi prin articole publicate şi comunicari;

• 
  Studiile antropologice populaţionale în funcţie de vârstă, sex, mediu de viaţă (rural/urban, aşezare geografică etc,), pe criterii socio-profesionale, etnice, etc. sunt numeroase şi cuprind o diversitate de aspecte antropometrice, morfologice, biochimice, fiziologice, genetice, psiho-sociale, etologice, dimorfism sexual, modificări diacronice, aspecte de patologie şi de adaptări la diferiţi factori ecologici etc., majoritatea elaborate începând de la mijlocul secolului XX şi aparţinând predominant antropologilor europeni.
  
• 
  Idealul corporal promovat de mass-media produce o creştere a insatisfacţiei corporale şi o scădere a stimei de sine. Prin mesaje care merg de la foarte subtil până la extrem de explicit, mass-media propovăduieşte forma corporală acceptabilă din punct de vedere social, îndemnând la diete, activitate fizică şi chirurgie cosmetică pentru a fi atractiv. Majoritatea studiilor au demonstrat o relaţie directă între expunerea media şi patologia alimentaţiei.
  
• 
  Adicţia este este o boală complexă, care are la bază modificări chimice la nivelul receptorilor neurologici. Dependența poate fi de lungă durată și adesea poate conduce la comportamente nocive, de multe ori auto-distructive. Renunţarea la obiectul adicţiei depinde în special de voință sau de o motivaţie puternică.
  
• 
  Conform Organizației Mondiale a Sănătăţii, la nivel global numărul persoanelor în vârstă de 60 ani sau mai mult a fost în anul 2000 de 605 milioane; este de așteptat să crească la aproximativ 2 miliarde până în 2050 (WHO, Ageing and life course).
  
• 
  Migrația este un fenomen antropologic, din care face parte și migrația de muncă. În acest context, diversitatea și ritmul rapid al transformărilor provoacă capacitatea de adaptare la noile realități și generează forme posibile de evoluție a stilului de viață.
  

Rezultate scontate:

• 
  realizarea unei caracterizări mai ample a populaţiilor româneşti din punct de vedere antropologic, o apreciere argumentată ştiinţific, obiectiv, a situării românilor în spaţiul european şi universal;
  
• 
  modelări ale interrelaţionării boală-sănătate, normal-patologic, fenotip-genotip-mediu;
  
• 
  stabilirea unor strategii eficiente de prevenire a tulburărilor nutriţionale la copii şi adolescenţi, prin înţelegerea modului în care factorii determinanţi ai acestora, factori de macro-mediu (care afectează întreaga populaţie) şi micro-mediu (afectează fiecare individ), diferiţi la copii şi adolescenţi comparativ cu adulţii, acţionează atât separat cât şi împreună pentru a aduce modificări în starea de sănătate;
  
• 
  elaborarea şi aplicarea unui program integrat, care să conţină măsuri de prevenire, intervenţie şi reinserţie socială a dependenților;
  
• 
  evidențierea sentimentului de bunăstare, nivelului de fericire, satisfacţia de viaţă, stima de sine, sentimentul de control, implicarea civică prin reţele formale cât şi informale etc. care pot evidenţia concret factorii implicaţi în îmbătrânirea sănătoasă, longevitate ;
  
• 
  constituirea unei baze de date cu informații relevante antropologic, privind stilul de viață al adolescenților cu părinți migranți/nemigranți la muncă în străinătate.
  

Modul de valorificare a rezultatelor:

• 
  Publicare de articole în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate;
  
• 
  Participare la manifestări științifice naţionale şi internaţionale.